Connect with us

INTERNAȚIONAL

Au irosit SUA și Rusia ultima șansă de salvare a Tratatului INF? Statele Unite, așteptate să își anunțe retragerea, în timp ce NATO avertizează, la București, că noile rachete ale Rusiei pot lovi orice oraș european

Published

on

Statele Unite și Rusia par să fi irosit ultima șansă de salvare a Tratatului Forțelor Nucleare, acordul ce datează din 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, în condițiile în care cele mai recente tratative dintre Washington și Moscova au eșuat cu două zile înainte de expirarea termenului limită impus de SUA pentru ca Rusia să revină la respectarea Tratatului. De asemenea, agenția de presă germană DPA a relatat vineri dimineață că Statele Unite ale Americii îşi vor anunţa probabil retragerea din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare în cadrul unei conferință de presă a secretarului de Stat Mike Pompeo pe care o va susține în cursul zilei.

Cele două țări nu au înregistrat niciun progres în cadrul reuniunii de joi ce a avut loc la Beijing între ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov și subsecretarul de stat american pentru controlul armamentului şi securitate internaţională Andrea Thompson, în timp ce, de la București, secretarul general al NATO a avertizat că noua rachetă a Rusiei – SSC-8 – este capabilă să transporte focos nuclear, este dificil de reperat şi poate lovi oraşe europene. 

Potrivit lui Serghei Riabkov, ”poziţia părţii americane este destul de dură şi de ultimativă”, acesta ”aducând la cunoştinţă părţii americane că discuţia este imposibilă dacă se recurge la tentative de şantaj la adresa Rusiei”, scrie Agerpres.

Din partea SUA, Andrea Thompson a arătat că Guvernul american va anunţa probabil suspendarea obligaţiilor asumate de SUA în cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare cu Rusia în zilele următoare, adăugând că  ”diplomaţia nu oboseşte niciodată” și anticipând continuarea discuţiilor cu privire la pactul nuclear.

Reamintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri și joi, în contextul prezenței sale la reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE organizată la București, că ”timpul aproape a expirat” și că ”dacă Rusia nu revine la respectarea tratatului, trebuie să fim pregătiți pentru o lume fără Tratatul INF”.

Ulterior, într-o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis, Stoltenberg a avertizat că ”o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”.

”Domnul președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene. La întâlnirea din decembrie a miniștrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toți aliații, au anunțat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziție pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile și, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcție. Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF și autoritățile militare NATO au început deja să se intereseze de consecințe. NATO trebuie să mențină un element eficient de descurajare, precum și o apărare foarte credibilă și puternică. Trebuie să avem în vedere însă și noi inițiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Stoltenberg a făcut aceste declarații și în condițiile în care, anterior vizitei la București, s-a aflat la Washington pentru discuții cu secretarul de Stat Mike Pompeo, cu secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan și cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton.

Totodată, vinerea trecută, secretarul general al NATO a prezidat o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia dedicată în principal problemei încălcării de către Federația Rusă a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și avertismentul SUA de a se retrage din acest acord destinat menținerii echilibrului strategic în Europa.

În cadrul reuniunii, aliații și Moscova au căzut de acord că Tratatul INF are un crucial pentru securitatea euro-atlantică, însă riscul denunțării acestuia rămâne iminent.

Deși Rusia a făcut publice date privind caracteristicile rachetei de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, potrivit cărora sistemul are o rază de acțiune de 480 km, sub limita de 500 km impusă de tratat, SUA au transmis că vor continua cu procesul de retragere din acordul convenit de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov in 1987.

De altfel, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, aliații au îndemnat Federația Rusă să revină la respectarea integrală și verificabilă a tratatului și și-au exprimat angajamentul în susținerea și consolidarea controlului armamentului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

România va coopera cu Republica Moldova, în sprijinul cetățenilor săi, numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”, este mesajul transmis de premierul Ludovic Orban ca reacție la demiterea guvernului Maia Sandu, marți, prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24.

,,O să continuăm orice program de susţinere a cetăţenilor din Republica Moldova, dar dacă nu vom avea garanţia învestirii unui guvern pro-european, care să confere garanţii serioase pentru o democraţie autentică în Republica Moldova, care să reprezinte interesele cetăţenilor Republicii Moldova, disponibilitatea noastră de cooperare cu un guvern care să nu confere aceste garanţii va fi foarte mică”, a spus premierul României, aflat în Parlament, pentru audierea Adinei Vălean, candidatul pentru funcția de comisar european pentru transporturi. 

,,Atrag atenţia iniţiatorilor moţiunii că au pornit pe un drum care nu duce spre o destinaţie benefică pentru cetăţenii Republicii Moldova şi vom privi cu extrem de mare atenţie orice fel de pas ulterior”, a mai spus Ludovic Orban. 

Mesajul transmis de premier reflectă poziția exprimată mai devreme, în aceeași zi, de către președintele Klaus Iohannis care a transmis că ,,sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”.

Citiți și Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending