Ministerul Apărării Naționale a dat startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, conform unui anunț publicat pe e-licitatie.ro și în Tenders Electronic Daily – TED, parte a Jurnalului Oficial al UE.

Data limita de depunere a candidaturilor este 27 mai 2021, iar data expedierii invitațiilor de prezentare de oferte sau de participare către candidații selectați este 28 septembrie 2021. Durata contractului, de la data atribuirii, va fi de 106 de luni.

Contractul este unul clasificat, iar firmele participante vor trebui să obțină avizul de securitate pentru acces la informații clasificate secret de serviciu.

Procedura de achiziție este una restrânsă, iar criteriul de atribuire este în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic având în vedere o serie de criterii.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

“România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la data respectivă.

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Preşedintele american Joe Biden a salutat luni o vizită “istorică” a papei Francisc în Irak, estimând că ea a fost purtătoarea unui mesaj “important” de fraternitate şi de pace, relatează AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

“Să-l vezi pe Papa Francisc vizitând vechi locuri religioase precum oraşul natal al profetului Avraam, întâlnindu-se cu marele ayatollah Ali Sistani şi rugându-se la Mosul – un oraş care, în urmă cu numai câţiva ani, a suferit violenţele şi intoleranţa unei grupări precum Statul Islamic – este un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”, a afirmat Joe Biden într-un comunicat remis de Casa Albă.

Ajuns vineri în Irak şi revenit luni la Roma, suveranul pontif a parcurs întreaga ţară, mergând la Bagdad, Mosul şi Qaraqosh, în nordul chinuit de jihadişti.

După ce a felicitat “guvernul şi poporul irakian” pentru organizarea acestei vizite “monumentale”, liderul de la Casa Albă şi-a reafirmat “admiraţia” pentru Papa Francisc.

Joe Biden, al doilea preşedinte catolic din istoria SUA după John F. Kennedy, a elogiat în special angajamentul suveranului pontif în favoarea “toleranţei religioase”.

La 20 ianuarie, imediat după inaugurarea lui Biden în funcția de președinte al SUA, Papa Francisc i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, efectuează de luni până miercuri o vizită în Europa, în prima deplasare externă a unui înalt oficial al administrației conduse de Joe Biden, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Fost șef al diplomației SUA în perioada 2013-2017 și unul dintre secretarii de stat cu cele mai multe călătorii externe, John Kerry se va afla în perioada 8-10 martie la Londra, Bruxelles și Paris pentru a colabora cu aliații europeni în direcția consolidării ambiției climatice globale.

Întrevederile lui Kerry cu oficialii britanici, europeni și francezi vor avea loc în perspectiva summitului privind clima pe care președintele Joe Biden a anunțat că vrea să-l găzduiască pe 22 aprilie, de Ziua Pământului.

La Londra, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanți ai guvernului britanic care găzduiește Conferința COP26 în noiembrie în Glasgow. La Bruxelles, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanții Comisiei Europene. La Paris, se va întâlni cu oficiali ai guvernului francez.

Potrivit Comisiei Europene, la Bruxelles, John Kerry este așteptat să participe la reuniunea Colegiului Comisarilor Europeni.

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut vinerea trecută prima sa convorbire telefonică cu președintele SUA Joe Biden, acesta din urmă invitând-o pe șefa executivului european la summitul din 22 aprilie.

Totodată, John Kerry a fost primul înalt oficial al administrației Biden care a intrat în dialog cu aliații europeni, el participând pe 22 ianuarie la o reuniune informală în format videoconferință cu miniștrii afacerilor externe din statele membre UE.

Reîntoarcerea Statelor Unite în acordul climatic de la Paris, din care SUA s-au retras în timpul administrației Trump,  a fost materializată luna trecută după ce, la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale, Joe Biden a semnat ordinul executiv de revenire a Statelor Unite în Acordul COP21.