Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Atuurile unice cu care președintele Klaus Iohannis merge la Consiliul European și la Summitul PPE pentru a negocia desemnarea viitorilor lideri ai instituțiilor UE

Published

on

Corespondență de la Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis va fi prezent marți la Bruxelles, la 48 de ore după ce peste 50% dintre români și dintre europeni și-au ales reprezentanții în Parlamentul European, la două reuniuni care vor pune bazele viitorului instituțional european: Consiliul European care va da startul tratativelor între șefii de stat sau de guvern pentru desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE și Summitul liderilor PPE, familia politică care a câștigat alegerile europene și care are un candidat la șefia Comisiei Europene în persoana lui Manfred Weber, Spitzenkandidat-ul care și-a lansat programul politic și la București, alături de Klaus Iohannis.

Summitul informal al liderilor europeni are loc la două zile după un scrutin care modifică substanțial balanța de putere, pornind de la distribuția mandatelor în hemiciclul democrației europene și până la sfârșitul epocii unei majorități tradiționale a forțelor de centru-dreapta și a celor de centru-stânga. Este arhi-cunoscut faptul că reuniunea are un rol de măsurare a preferințelor și de explorare a căilor prin care liderii europeni vor putea ajunge, cât mai curând cu putință, la un numitor comun în privința noii garnituri de lideri care vor trebui numiți în fruntea Comisiei Europene (inclusiv Colegiul comisarilor europeni), Consiliului European și a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, sub aceeași rubrică putând apărea discuții și propuneri inclusiv pentru președinția Parlamentului European, chiar dacă liderii UE nu au competențe în această direcție, și cea a Băncii Centrale Europene.

De această dată, însă, postura din care Klaus Iohannis va sta la aceeași masă cu liderii europeni este una unică pentru un președinte al României, iar atuurile de care șeful statului dispune pot trezi forța pe care România, pe finalul primei sale președinții a Consiliului UE, o poate exercita pentru a-și crește influența și pentru a face un salt spre rolul de actor major în configurarea viitorului Uniunii Europene. Aceste atuuri sunt trei la număr: (1) ”Spiritul de la Sibiu”, (2) pledoaria pentru apărarea valorilor europene bazată pe fapte, (3) moralul comparativ.

Citiți și Klaus Iohannis merge la Bruxelles la două zile după alegerile europene. Președintele participă la un Consiliu European crucial dedicat desemnării noilor lideri ai instituțiilor UE

Găzduirea la Sibiu, în premieră de Ziua Europei, a unui summit al liderilor europeni în care Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis & co a fost momentul politic cel mai așteptat al primei președinții a României la Consiliul UE. Fără greutate decizională, Summitul și-a atins scopul, acela de a da, din nou, prospețime valorilor comune europene. Înaintea unor alegeri europene cruciale, amenințate de reculul forțelor pro-europene și avansarea agendei suveraniste, liderii europeni și-au luat angajamentul: ”Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”. Pe scurt, aceste fraze sunt ”Spiritul de la Sibiu”.

În calitate de autor moral al ”Spiritului de la Sibiu”, președintele Klaus Iohannis poate fi o voce decisivă în imprimarea unei căi de urmat pentru ca procedura de numire a conducerii instituțiilor UE să nu fie complicată și mai profund de apetitul clasic politic care rezultă din modificarea unui echilibru de forțe, cum este cazul după aceste alegeri europene.

Paradoxal, ”Spiritul de la Sibiu” este, în acest caz, cel mai îndepărtat atu. Președintele României se regăsește în termeni apreciativi în declarațiile omologilor și celorlalți lideri din Consiliul European, dar și a candidatului PPE la poziția de președinte al Comisiei Europene. Din postura liderului ”care a dat Uniunii Europene semnalul clar că poate avea încredere în viitorul României”, Klaus Iohannis merge la Bruxelles înzestrat cu cea mai puternică dovadă din interiorul unei democrații că România respinge categoric calea ”articolului 7” și a derapajelor de la valorile fundamentale și ale statului de drept. Dovada este, evident, dublul vot dat de peste 50% dintre români în cazul europarlamentarelor, și de peste 40% în privința referendumului, pentru ca România Europeană să nu mai fie alterată de la cursul său firesc: o aprofundare a apartenenței sale la Uniunea Europeană. 

Pledoaria pentru apărarea valorilor europene în România, asemenea manifestațiilor civice din 2017, este bazată pe fapte și ea a fost validată la urne. În timp ce în Ungaria sau Polonia, state împotriva cărora instituțiile UE au activat ”opțiunea nucleară”, majoritatea cetățenilor au votat la alegerile europene pentru forțele de la putere aflate în coliziune cu Bruxelles-ul, în România, rezultatele indică o respingere categorică din partea cetățenilor a unui astfel de scenariu.

De ce moralul comparativ și ce semnifică el? Summitul de la Bruxelles de marți va fi ultimul pentru Theresa May, un premier britanic care și-a anunțat demisia și al cărei Partid Conservator a obținut cel mai slab rezultat din istorie la alegerile europene pe fondul unui Brexit, când prea iminent, când prea îndepărtat. Oricum, extrem de perturbator pentru viitorul UE. Din această perspectivă, am fi fost tentați să ne temem că subiectul Brexit va acapara discuțiile privind noul leadership european.

Însă Theresa May nu va fi un caz singular la reuniunea liderilor și de aici apare moralul comparativ. Pentru multe state membre și o parte a liderilor lor, alegerile europene fie au produs efecte neanticipate, fie au fost acompaniate de alte seturi de scrutine, care le pot afecta pozițiile de negociere. Cel mai la îndemână exemplu este însuși președintele francez, Emmanuel Macron. Preconizat a fi unul dintre cei mai implacabili lideri în tratativele privind noii șefi ai instituțiilor UE, îndeosebi din prisma opoziției sale față de ”automatizarea” procedurii Spitzenkandidat, lista renascentistă a liderului de la Elysee nu a putut să depăseașcă partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, rivala pe care Macron a învins-o la prezidențiale. Deși cu un număr cvasi-egal de mandate (22-23), rezultatul îi poate crea probleme liderului francez, mai ales că acesta a fost atins în urma unei prezențe de peste 50% la vot.  Trei alte exemple sunt cancelarul austriac Sebastian Kurz și prim-miniștrii Belgiei și Greciei. Cu o zi înainte de summitul european de la Bruxelles, cabinetul lui Kurz a căzut în Parlament în urma înlăturii partidului de extremă-dreapta de la guvernare. Pentru Alexis Tsipras, înfrângerea la alegerile europene a determinat convocarea de alegeri anticipate, cu formațiunea pro-europeană de centru dreapta pornind ca mare favorită. Nu în ultimul rând, partidul premierului belgian Charles Michel, un potențial aspirant la fotoliul de președinte al Consiliului European, s-a clasat, duminică, pe locul al 7-lea la alegerile federale, organizate concomitent cu cele europene.

Chiar președintele Klaus Iohannis spunea în timpul uneia dintre lansările sale de carte din această perioadă că relațiile de lucru pe care și le-a construit cu liderii europeni i-au demonstrat că, pentru aceștia, România și cetățenii săi contează și își au un loc important pe agenda preocupărilor omologilor săi. Și din această instanță, moralul comparativ al rezultatelor la voturile din 26 mai îi conferă președintelui Klaus Iohannis o postură unică de a contribui substanțial la construirea un consens pentru numirea, în primul rând, a unui președinte al Comisiei Europene, funcția în jurul căreia sunt estimate a dura cele mai multe negocieri politice

Consiliul European de marți de la Bruxelles va fi doar prima bornă dintr-un proces de numiri pe care rezultatele alegerilor europene le vor genera până la finalul anului, în Europa. Noua balanță de putere din Parlamentul European, distanța relativ echilibrată între mandatele familiilor politice pro-europene, apelurile similare ale candidaților Manfred Weber și Frans Timmermans pentru coaliții politice în jurul lor, o repartiție echilibrată pe criterii geografice sau de gen și interesele liderilor și ale statelor, fie că ele se referă la poziții-cheie sau la măsuri concrete inovatoare – un pact pentru climă, buget al zonei euro sau apărare europeană – vor fi atât puncte de plecare, cât și elemente de control în identificarea unor decizii, fie unanime, fie cu majoritate calificată.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Germania preia astăzi președinția Consiliului UE, pentru ultima dată cu Angela Merkel la conducere. Misiunea: “Să facem Europa puternică din nou”

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia astăzi președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles.

Pentru Angela Merkel, care a anunțat că se va retrage din funcție după alegerile din toamna lui 2021, miza este una uriașă. După multiplele crize prin care a trecut la conducerea Germaniei și în centrul deciziilor europene, cancelarul german trebuie să probeze încă o dată că poate ajuta Europa să depășească o criză aproape existențială. De altfel, instrumentul de recuperare economică care se ridică la 750 de miliarde de euro și care a fost propus de Comisia Europeană se bazează pe arhitectura planului franco-german anunțat de Angela Merkel și Emmanuel Macron, fiind pentru prima dată când Parisul și Berlinul cad de acord asupra necesității unei datorii comune la nivel european. De asemenea, contextul în care Germania asigură această președinție este important pentru viitorul Europei și dintr-o altă perspectivă: Angela Merkel va face echipă cu Ursula von der Leyen, primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și singurul om politic german care a făcut parte din toate cancelariile lui Merkel.

“Aceasta este o datorie pe care o aștept enorm. (…) Europa are nevoie de noi, așa cum și noi avem nevoie de ea, nu numai ca o moștenire istorică, ci ca un proiect care ne duce spre viitor, a spus Angela Merkel, în urmă cu aproape două săptămâni, în Bundestag-ul german, când a prezentat prioritățile președinției germane, amintind însă că pandemia de coronavirus “a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european”. Ulterior, într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE: “Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Angela Merkel, care a contribuit semnificativ la depășirea a trei crize majore europene – financiară, a monedei euro și a migrației -, a evidenţiat acum nevoia de solidaritate, de coeziune și de unitate pentru a depăşi criza provocată de pandemie.

“Suntem conștienți de faptul că există așteptări mari de la președinția Germaniei. Vrem să ne ridicăm la nivelul acestora, încercând ca toți să ieșim din criză nevătămați și ca Europa să fie pregătită pentru viitor. Doar împreună putem reuși să ne trăim valorile europene și să le apărăm împotriva celorlalți: democrație, drepturile omului și statul de drept”, a mai declarat ea, sâmbătă, în podcast-ul său săptămânal.

Misiunea președinției germane: “Să facem Europa puternică din nou”

”În timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou”, scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această preşedinţie semestrială.

Germania deschide, de altfel, la 1 iulie noul trio de președinții format alături de Portugalia și de Slovenia și care înlocuiește trio-ul ce a debutat cu președinția României la Consiliul UE, a continuat cu cea a Finlandei și s-a încheiat cu președinția Croației, marți, 30 iunie. Este pentru a 13-a oară când Germania asigură președinția rotativă a Consiliului UE.

Președinția germană a Consiliului UE debutează sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generaleîși propun, în principal, depășirea pe termen lung a consecințelor crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei.  De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Președinția germană a Consiliului UE se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19: combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa. În vederea realizării acestui obiectiv, Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile comune.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE pentru pachetul de redresare de 1.850 de miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o consultare bilaterală în format de videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în vederea pregătirii summitului extraordinar al Consiliului European din perioada 17-18 iulie și în care liderii europeni vor negocia planul de 1.850 de miliarde de euro privind relansarea UE, compus din instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele principale pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, reiterând necesitatea de a se ajunge cât mai curând posibil la un acord final, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. 

Politica de coeziune: România vrea creșterea transferurilor între fondurile politicii de coeziune și menținerea regulii de dezangajare

“Președintele Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul major al țării noastre este obținerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune și agricultură. În acest context, președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menținere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiții ale Uniunii, care funcționează în mod adecvat și care pot oferi soluții eficiente în situațiile de criză”, arată sursa citată.

Cu privire la politica de coeziune, șeful statului a solicitat o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate acestei politici. Astfel, președintele Klaus Iohannis a susținut creșterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanțarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. De asemenea, Iohannis s-a exprimat în favoarea menținerii ratelor de cofinanțare și prefinanțare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum și a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o flexibilitate suplimentară în cadrul concentrării tematice în cazul Fondului European de Dezvoltare Regională.

Politica agricolă comună: Klaus Iohannis solicită ca fermierii români să beneficieze de plăți directe cât mai apropiate de nivelul Europei de Vest

Referitor la Politica Agricolă Comună, președintele a solicitat alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ținând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiții pe termen lung.

În ceea ce privește plățile directe, președintele Klaus Iohannis a susținut continuarea procesului de convergență externă a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest. De asemenea, Președintele României a pledat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăților directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanțărilor la propriile condiții specifice.

Cu privire la introducerea unor resurse proprii noi la bugetul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a subliniat că România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre.

De altfel, într-o convorbire anterioară cu Charles Michel, înaintea videoconferinței liderilor UE din 19 iunie, președintele Klaus Iohannis a transmis că negociază ca România să beneficieze de mai mulți bani din bugetul UE 2021-2027 decât cele aproximativ 45 de miliarde de euro care i-au fost alocate pentru perioada 2014-2020.

Instrumentul Next Generation EU: România dorește mai multe granturi și mai puține împrumuturi pentru o perioadă de rambursare de 30 de ani

Referitor la Planul de redresare economică, președintele României a pledat pentru o alocare totală substanțială, pentru o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum și pentru un acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre. De asemenea, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

Președintele României s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naționale.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Fondul pentru Tranziție Justă: România pledează pentru un caracter voluntar al transferurilor între fonduri

În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care debutează la 1 iulie.

Convenirea unui acord la summitul din 17-18 este incertă. Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, cele patru state frugale, sunt foarte rezervate în legătură cu proiectul planului Next Generation EU – stabilit la 750 miliarde de euro -, de care vor beneficia în primul rând ţările din sudul Uniunii, cele mai afectate de pandemie. Din planul propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar urma să fie acordate sub formă de subvenții către statele membre, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cele patru state frugale dorind mai degrabă o recuperare bazată pe credite, și nu pe subvenții. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat de înțeles că ar putea fi necesar un al doilea summit, însă a făcut apel către liderii UE să ajungă la un acord până la finalul lunii iulie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron și Angela Merkel, front de unitate în ajunul președinției germane la Consiliul UE: Fără planul de redresare, Europa nu s-ar ridica la nivelul provocării. Europa este viitorul nostru

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au exprimat luni speranța că liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor ajunge la un acord la summitul din 17-18 iulie cu privire la planul de redresare economică europeană în urma pandemiei de coronavirus. Într-o dovadă de unitate, liderii francez și german au subliniat că “Europa este viitorul nostru” și au avertizat că Europa nu se va putea ridica la nivelul provocării în absența unui plan de redresare.

Merkel și Macron au vorbit luni într-o conferință de presă în cadrul primei lor întâlniri în persoană de la debutul pandemiei. Șeful statului francez s-a deplasat în Germania într-un semnal de unitate franco-germană, fiind primul lider străin care se întâlnește cu cancelarul german în această perioadă, vizita având loc cu două zile înainte ca Berlinul să își asume președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Cancelarul și cu mine am pus planul pe hârtie: este prioritatea noastră absolută“, a spus Macron, citat de Politico Europe, referindu-se la planul de 500 de miliarde de euro lansat împreună cu Angela Merkel în luna mai, acesta reprezentând o premieră în care Franța și Germania au căzut de acord asupra necesității unei datorii comune europene, dar și scheletul pe baza căruia Comisia Europeană a venit cu instrumentul de recuperare de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi.

Fără acest lucru, Europa nu s-ar ridica la nivelul provocării”, a continuat liderul francez, potrivit Deutsche Welle, care a fost primit de cancelarul german la Castelul Meseberg, locul de unde în 2018 cei doi lideri lansau viziunea lor comună despre consolidarea zonei euro.

De cealaltă parte, Angela Merkel, care preia miercuri ultima sa președinție rotativă la Consiliul UE, s-a arătat moderată și a spus că discuțiile nu vor eșua din cauza Franței sau a Germaniei.

“Vom lucra împreună și vom face ca Europa să fie pregătită pentru soluționarea acestei crize”, a declarat Merkel în urma discuțiilor cu președintele francez Emmanuel Macron la Berlin.

Rămân de purtat numeroase discuții, însă sperăm să ajungem la o soluție, chiar dacă mai este un drum lung de parcurs“, a spus ea, în contextul în care liderii europeni se vor reuni la summitul extraordinar din 17-18 iulie pentru a negocia planul de 1.850 de miliarde de euro compus din instrumentul de recuperare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

“Lumea va fi diferită după pandemie. Trebuie să investim mai mult în viitor pentru a face față acestor provocări (…) Europa este viitorul nostru”, a adăugat ea.

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat la finalul săptămânii trecute că ar putea fi necesar un al doilea summit pentru un acord între liderii UE și a făcut apel ca această înțelegere să fie parafată până la 31 iulie, înainte de vacanța de vară, pentru a nu prelungi discuțiile până în septembrie. 

Principalele piedici în calea unui acord sunt puse de grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care susțin o recuperare economică bazată mai mult pe credite, și nu pe subvenții, în condițiile în care marii beneficiari ai acestui plan de recuperare sunt țările din sud, prejudiciate de efectele crizei sanitare și socio-economice.

“Pentru multe state, care probabil sunt încă sceptice astăzi, dorința este să ieșim din această criză puternici împreună”, a spus Merkel, menționând că “așteptările sunt mari” și precizând că Parisul și Berlinul sunt dispuse să se ridice la nivelul așteptărilor.

În context, președintele francez și-a îndreptat o serie de critici către grupul celor patru state frugale, spunând că “vorbim despre țări care sunt net beneficiare ale pieței unice”

Nu este în interesul lor să vadă anumite state membre, și în particular mari piețe ale economiei europene, afectate. Deci, este o chestiune de solidaritate, dar și de interes“, a spus el.

Liderul de la Elysee a avut, de altfel, o întrevedere săptămâna trecută cu prim-ministrul olandez Mark Rutte, într-o încercare de a-l convinge să renunțe la obiecțiile sale privind planul de redresare.

Summitul din 17-18 iulie va fi prima înfățișare în format fizic a liderilor UE, dar și întâia reuniune europeană la cel mai înalt nivel după debutul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Într-un interviu pentru șase mari publicații europene, publicat vinerea trecută, cancelarul german Angela Merkel a avertizat că “supraviețuirea Europei depinde de supraviețuirea economiei sale” și a spus că Germania este pregătită să își asume un gest de solidaritate cu toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene pentru recuperarea economică și redresarea Europei.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending