Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European

Published

on

©️ European Parliament

Biroul Electoral Central a anunțat luni rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare din 26 mai, câștigate de Partidul Național Liberal, formațiunea care obține și cele mai multe mandate în viitoarea legislatură europeană 2019-2024. 

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare, Partidului Naţional Liberal îi vor reveni zece mandate, Partidului Social Democrat – nouă mandate (pentru început opt**), iar Alianţei 2020 USR PLUS – opt mandate. De asemenea, Partidului Pro România, Partidului Mişcarea Populară şi UDMR le vor reveni câte două mandate.

PNL a întrunit 2.449.068 de voturi valabil exprimate, PSD – 2.040.765, Alianţa 2020 USR PLUS – 2.028.336, Partidul Pro România – 583.916, Partidul Mişcarea Populară – 522.104, iar UDMR – 476.777. 

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07%  la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,94%. Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente a fost de 18.267.256, iar numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale care s-au prezentat la urne a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, iar numărul voturilor nule 274.415.

**România va începe noua legislatură europeană cu 32 de eurodeputați. După Brexit, va fi adăugat și al 33-lea mandat. Iată de ce

Deși diferența de voturi între PSD și Alianța USR PLUS este de doar 13.000 de voturi, social-democrații vor primi cu un mandat mai mult, însă după finalizarea Brexit. Urmare a procesului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care dispune de 73 de europarlamentari, Parlamentul European a decis reducerea numărului membrilor săi de la 751 de eurodeputați la 705: 27 dintre locuri au fost redistribuite către mai multe țări – unul și pentru România -, iar 46 păstrate ca rezervă.

În contextul în care Marea Britanie a fost nevoită să participe la alegerile europene, au fost păstrate alocările inițiale sub rezerva punerii în practică a noilor decizii după Brexit. Astfel, până la producerea Brexit, România va rămâne cu 32 de mandate în PE.

Din perspectiva diferenței de voturi în favoarea PSD, cât și a argumentului că din Grupul Socialiștilor și Democraților Europeni fac parte și deputații britanici din cadrul Partidului Laburist, social-democrații români vor mai primi un mandat în plus (8+1) abia după ce Marea Britanie părăsește UE, iar laburiștii britanici trebuie astfel să părăsească grupul S&D.

Citiți și Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

PNL: Rareș Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan-Ștefan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu

PSD: Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Terheș, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian-Dragoș Benea, (primii opt) Victor Negrescu (al nouălea**)

Alianța 2020 USR PLUS: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș, Ramona Strugariu

UDMR: Iuliu Wikler, Lorant-Gyorgy Vincze

PMP: Traian Băsescu, Eugen Tomac

Pro România: Victor Ponta, Corina Crețu

În cazul ProRomânia, Victor Ponta a anunțat încă din luna februarie că nu va merge în PE și că locul său va fi luat de următorul candidat, fostul premier Mihai Tudose.

Cum arată situația la nivel european? Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din top 3 grupuri politice

La nivelul hemiciclului democrației europene, cea mai puternică grupare politică va rămâne Grupul Partidului Popular European – 179 de mandate, urmat Socialiștii și Democrații Europeni – 153 și Grupul ALDE – En March – USR PLUS cu 105 mandate. Toți cei 32, ulterior 33, eurodeputați români își vor începe activitatea în Parlamentul European în interiorul celor mai mari trei grupuri politice.

Grupul PPE, care aspiră să formeze o majoritate pentru a-l propulsa pe Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene, beneficiază de 14 din cele 33 de mandate, care sunt aduse de PNL, PMP și UDMR. Din cele 179 de mandate pe care le va avea PPE în viitorul legislativ, cele 14 mandate ale celor trei partide vor plasa România pe locul al treilea ca importanță, după Germania – 29 de mandate, și Polonia – 17 mandate.

Socialiștii și Democrații Europeni dispun, într-o fază inițială, de cele opt mandate câștigate de PSD, evoluții ulterioare în acest cadru fiind așteptate și din privința ”dezghețării” relațiilor dintre PSD și PES.

Grupul S&D ar putea avea, în final, 11 mandate românești, în cazul în care va fi acceptată în acest grup și formațiunea lui Victor Ponta, ProRomânia. Socialiștii europeni au 153 de mandate în PE, iar cele mai multe mandate vin din Spania (20 de mandate), Italia (19), Germania (16), Marea Britanie (10), Portugalia (9).

După Brexit și în contextul în care Pro România aderă la S&D, delegația români din grupul social-democraților europeni ar deveni a patra cea mai numeroasă.

De asemenea, grupul ALDE, la care aderă și formațiunea condusă de președintele Franței, Emmanuel Macron, va primi în rândurile sale cei opt deputați europeni de la Alianța USR PLUS.

Noul grup european a cărui viitoare denumire este în tratative va avea 105 mandate, supremația aparținându-i Franței, cu 21 de mandate, urmată de cele 17 mandate ale Marii Britanii (până la Brexit). Pe locul al treilea, la egalitate cu Spania, ar urma Alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending