Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Audiere dificilă pentru franțuzoaica Sylvie Goulard în Parlamentul European: Cum a reacționat după ce situația ei a fost comparată cu respingerea Rovanei Plumb și a lui Laszlo Trocsanyi

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Bruxelles

Audierea lui Sylvie Goulard, candidatul propus de Franța pentru a deveni membru al Comisiei Europene și desemnat comisar pentru piață internă de Ursula von der Leyen, a fost cel mai așteptat moment al zilei cu numărul trei din procesul de examinare a competențelor candidaților de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, o zi în care ar fi trebuit audiat și comisarul european din partea României și în care eurodeputații l-au audiat și pe Didier Reynders, comisarul propus pentru justiție și o altă propunere controversată în materie de integritate. Audierea s-a dovedit una dificilă pentru Goulard, care nu i-a convins în cele din urmă pe eurodeputați, iar aceștia au solicitat noi clarificări.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China.

În fața eurodeputaților reuniți din patru comisii ale Parlamentului European – Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului, Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în asociere cu Comisia pentru afaceri juridice și cu Comisia pentru cultură și educație – Sylvie Goulard, candidatul francez afiliat Renew Europen, a fost un test pentru democrația parlamentară europeană.

Avizul favorabil primit din partea Comisiei JURI – organism care a respins candidații României și Ungariei din rațiuni de integritate și incompatibilitate – nu a fost suficient pentru ca fostul eurodeputat și ex-ministrul francez al Apărării să fie audiată doar în aria competențelor determinate de portofoliul alocat.

Cum a răspuns Goulard la întrebarea retorică: ”De ce propunerile de comisar din partea României și Ungariei au fost respinse și dumneavoastră nu?

Sylvie Goulard a venit miercuri în fața Comisiilor de specialitate, exonerată fiind de o anchetă a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care a ocupat-o în perioada 2009-2017, după ce a agreat să ramburseze integral sumele utilizate. În schimb, aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

Fiind întrebată cum vede faptul că propunerile de comisar ale României și Ungariei au fost respinse de Comisia JURI, condusă de un eurodeputat din partea grupului Renew Europe, în timp ce candidatura sa a fost avizată pozitiv, comisarul propus de Franța și afiliat politic centrist-liberalilor de la Renew Europe s-a apărat precizând că ”procedura a fost aplicată în premieră de Comisia JURI”.

Referindu-se la colaborarea sa cu Berggruen Institute, Goulard a spus că  ”nu am fost salariată, am avut un contract de consultanță”.

”Pot să vă spun că nu știam care sunt activitățile lucrative ale fundației”, a continuat ea.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European vrea o nouă audiere

Presiunea la care a fost supusă în timpul audierilor, dincolo de răspunsurile aplicate pe domeniul pe care ar urma să îl coordoneze, a determinat grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, să sugereze că procedura în cazul lui Sylvie Goulard ar putea fi continuată.

”Nu avem nevoie de o super femeie. Avem nevoie de un comisar care nu va afecta importante proiecte ale UE prin prisma scandalurilor în care este implicată”, a scris grupul PPE, pe Twitter.

Mai departe, eurodeputatul german Christian Ehler, coordonatorul PPE în Comisia pentru piață internă, a transmis că ”urmează să trimită noi întrebări scrise” lui Goulard și că popularii europeni ”ar putea solicita o nouă audiere.

Potrivit procedurii, în cazul în care un candidat nu este susținut de două treimi din membrii comisiei de specialitate, atunci eurodeputații cer răspunsuri în scris la un set de nou întrebări, iar, în caz excepțional, pot solicita o audiere suplimentară.

Și, totuși, ce și-a asumat Sylvie Goulard?

Și, totuși, audierea de aproximativ trei ore a lui Sylvie a fost axată, în privința conținutului portofoliului ei, pe cinci arii prioritare expuse în debutul discursului ei: 1) o exploatare mai bună a potențialului pieței unice prin ”decompartimentarea” economiilor europene; 2) îmbunătățirea cooperării transfrontaliere între intreprinderi mici și mijlocii și conectarea industriilor civilă și militară; 3) o ”înverzire” a economiei prin decarbonizare până la orizontul anului 2050; 4) deschiderea pieței unice cu respectarea principiilor precum reciprocitate în achiziții publice, utilizarea instrumentelor comerciale în materie de apărare și setarea regulilor globale în domenii precum inteligența artificială și tehnologia 5G; și 5) protejarea serviciilor digitale ale UE și promovarea securității cibernetice.

Cu toate acestea, la finalul audierii sale, Sylvie Goulard a părut conștientă de carențele care au înconjurat schimbul său de idei cu eurodeputații din cele patru comisii amintite.

”Am speranța aprigă că veți evalua o persoană, o persoană cu trecutul său, cu forța sa, cu erorile sale. Admit că am făcut greșeli”, a spus Goulard.

O potențială respingere a lui Sylvie Goulard, fost ministru al Apărării în Franța și o persoană considerată apropiată de președintele Emmanuel Macron, ar fi o înfrângere pentru liderul francez, considerat marele câștigător politic al modului cum au fost distribuite funcțiile la nivelul de top al instituțiilor UE după alegerile pentru Parlamentul European.

Suspiciunile privind integritatea candidatului francez au fost agățătoare prin întrebări și răspunsuri și este greu de crezut că Goulard va fi comisarul din partea Franței.  Acest lucru, cuplat cu respingerile candidaților României și Ungariei, prestațiile neconvingătoare ale candidaților Poloniei și Suediei, poate redeschide chiar distribuția portofoliilor în Comisia Ursulei von der Leyen, care trebuie votată în plenul Parlamentului European la 23 octombrie.

Urmăriți și VIDEO Încep audierile pentru 24 de comisari europeni în Parlamentul European, cu excepția candidaților respinși ai României și Ungariei

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending