Connect with us

INTERNAȚIONAL

Atena și-a îndeplinit ”datoria patriotică”: Grecia a devenit prima țară din NATO care a ratificat aderarea Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

Grecia a devenit vineri prima țară membră a Alianței Nord-Atlantice care a ratificat protocolul de aderare a Republicii Macedoniei de Nord la NATO, semnat miercuri la Bruxelles, oferind o nouă dovadă simbolică a angajamentului istoric pe care Atena și Skopje l-au demonstrat în ultimul, punând capăt disputei privind denumirea Macedoniei și pavând calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere, scrie Digi24, citând AFP.

Prin acest vot, Grecia și-a respectat promisiunea anunțată anterior, aceea că va fi prima țară NATO care va supune în Parlament ratificarea acestui acord, într-un nou semn de deschidere între cele două țări după soluționarea disputei care data de acum 27 de ani.

„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.

„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor.

Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.

Votul a fost posibil după ce, miercuri, ambasadorii statele membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței după ce toate țările aliate vor ratifica documentul, marcând o nouă eră pentru integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

UE solicită Israelului să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est: Astfel de măsuri ar fi profund dăunătoare pentru o soluție cu două state

Published

on

© European Union, 2020

Construirea de noi locuințe de către Israel în Ierusalimul de Est ar fi „profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”, a transmis Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, după anunțul premierului israelian Benjamin Netanyahu privind extinderea așezărilor în teritoriile ocupate.

„Așa cum a fost clar transmis în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, inclusiv în concluziile Consiliului, astfel de demersuri ar reduce contiguitatea geografică și teritorială dintre Ierusalim și Betleem, ar izola comunitățile palestiniene care locuiesc în aceste zone și ar amenința viabilitatea unei soluții cu două state, având Ierusalimul drept capitală comună”, a precizat Josep Borrell. 

Șeful diplomației europene a avertizat, totodată, că „așezările sunt ilegale sub prevederile dreptului internațional”:  „UE nu va recunoaște nicio modificare a frontierelor anterioare anului 1967, inclusiv în ceea ce privește Ierusalimul, cu excepția celor convenite de părți. Solicităm Israelului să reconsidere aceste planuri”.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi construirea de noi locuințe în cartierele de coloniști din Ierusalimul de Est, sectorul palestinian al orașului, o declarație care a survenit cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor legislative, vitale pentru supraviețuirea pe scena politică a premierului acuzat de corupție, transmite Agerpres.

„Adăugăm 2.200 de locuințe în Har Homa”, a declarat premierul într-o înregistrare video difuzată pe Facebook, în care apare în apropierea coloniei, scrie Agerpres. „Am fondat acest cartier în 1997 atunci când am fost ales prim-ministru, în ciuda obiecțiilor lumii întregi’, a adăugat el.

Dorința lui Netanyahu este de a transforma cartierul de coloniști într-un oraș israelian mediu prin adăugarea a noi 10.000 de locuitori celor  40.000 existenți.

El a anunțat de asemenea construirea a mii de locuințe într-un alt sector al părții de est a Ierusalimului.

„Dar vestea și mai importantă astăzi este că am aprobat proiectul de construcții la Givat Hamatos. Aceasta înseamnă 4.000 de noi locuințe, dintre care 1.000 pentru locuitorii arabi din Beit Safafa (sectorul palestinian din proximitate – n.red.) și 3.000 pentru locuitori evrei”, a afirmat premierul.

Planul premierului israelian a fost imediat respins de Palestina. 

„Insistența lui Netanyahu de a construi mii de unități locative înseamnă distrugerea sistematică a soluției cu două state și punerea în aplicare a planului Trump”, a declarat Nabil Abu Rudeineh, purtător de cuvânt al președintelui palestinian Mahmoud Abbas, după anunțul liderului israelian.

Palestinienii și majoritatea actorilor internaționali consideră că așezările israeliene în zonele confiscate în conflictul din 1967 sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional, dar Israelul contestă acest lucru.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunță un summit dedicat Siriei pe 5 martie

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că va organiza un summit cu omologii săi rus, francez și german, la 5 martie, pentru a discuta situația din provincia Idlib, ultima fortăreață rebelă din nord-vestul Siriei, informează Euronews.

„Ne vom întâlni pe 5 martie”, a spus Erdogan într-un discurs televizat, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Președintele turc nu a precizat unde va avea loc summit-ul, dar anunțul său vine la o zi după ce Emmanuel Macron a cerut un summit organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria alături de Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării.

De altfel, Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

Cu toate acestea, Rusia s-a opus pe 19 februarie, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptării unei declarații care ar fi cerut încetarea focului în Idlib,  au declarat surse diplomatice, după o ședință tensionată cu ușile închise.

Turcia, care a amenințat cu o operațiune „iminentă” în Idlib după ce trupele sale au intrat sub  focurile artileriei forțelor guvernamentale, sprijinite de Rusia, a dat Damascului termen până la sfârșitul acestei luni pentru a se retrage.

În plus, atacurile regimului sirian au ucis 17  membri ai personalului militar turc numai în această lună, stârnind, astfel, un război al declarațiilor între Ankara și Moscova, un aliat cheie al Damascului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Siria: Franța cere Germaniei, Rusiei și Turciei să se reunească „cât mai curând posibil” în cadrul unui summit pentru evitarea unui dezastru umanitar

Published

on

© G20 Japan/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria cu Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării, informează Agerpres.

„Trebuie să avem o întâlnire cât mai curând posibil cu Germania, Rusia și Turcia în așa-numitul format Istanbul”, a spus Macron după un summitul special al Consiliului European de la Bruxelles.

Comentariile liderului francez vin pe fondul avertizmentului de vineri al ONU că lupta din Idlib, ultimul bastion controlat de forțele rebele, ar putea „sfârși într-o baie de sânge”.

„Forțele guvernamentale siriene susținute de Rusia continuă să avanseze în regiunea Idlib din nord-vestul Siriei, în ciuda apelurilor de a opri această ofensivă care riscă să provoace un dezastru umanitar, o escaladare a conflictului și o criză migratorie”, a declarat Macron jurnaliștilor.

„Am fost foarte clar cu președintele Erdogan și cu președintele Putin cu privire la responsabilitățile lor”, a adăugat liderul francez.

Macron și cancelarul german Angela Merkel au discutat joi despre posibilitatea organizării unui summit în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și cu președintele rus Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu există încă o decizie clară în această privință și dacă cei patru lideri consideră că este necesar”, atunci Rusia nu exclude o astfel de întâlnire.

Președinția turcă nu a comentat, dar președintele Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

De asemenea, liderii UE au cerut încetarea ofensivei din Idlib într-o declarație emisă în timpul summitului european.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending