Miniștrii de interne din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles pentru o ședință a Consiliului Justiție și Afaceri Interne în care primul subiect de pe agendă este migrația externă clandestină și reforma legislației europene în materie de azil. Deși tema crucială pentru România și Bulgaria – aderarea celor două țări la spațiul Schengen – nu a fost inclusă pe agendă, fiind cunoscută opoziția Austriei, miniștrii europeni vor aborda cele două tematici ale migrației și azilului pe care guvernul de la Viena le uzitează în a susține că spațiul Schengen nu este funcțional.

“Consiliul va fi informat cu privire la stadiul actual al discuțiilor legislative în curs de desfășurare în vederea reformării legislației UE în materie de azil. Miniștrii vor face, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației – inclusiv cu privire la cooperarea cu partenerii externi pentru a gestiona presiunile migratorii”, a transmis Consiliul UE, miercuri, într-un comunicat premergător reuniunii.

Provocarea migrației la nivelul UE a atins în ultimele zile noi niveluri de tensiuni între statele membre, cu vicepremierul italian Matteo Salvini amenințând Austria că o va da în judecată pentru blocarea unui punct de frontieră, dar și cu avertismente din partea Germaniei că va institui controale la frontiera cu Polonia după ce au apărut informații privind acte de corupție ale agenților consulari polonezi în acordarea de vize pentru cetățeni extra-comunitari.

În același timp, ministrul german de externe Annalena Baerbock s-a pronunțat împotriva includerii unor așa-zise reglementări de criză în reforma legislației UE cu privire la migrație, precizând că acestea ar permite altor țări europene să trimită un număr foarte mare de migranți în Germania. Aflat la Roma la finele săptămânii, președintele german Frank-Walter Steinmeier a lansat un apel la o distribuire echitabilă a migranților care ajung în Europa, argumentând că țara sa se află la capacitate maximă. De asemenea, Steinmeier a pledat și pentru reformarea regulilor europene, precizând că acestea sunt “pre-istorice“.

În paralel, de la tribuna ONU, premierul italian Giorgia Meloni a cerut ca țările să-și unească eforturile pentru a lupta împotriva traficanților de ființe umane, arătând disponibilitatea Romei de a fi vârf de lance în acest demers. 

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va propune alocarea unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni.

Acestui peisaj i se suprapune și obiectivul strategic al României și al Bulgariei de a adera la spațiul Schengen, după ce această accedere a fost blocată anul trecut, în Consiliul JAI, de Austria prin votul împotrivă al ministrului de interne austriac.

România și Bulgaria beneficiază de susținerea președinției spaniole a Consiliului UE pentru a introduce votul privind intrarea lor în Schengen pe agenda unei reuniuni a Consiliului JAI, însă cele două țări întâmpină încă refuz din partea Austriei. Totodată, Sofia speră că obiecțiile din partea Olandei vor fi ridicate după ce Comisia Europeană a închis, oficial, Mecanismul de cooperare și verificare instituit Bulgariei și României la aderarea la UE.

În ce o privește, România a intensificat în ultimele luni discuțiile cu Austria, printr-o întâlnire la Viena la nivelul miniștrilor de interne. Deși continuă să se opună extinderii spațiului Schengen, guvernul austriac și-a nuanțat poziția cu privire la România, salutând progresele țării în materie de migrație.

Ca o formă suplimentară de presiune la adresa Austriei, premierul Marcel Ciolacu a avertizat că România va acționa Austria la Curtea de Justiție a UE în cazul unui nou veto la adresa aderării țării noastre la Schengen, un demers prin care Bucureștiul va solicita despăgubiri.

O decizie favorabilă în acest an pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen s-a regăsit, la mijlocul lunii septembrie, și între pledoariile președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Miniștrii transporturilor din UE au încheiat reuniunea ministerială informală privind transporturile care a avut loc la Barcelona prin semnarea Declarației de la Barcelona, un angajament în favoarea unei mobilități accesibile și echitabile pentru a promova coeziunea socială și teritorială.

Pentru Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, mobilitatea este o chestiune prioritară.

„Mobilitatea este un drept care trebuie exercitat în condiții egale, indiferent dacă locuim într-un oraș sau într-un orășel, dacă nivelul veniturilor noastre este ridicat sau scăzut, dacă avem sau nu limitări fizice sau nu, sau dacă avem sau nu un vehicul privat”, a declarat ministrul interimar al transporturilor, mobilității și agendei urbane, Raquel Sánchez, care a prezidat reuniunea.

La reuniunea informală au participat aproximativ douăzeci de miniștri ai UE și oficiali din țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), precum și comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

O declarație centrată pe cetățean

Documentul, intitulat “Mobilitate pentru oameni: promovarea coeziunii sociale și teritoriale”, vizează consolidarea drumului deja început de Comisia Europeană prin intermediul Pactului verde european și al Strategiei de mobilitate durabilă și inteligentă pentru a realiza o conectivitate eficientă pe întreg teritoriul UE, atât în zonele urbane, cât și în zonele slab populate sau dificile din punct de vedere orografic.

Adaptarea mobilității la condițiile regionale

Mobilitatea rurală și transfrontalieră este un punct cheie al unei declarații care apără ca prioritate promovarea unei rețele integrate și accesibile. În acest scop, este necesar să se adapteze soluțiile de mobilitate la caracteristicile specifice fiecărui context, întotdeauna cu participarea locuitorilor săi la elaborarea și punerea în aplicare a noilor politici.

Zonele cu risc de depopulare, în special cele din mediul rural, au făcut parte din dezbaterile momentului.

Miniștrii au solicitat Comisiei Europene să găsească modalități de utilizare a transportului și a mobilității ca instrumente de coeziune socială și teritorială, luând în considerare provocările din zonele urbane și rurale, insulare, periferice, montane și, în special, din zonele transfrontaliere și slab populate.

„Suntem cu toții conștienți de faptul că este necesar să facem progrese decisive”, a reiterat ministrul în exercițiu.

„Mobilitatea diversificată și de calitate aduce prosperitate țărilor și regiunilor. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii sau a opțiunilor de transport are un impact negativ asupra întreprinderilor noastre”, a declarat comisarul european pentru transporturi.

Rolul femeilor, incluziunea și siguranța
Declarația de la Barcelona abordează, de asemenea, problema siguranței transporturilor, în special a siguranței rutiere, prin includerea de noi măsuri de garantare a acesteia.

De asemenea, se discută despre rolul femeilor în acest sector și se subliniază importanța integrării unei perspective de gen și de egalitate în elaborarea politicilor de transport și de mobilitate.

De asemenea, se insistă asupra importanței atenuării cazurilor de sărăcie pe teritoriul UE care afectează inegalitatea în utilizarea transportului, precum și asupra necesității de a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă și de a investi în infrastructuri care să îi protejeze pe cei mai vulnerabili, în special pe bicicliștii, pietonii și motocicliștii de pe drumurile UE.

„Trebuie să asigurăm un drept, dar și să reducem la minimum impactul exercitării acestuia asupra mediului, de unde și ambiția noastră de a realiza un transport mult mai eficient și inteligent, de a promova un transport mai puțin poluant și de a promova intermodalitatea și electrificarea”, a mai declarat ministrul spaniol Raquel Sánchez.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfășurat la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a celei de a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe situația din teren, securitatea alimentară și consecințele geopolitice ale războiului, precum și pe demersurile diplomatice privind Formula de pace propusă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în cadrul unei discuții strategice, miniștrii au evaluat abordarea UE privind regiunea Sahel, inclusiv în contextul evoluțiilor din Niger. Totodată, au fost abordate evoluțiile recente din cadrul Dialogului Belgrad-Pristina.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a condamnat atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni și Ismail, și a informat în legătură cu fragmentele de dronă, similară celor folosite de armata rusă în Ucraina, descoperite pe teritoriul României.

#FAC #UNGA78 I reiterated condemnation of RU attacks on 🇺🇦 vital civil infrastructure, incl. ports on the Danube & informed about consequences for 🇷🇴.We remain committed to #FoodSecurity by facilitating transit of #UA grains&doubling transit capacity of 🇷🇴 infrastructure. pic.twitter.com/u1AQcb58Zk

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) September 18, 2023

Luminița Odobescu a evidențiat rolul României în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene, în special după retragerea Rusiei din Inițiativa privind grânele la Marea Neagră și a atras atenția asupra creșterii presiunii asupra Coridoarelor Solidarității ale UE. A reiterat angajamentul României de a continua eforturile de facilitare a tranzitului de cereale, menționând că peste 25,5 milioane de tone de cereale și bunuri ucrainene au tranzitat teritoriul țării noastre. Totodată, ministrul de externe a evidențiat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, concomitent cu gestionarea corespunzătoare a implicațiilor asupra piețelor interne, respectiv asupra  fermierilor.

Cu privire la Formula de Pace propusă de președintele Zelenski, ministrul Luminita Odobescu a evidențiat importanța continuării dialogului privind aprofundarea și detalierea acesteia, în continuarea discuțiilor de la Jeddah (5-6 august 2023). Oficialul român a menționat implicarea activă a țării noastre în eforturile diplomatice la nivel european pentru a gestiona dialogul cu actorii globali privind consecințele geopolitice ale războiului din Ucraina, în contextul Adunării Generale a ONU.

Discuția privind abordarea UE în Sahel a avut loc în continuarea dezbaterii informale a miniștrilor de externe/Gymnich (Toledo, 30-31 august), unde a fost recunoscută nevoia unei reflecții strategice privind consecințele loviturii de stat din Niger asupra regiunii Sahel. 

Ministrul de externe Luminița Odobescu a reiterat angajamentul României pentru securitatea și stabilitatea regiunii Sahel, atrăgând atenția asupra riscului ca evoluțiile pe palierul securității să se extindă. În acest context, a subliniat importanța abordării cauzelor profunde ale instabilității din regiune, precum combaterea terorismului și a surselor sale de finanțare, concomitent cu investiții în educație, securitate alimentară și sănătate.