Astăzi se împlinesc cincisprezece ani de la debutul summit-ului NATO de la București, cel mai important eveniment de politică externă și securitate internațională găzduit de România, stat membru al Alianței ce împlinea în perioada respectivă patru ani de la aderare.
La Summit-ul organizat în perioada 2-4 aprilie 2008 au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).
Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).
Singurul summit la care Vladimir Putin a participat în calitate de partener. Ultimul summit pentru președintele SUA, George W. Bush
Summit-ul de la București, organizat la Palatul Parlamentului, a reprezentat atunci primul și singurul summit aliat la care Rusia a participat prin președintele Vladimir Putin. Totodată, reuniunea liderilor țărilor NATO, la acel moment 26 de state membre, a reprezentat și ultimul summit la care a luat parte președintele american, George W. Bush.
Dintre liderii NATO care au participat la summitul din 2008 singurul care se află și în prezent în funcție este cancelarul german Angela Merkel. Delegația gazdă a fost formată, în principal, de președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu și ministrul Apărării, Teodor Meleșcanu.
Situația din Afganistan, extinderea NATO și scutul antirachetă, temele principale ale summit-ului. Cum a evoluat Alianța în ultimul deceniu și jumătate
Şefii de state şi de guverne au aprobat atunci patru documente publice: 1) Declaraţia de la Bucureşti; 2) Declaraţia comună NATO-Ucraina; 3) Viziunea strategică a ISAF; 4) Declaraţia Consiliului NATO-Rusia.
În fapt, principalele teme abordate au fost situația din Afganistan în contextul în care NATO desfășura misiunea ISAF, precursoarea Resolute Support Mission, extinderea Alianței, un subiect delicat și cu influențe asupra relației NATO cu Rusia, dar și sistemul de apărare antirachetă.
La un deceniu și jumătate distanță, NATO s-a retras din Afganistan, punând capăt unei prezențe de două decenii în acest teatru de operații.
În ceea ce privește extinderea Alianței, patru noi state au aderat la NATO – Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017 și Macedonia de Nord în 2020, iar în curând Finlanda și Suedia vor deveni cel de-al 31-lea, respectiv cel de-al 32-lea, aliat NATO, ca urmare a unei modificări iremediabile a arhitecturii de securitate din Europa ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În schimb, politica ușilor deschise subliniată preponderent la summitul NATO de la București a devenit o temă care a slăbit relațiile cu Rusia și a revitalizat dezacordurile dintre Alianță și Moscova, iar la 15 ani distanță de la primul și singurul summit la Vladimir Putin stătea la aceeași masă cu toți liderii aliați, președintele rus este autorul declanșării celei mai grave crize de securitate din istoria postbelică a Europei.
În 2022, tot în capitala României, miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.
Rusia: De la partener la summitul NATO din 2008 la cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice
La patru luni distanță de la acel summit în care aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei, în pofida dorinței președintelui american George W. Bush de a face mai mult și a oferi un parcurs pentru aderare la NATO, a izbucnit războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.
Ulterior, la șase ani distanță, un conflict similar a izbucnit și în estul Ucrainei, Rusia blocând parcursul european și euro-atlantic al Kiev-ului, reușind să destabilizeze vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO, inclusiv prin anexarea ilegală a Crimeei.
Astăzi, la 15 ani distanță, asistăm la cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.
Pe acest fond, liderii Alianței au adoptat în iunie 2022 noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington, care numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic.
În prima lună de la declanșarea acestui conflict, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre, a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia.
La un an de la începutului războiului rus în Ucraina vecină, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari americani și peste 1.000 de militari de militari aliați din Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia sau Polonia.
Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români.
De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.
România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.
Scutul antirachetă, inclus în declarația finală a summitului de la București din 2008
Referitor la extinderea la NATO, la summitul de la București aliații au decis să amâne invitația pentru aderarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în contextul disputei cu Grecia privind privind denumirea statală, conflict diplomatic nesoluționat nici în prezent în ciuda eforturilor diplomatice accelerate din ultimul an.
Scutul antirachetă a devenit un proiect strategic deopotrivă important pentru securitatea euro-atlantic și sensibil în relația Alianței cu Rusia, care a criticat întotdeauna această amplasare militară pe teritoriul estic al NATO. La un deceniu distanță, apărarea antirachetă din cadrul NATO a fost concretizată prin construcția, finalizarea și operaționalizarea facilității Aegis Ashore de la Deveselu, din România, scut antirachetă intrat sub comanda NATO la summitul de la Varșovia din 2016, fiind așteptată și finalizarea facilității de același tip de la Redzikowo, din Polonia.
Deciziile cuprinse în Declaraţia finală a summit-ului de la București au reiterat faptul că indivizibilitatea securităţii statelor Aliate reprezintă unul dintre elementele majore ale existenţei NATO. Totodată, documentele adoptate la summit au demonstrat relevanţa sporită a NATO pentru provocările actuale ale secolului XXI.
