Connect with us

INTERNAȚIONAL

Au irosit SUA și Rusia ultima șansă de salvare a Tratatului INF? Statele Unite, așteptate să își anunțe retragerea, în timp ce NATO avertizează, la București, că noile rachete ale Rusiei pot lovi orice oraș european

Published

on

Statele Unite și Rusia par să fi irosit ultima șansă de salvare a Tratatului Forțelor Nucleare, acordul ce datează din 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, în condițiile în care cele mai recente tratative dintre Washington și Moscova au eșuat cu două zile înainte de expirarea termenului limită impus de SUA pentru ca Rusia să revină la respectarea Tratatului. De asemenea, agenția de presă germană DPA a relatat vineri dimineață că Statele Unite ale Americii îşi vor anunţa probabil retragerea din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare în cadrul unei conferință de presă a secretarului de Stat Mike Pompeo pe care o va susține în cursul zilei.

Cele două țări nu au înregistrat niciun progres în cadrul reuniunii de joi ce a avut loc la Beijing între ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov și subsecretarul de stat american pentru controlul armamentului şi securitate internaţională Andrea Thompson, în timp ce, de la București, secretarul general al NATO a avertizat că noua rachetă a Rusiei – SSC-8 – este capabilă să transporte focos nuclear, este dificil de reperat şi poate lovi oraşe europene. 

Potrivit lui Serghei Riabkov, ”poziţia părţii americane este destul de dură şi de ultimativă”, acesta ”aducând la cunoştinţă părţii americane că discuţia este imposibilă dacă se recurge la tentative de şantaj la adresa Rusiei”, scrie Agerpres.

Din partea SUA, Andrea Thompson a arătat că Guvernul american va anunţa probabil suspendarea obligaţiilor asumate de SUA în cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare cu Rusia în zilele următoare, adăugând că  ”diplomaţia nu oboseşte niciodată” și anticipând continuarea discuţiilor cu privire la pactul nuclear.

Reamintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri și joi, în contextul prezenței sale la reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE organizată la București, că ”timpul aproape a expirat” și că ”dacă Rusia nu revine la respectarea tratatului, trebuie să fim pregătiți pentru o lume fără Tratatul INF”.

Ulterior, într-o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis, Stoltenberg a avertizat că ”o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”.

”Domnul președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene. La întâlnirea din decembrie a miniștrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toți aliații, au anunțat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziție pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile și, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcție. Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF și autoritățile militare NATO au început deja să se intereseze de consecințe. NATO trebuie să mențină un element eficient de descurajare, precum și o apărare foarte credibilă și puternică. Trebuie să avem în vedere însă și noi inițiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Stoltenberg a făcut aceste declarații și în condițiile în care, anterior vizitei la București, s-a aflat la Washington pentru discuții cu secretarul de Stat Mike Pompeo, cu secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan și cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton.

Totodată, vinerea trecută, secretarul general al NATO a prezidat o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia dedicată în principal problemei încălcării de către Federația Rusă a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare și avertismentul SUA de a se retrage din acest acord destinat menținerii echilibrului strategic în Europa.

În cadrul reuniunii, aliații și Moscova au căzut de acord că Tratatul INF are un crucial pentru securitatea euro-atlantică, însă riscul denunțării acestuia rămâne iminent.

Deși Rusia a făcut publice date privind caracteristicile rachetei de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, potrivit cărora sistemul are o rază de acțiune de 480 km, sub limita de 500 km impusă de tratat, SUA au transmis că vor continua cu procesul de retragere din acordul convenit de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov in 1987.

De altfel, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, aliații au îndemnat Federația Rusă să revină la respectarea integrală și verificabilă a tratatului și și-au exprimat angajamentul în susținerea și consolidarea controlului armamentului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Guvernul Dăncilă lucrează la prima strategie națională pentru Inteligența Artificială, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019

Published

on

România se află în proces de elaborare a primei strategii naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019, a afirmat, miercuri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, informează Digi24.

”Vom lucra pentru adoptarea inteligenţei artificiale în condiţii de siguranţă în toate aspectele vieţii cotidiene şi economice, vom sprijini cercetarea fundamentală pentru a dezvolta o inteligenţă artificială autentică şi vom realiza aceste obiective fundamentale în viitorul apropiat, punând în centrul preocupării noastre valorile şi drepturile omului. Suntem în proces de elaborare a primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale, care va fi postată pentru dezbatere publică până la finele anului 2019. În calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit negocierile cu succes în cadrul Programului Europa Digitală, program ce deţine o componentă de finanţare dedicată adoptării Inteligenţei Artificiale (inclusiv dezvoltării cunoştinţelor digitale asociate acesteia). Nu în ultimul rând, lucrăm cu Comisia Europeană şi cu puternicul sector IT din România să potenţăm reţelele de inovare digitală europeană cu iniţiative asociate Inteligenţei Artificiale”, a spus oficialul român.

Ministrul a menționat că România este ferm angajată pe drumul de tranziție etapizată, eficace și sustenabilă către o societate susținută de Inteligența Artificială.

”România va adera la Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială, alături de cele 36 de ţări membre ale Organizaţiei, două state candidate şi trei aspirante la statutul de membru OCDE din America Latină, în prezenţa secretarului general al OCDE, José Ángel Gurria, şi a prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini – ţara care deţine preşedinţia Ministerialei OCDE. Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială reprezintă primul instrument de cooperare interguvernamentală în domeniu, iar România este singura ţară europeană non-membră a OCDE care aderă la aceste recomandări”, a spus Petrescu, potrivit Agerpres.

Alexandru Petrescu a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment cu tema principală tranziţia digitală.

Summitul digital al OECD a prezentat principalele constatări și mesaje politice din ultimii doi ani de activitate ai organizației în acest domeniu. Acesta a reunit factorii de decizie la nivel înalt responsabili cu politicile legate de economia digitală și părțile interesate, facilitând schimbul de opinii și de experiență în jurul celor șapte piloni ai cadrului strategic integrat Going Digital al OCDE: inovarea, asigurarea locurilor de muncă, promovarea prosperității sociale, consolidarea încrederii și favorizarea deschiderii pieței.

Recunoscând că inteligența artificială (AI) este un factor-cheie al tranziției digitale și că fiabilitatea sistemelor AI este esențială pentru difuzarea lor și desăvârșirea completă a tehnologiei, OCDE dezvoltă reguli de bază privind inteligența artificială pentru a menține o abordare axată pe om asupra AI.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990

Published

on

Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990, relevă Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Infograficul porneşte de la datele sintetizate în cadrul proiectului V-Dem (Varieties of democracy). Proiectul definește cinci dimensiuni integratoare ale democrației: electorală, liberală, participativă, deliberativă și egalitară. Datele acoperă perioada 1789-2018 pentru 201 țări. Fiecare este exprimată prin câte un indice care, la rândul său, agregă câteva zeci de indicatori.

Datele arată că, după o creștere relativ constantă de aproape trei decenii, valorile pentru România ale tuturor celor cinci indici principali s-au prăbușit, în anii 2017 și 2018, până aproape de valorile din 1990.

© monitorulsocial.ro

Astfel, dacă în 2016, România înregistra un scor de 0.59, reprezentând media celor cinci dimensiuni ale democrației, în 2018 aceasta cunoaște un declin, până la valoarea de 0.44.

Cea mai abruptă involuție privind indicii democrației a cunoscut-o Albania (1.92, în 2016, comparativ cu 0.37, în 2018).

Un declin privind media celor cinci indici ai democratiei poate fi sesizat și în Franța, cu un scor de 0.83 în 2016, comparativ cu 0.74 în 2018.

Statele care au avut un parcurs liniar sunt Finlanda (0.76), Luxemburg (0.76) și Regatul Unit (0.77).

Infograficul poate fi consultat aici:

https://monitorsocial.ro/indicator/valorile-indicatorilor-pentru-democratie-s-au-prabusit-in-romania/

Datele utilizate pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/778/ 

Citiți și:
Raport Freedom House „Confruntarea cu illiberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, cel mai puternic declin în ultimii 23 de ani. Cu cât s-a depreciat scorul democrației pentru România
World Justice Project: România, pe locul locul 29 din 113 ţări în ceea ce priveşte statul de drept
Raport Freedom House 2018: România, considerată o ”națiune liberă” în timp ce la nivel mondial s-a înregistrat al 13-lea an consecutiv în care democrația este în declin

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Nicio picătură de petrol iranian nu va mai ajunge în Turcia, după ce aceasta a revenit asupra decizei de a importa țiței de la principalul său furnizor, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA

Published

on

Turcia și-a închis porturile pentru navele petroliere iraniene, respectând pe deplin sancțiunile impuse de S.U.A. împotriva principalului său furnizor, în ciuda faptului că Ankara a criticat în mod public mișcarea Statelor Unite de a elimina scutirile de la import, avertizând totodată în legătură cu dificultatea de a găsi producătorilor alternativi, relatează Agerpres și Reuters

Decizia Statelor Unite de a reînnoi pe deplin sancțiunile asupra Iranului au pus capăt unei perioade de concesie de șase luni pentru Turcia și alți șapte importatori mari, deoarece Washingtonul încearcă izolarea Iranul și slăbirea economiei alimentată consistent din exporturile de petrol.

Administraţia Trump a impus din nou sancţiuni regimului de la Teheran după ce a părăsit, în urmă cu un an, Acordul Nuclear, pe motivul că acesta ar fi prea lax şi că nu abordează alte comportamente ,,destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu.  Aceste sancţiuni interzic în special exporturile de petrol şi vizează, de asemenea, orice ţară care ar continua să cumpere produsul din Iran.

Opt ţări, printre care Turcia, China, India şi Japonia au beneficiat iniţial de o derogare pentru a continua să importe petrol din Iran, derogare ce nu a mai fost reînnoită după încetarea sa pe 2 mai.

După anunţul deciziei SUA de a nu reînnoi derogările, Ankara a lăsat inițial să se înţeleagă că nu se va conforma, dar se pare că a revenit asupra deciziei. 

,,Nu vom accepta sancţiuni şi constrângeri unilaterale privind modul în care ne gestionăm relaţiile cu vecinii”, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.


 

Conformarea la politica de sancțiuni a SUA împotriva Iranului permite Turciei să evite sancționarea sa, chiar dacă legăturile cu aliatul NATO sunt tensionate pe mai multe alte fronturi, inclusiv în legătură cu cumpărarea planificată a sistemului de apărare antirachetă S-400, produs în Rusia.

Partea americană denunţă această achiziţie şi ameninţă, pe de o parte, să nu livreze părţii turce avioanele de vânătoare F-35 şi, pe de altă parte, să impună sancţiuni economice.

Cu toate acestea, adjunctul lui Mehmet Cavusoglu, Yavuz Selim Kirandu, a reiterat poziția fermă a Turciei privind achiziționarea sistemului, în marja unei vizite la Washington.

,,Este un acord încheiat” a afirmat miercuri la Washington Yavuz Selim Kirandu, reafirmând poziţia ţării sale, de ne-renunţare la contractul cu Moscova, relatează Agerpres. 

Pentru detensionarea situației, guvernul turc a propus administraţiei americane crearea unui grup de lucru comun cu caracter tehnic pentru a înlătura suspiciunile SUA, care se tem că tehnologia bateriilor S-400 va servi la colectarea de date tehnologice privind avioanele militare ale NATO, la care Rusia va putea să aibă astfel acces.

În orice caz, în ceea ce privește importul de petrol din Iran, Tupras, cea mai mare rafinărie din Turcia  a cerut Washingtonului să prelungească exceptarea de la import după 1 mai, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, însă, atunci când nu a fost acordată, compania a precizat că va opri toate importurile din Iran, informează Reuters. 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending