Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

“Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

I warmly congratulate @general_pavel on his election as President of the 🇨🇿 Czech Republic! His pro-European and pro-Western convictions are solid arguments for strengthening relations between 🇷🇴 Romania and the 🇨🇿 Czech Republic and our collaboration at 🇪🇺EU and NATO levels.

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) January 28, 2023

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Ucraina va avea nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari anul acesta, cu precădere pentru efectuarea de reparații asupra infrastructurii energetice avariată de multiplele atacuri rusești cu rachete și drone care s-au succedat în ultimele patru luni, cel mai recent fiind joi, a punctat premierul ucrainean, Denys Shmyhal, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Anul acesta trebuie să finanţăm un deficit financiar uriaş de circa 38 de miliarde de dolari. Alte 17 miliarde de dolari vor fi necesare anul acesta pentru refacerea sistemului energetic, deminare, reconstrucţia de locuinţe, a infrastructurii critice şi sociale”, a detaliat oficialul ucrainean în cadrul unei ședințe de guvern, în care a explicat că cinci substaţii de înaltă tensiune au fost lovite în atacul efectuat joi de Rusia.

Acesta a anunțat că guvernul său a avut săptămâna aceasta o întâlnire cu partenerii occidentali în vederea coordonării în mod transparent a ajutorului financiar oferit de aceștia Ucrainei.

Amintim că prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro, a fost distribuită la mijlocul lunii ianuarie.

La acestea se adaugă cele peste 77.000 de tone de ajutoare umanitare oferite Kievului începând cu luna februarie, când Rusia a decis să declanșeze războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. 

Ungaria se va alătura Cehiei și Poloniei în misiunile de patrulare a spațiului aerian al Slovaciei, a anunțat ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Am confirmat interesul părţii ungare şi recunoştinţa Slovaciei pentru alăturarea (Ungariei – n. red.) la protecţia spaţiului aerian al Slovaciei”, a spus Nad într-o conferinţă de presă prezentată pe Facebook după o întâlnire la Budapesta cu omologul său ungar, Kristof Szalay-Bobrovniczky.

Avioane ale forțelor aeriene poloneze au demarat la începutul lunii septembrie a anului trecut misiunea de poliție aeriană deasupra Slovaciei, țară care își retrage avioanele de vânătoare rusești MiG-29.

Acestora li se vor alătura avioanele de luptă Gripen JAS-39 ale armate cehe.

Slovacia a cerut aliaţilor săi din NATO să patruleze spaţiul său aerian după ce a decis să ţină la sol avioanele sale de luptă de tip MiG-29, de fabricaţie rusă, care pot fi trimise în ţara vecină Ucraina pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva invaziei ruse. Bratislava sprijină la rândul ei Kievul cu arme şi alte ajutoare, iar NATO îşi întăreşte prezenţa în Slovacia.