Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. 

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că speră să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin în timpul turneului pe care îl va efectua în Europa în luna iunie, informează AFP şi dpa.

“Sper că da şi cred în asta”, a răspuns Joe Biden, întrebat despre un posibil tete-a-tete cu liderul rus.

“Lucrăm la asta”, a adăugat preşedintele american, fără a face alte precizări, potrivit Agerpres.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Anterior, Biden a avut o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând. 

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Uniunea Europeană a  condamnat vineri seara decizia Rusiei de a interzice în mod nejustificat intrarea pe teritoriul său a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, a vicepreședintei Comisiei Europene, Věra Jourová, și a altor șase oficiali din statele membre, potrivit unei declarații comune a conducerii Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European. 

„Condamnăm în termenii cei mai duri decizia de astăzi a autorităților ruse de a interzice intrarea pe teritoriul rusesc a opt cetățeni ai Uniunii Europene. Această acțiune este inacceptabilă, nu are nicio justificare legală și este complet nefondată. Aceasta vizează direct Uniunea Europeană, nu doar persoanele în cauză”, transmite președinții celor trei instituții ale UE.

Potrivit sursei citate, printre aceștia se numără președintele Parlamentului European, David Sassoli, vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, precum și șase oficiali ai statelor membre ale UE.

„Această decizie este cea mai recentă și izbitoare demonstrație a modului în care Federația Rusă a ales confruntarea cu UE în loc să accepte să redreseze traiectoria negativă a relațiilor noastre bilaterale”, se mai spune în mesajul comun.

Astfel, cei trei lideri de la Bruxelles avertizează că UE își rezervă dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la decizia autorităților ruse.