Connect with us

INTERNAȚIONAL

AUKUS: Franța va primi 555 milioane de euro despăgubire pentru contractul reziliat unilateral de Australia privind construirea de submarine

Published

on

© screenshot/Anthony Albanese - Facebook

Australia a dezvăluit sâmbătă un acord uriaș de despăgubire pentru producătorul francez de submarine Naval Group, punând capăt unei dispute contractuale care a afectat relațiile dintre Canberra și Paris timp de aproape un an, relatează France24. Prim-ministrul Anthony Albanese a declarat că firma franceză a fost de acord cu o „înțelegere corectă și echitabilă” de 555 de milioane de euro (584 de milioane de dolari) din partea Australiei, punând capăt unui contract vechi de un deceniu privind construcția de submarine în valoare de mai multe miliarde de dolari.

Acordul pune capăt, astfel, unei dispute care a afectat relațiile dintre cele două țări și a amenințat să compromită discuțiile privind un acord comercial UE-Australia.

În septembrie 2021, prim-ministrul australian de atunci, Scott Morrison, a rupt brusc contractul francez pentru construcția a 12 submarine cu motor diesel.

De asemenea, acesta a șocat Parisul anunțând un acord secret pentru a cumpăra submarine cu propulsie nucleară americane sau britanice, o schimbare majoră pentru o țară cu o capacitate nucleară internă redusă.

Citiți și Australia a semnat Acordul AUKUS cu SUA și Marea Britanie pentru a avea acces la ”tehnologia extrem de sensibilă a submarinelor nucleare”

Decizia a atras furia președintelui francez Emmanuel Macron, care l-a acuzat public pe Morrison că a mințit și și-a rechemat ambasadorul din Australia în semn de protest.

Relațiile au fost înghețate până în luna mai a acestui an, când Australia l-a ales în fruntea guvernului pe liderul de centru-stânga Albanese, care s-a grăbit să repare relațiile tensionate cu Franța.

„Restabilim o relație mai bună între Australia și Franța. Aștept cu nerăbdare să dau curs invitației președintelui Macron de a vizita Parisul cât mai curând posibil”, a declarat Albanese, după ce a vorbit cu Marcon despre soluționarea problemei.

Submarinele cu propulsie nucleară promise vor oferi probabil Australiei capacitatea de a opera mai discret și – înarmate cu capacități sofisticate de rachete de croazieră – vor reprezenta un factor de descurajare mult mai mare pentru Beijing.

Cu toate acestea, există în continuare o mare incertitudine cu privire la rapiditatea cu care acestea pot fi construite.

Primele submarine americane sau britanice nu vor fi probabil lansate la apă decât peste zeci de ani, creând un mare deficit de capabilități pe măsură ce flota existentă a Australiei se învechește.

În plus, alegerea contractorului va avea un impact economic semnificativ și implicații strategice, apropiind puternic marina australiană de cea a națiunii alese.

Fostul ministru al apărării și acum lider al opoziției, Peter Dutton, a declarat săptămâna aceasta că hotărâse să achiziționeze submarinele din Statele Unite, o dezvăluire neobișnuită având în vedere caracterul sensibil al discuțiilor în curs.

Cu toate acestea, actualul guvern a insistat că nu s-a luat încă nicio decizie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

Published

on

© Official White House Photo by Hannah Foslien

Preşedintele american, Joe Biden, a declarat joi că sistemul electoral american este corect şi poate fi respectat şi că va fi asigurată o tranziţie paşnică şi ordonată a puterii, subliniind că “într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna”.

Aflat la final de mandat, Biden a susținut discurs solemn adresat naţiunii americane despre rezultatele alegerilor şi pregătirea tranziţiei la 20 ianuarie 2025, când preşedintele ales Donald Trump va reveni la Casa Albă după ce a învins-o categoric pe candidata democrată Kamala Harris la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, relatează Associated Press.

“Ieri am vorbit cu preşedintele ales Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa şi l-am asigurat că îmi voi conduce întreaga administraţie pentru a lucra cu echipa sa pentru a asigura o tranziţie paşnică şi ordonată”, a declarat Biden în discursul rostit în Grădina Rozelor de la Casa Albă.

El a insistat asupra necesităţii de a “reduce” tensiunile politice. “Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”, a spus preşedintele, repetând o frază pe care a folosit-o şi cu alte ocazii ca o aluzie subtilă la modul în care Trump, în 2020, a refuzat să accepte că a pierdut alegerile.

Ţara alege una sau alta. Noi acceptăm alegerea pe care a făcut-o ţara. Nu-ți poți iubi țara doar atunci când câștigi. Nu-ți poți iubi aproapele doar atunci când ești de acord. Ceva ce sper să putem face, indiferent pentru cine ați votat, este să ne vedem unii pe alții nu ca adversari, ci compatrioți americani. Sper, de asemenea, că putem pune capăt unei întrebări cu privire la integritatea sistemului electoral american. Acesta este onest, corect și transparent. Se poate avea încredere în el, cu victorie sau înfrângere“, a declarat Biden în prima sa apariţie în faţa presei după victoria lui Trump.

Mai avem 74 de zile până la final. Să facem ca fiecare zi să conteze. Pașii înapoi sunt inevitabili. Dar renunțarea este de neiertat“, a adăugat el, apărând politicile și guvernarea sa din ultimii patru ani.

Un apel similar a avut și Kamala Harris, în discursul acesteia de acceptare a înfrângerii, cerându-le celor care au votat-o să nu dispere: “Acesta nu este momentul să ne ridicăm mâinile. Acesta este momentul să ne suflecăm mânecile”.

Evoluția scrutinului din 2024 a atras de la sine tensiuni deoarece Donald Trump a contestat rezultatele alegerilor prezidențiale americane din 2020, când a pierdut în fața lui Biden, americanii având vie amintirea violențele de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au încercat, prin acte de violență, să răstoarne rezultatele din urmă cu patru ani.

Cel de-al 45-lea președinte al SUA și candidatul republican la președinție, Donald Trump, și-a revendicat miercuri o victorie “nemaivăzută” în cursa prezidențială pentru Casa Albă în mandatul 2025-2029 și a promis să aducă o “epocă de aur” în Statele Unite, la patru ani distanță după ce a fost înfrânt de democratul Joe Biden. Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite într-o resuscitare politică uimitoare, care a provocat o undă de șoc în America și în întreaga lume. Trump devine primul condamnat penal care câștigă Casa Albă. La 78 de ani, el este, de asemenea, cea mai în vârstă persoană aleasă vreodată pentru această funcție, devansându-l pe Joe Biden.

Votat de peste 72 de milioane de cetățeni, Donald Trump și-a securizat deja 292 de voturi în Colegiul Electoral dintr-un minim necesar de 270 pentru a fi declarat învingător.

De asemenea, în cadrul alegerilor pentru Congres, republicanii au preluat majoritatea în Senat pentru prima dată după patru ani și și-au păstrat majoritatea în Camera Reprezentanților, având totodată și o majoritate conservatoare la Curtea Supremă.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Summitul Comunității Politice Europene: Klaus Iohannis a evocat “victoria crucială” a Maiei Sandu și a reafirmat “sprijinul strategic pentru calea europeană” a R. Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a evocat joi, la summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta, “victoria crucială” a Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și a reafirmat “sprijinul strategic pentru calea europeană” a țării vecine.

În marja summitului, șeful statului și omologul său de la Chișinău au participat la reuniune a grupului de lideri europeni pentru susținerea Republicii Moldova.

Am felicitat-o din nou pe Maia Sandu pentru victoria sa crucială și am reafirmat sprijinul nostru strategic deplin pentru reforme, prosperitate, reziliență și calea europeană. Împreună, vom menține cursul!“, a spus președintele.

Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României și Regatului Unit, alături de președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, și-au reiterat sprijinul ferm pentru Republica Moldova în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Budapesta, alături de președinta Maia Sandu.

Într-o declarație comună adoptată de Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Klaus Iohannis, Keir Starmer, Charles Michel și Ursula von der Leyen, liderii au felicitat poporul moldovean pentru angajamentul față de democrație, libertate și statul de drept, manifestat prin organizarea cu succes a unor alegeri prezidențiale libere și corecte. Maia Sandu a fost realeasă pentru un al doilea mandat, cu o rată ridicată de participare. De asemenea, liderii europeni au salutat rezultatul referendumului care a înscris aderarea la Uniunea Europeană în legea fundamentală a Moldovei.

Suntem uniți cu Moldova în drumul său către pace, prosperitate și stabilitate și reafirmăm dreptul său de a face parte dintr-o Europă liberă și democratică”, se arată în declarația comună.

Sprijinul UE și al României pentru Republica Moldova către un viitor european și împotriva ingerințelor Rusiei

În perioada premergătoare scrutinului prezidențial și plebiscitului republican, Uniunea Europeană a întreprins o serie de acțiuni menite să sprijine Republica Moldova în campania de contracarare a ingerințelor electorale și tacticilor hibride ale Federației Ruse în a preveni racordarea țării pe traiectoria europeană.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 14 octombrie, în debutul săptămânii care s-a încheiat cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia. Anterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei. De asemenea, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027. Nu în ultimul rând, pe 17 octombrie, cu trei zile înainte de votul din Republica Moldova, liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Summitul Comunității Politice Europene: Opt lideri europeni, în frunte cu Iohannis și Macron, îi reafirmă Maiei Sandu dreptul R. Moldova de a face parte dintr-o Europă liberă și democratică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României și Regatului Unit, alături de președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, și-au reiterat sprijinul ferm pentru Republica Moldova în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Budapesta, alături de președinta Maia Sandu.

Într-o declarație comună adoptată de Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Klaus Iohannis, Keir Starmer, Charles Michel și Ursula von der Leyen, liderii au felicitat poporul moldovean pentru angajamentul față de democrație, libertate și statul de drept, manifestat prin organizarea cu succes a unor alegeri prezidențiale libere și corecte. Maia Sandu a fost realeasă pentru un al doilea mandat, cu o rată ridicată de participare. De asemenea, liderii europeni au salutat rezultatul referendumului care a înscris aderarea la Uniunea Europeană în legea fundamentală a Moldovei.

Suntem uniți cu Moldova în drumul său către pace, prosperitate și stabilitate și reafirmăm dreptul său de a face parte dintr-o Europă liberă și democratică”, se arată în declarația comună.

Realizările Moldovei au avut loc în ciuda unor încercări fără precedent de a submina integritatea procesului electoral și instituțiile democratice, prin ingerințe externe. Oficialii au condamnat ferm tentativele documentate de manipulare a rezultatelor alegerilor, inclusiv prin campanii de dezinformare, corupție și scheme de cumpărare de voturi. De asemenea, au salutat succesul Moldovei în contracararea eforturilor de destabilizare ale Rusiei și și-au reafirmat sprijinul pentru consolidarea rezilienței acesteia.

Liderii europeni și-au declarat hotărârea colectivă de a sprijini Moldova în apărarea suveranității și integrității teritoriale, în conformitate cu Constituția sa.

Președinta pro-europeană în exercițiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat duminică un al doilea mandat de președinte al republicii. În urmă cu două săptămâni, când au decis să-i trimită în turul al doilea al prezidențialelor pe Maia Sandu și pe Alexandr Stoianoglo, cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană la plebiscitul constituțional desfășurat în paralel cu primul tur al scrutinului pentru funcția supremă în stat, 50,35% dintre cetățenii prezenți la urne votând pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării. Ambele scrutine au fost puternic afectate de ingerințele electorale ale Rusiei.

Liderii din 40 state din Europa au participat joi la summitul Comunității Politice de la Budapesta, urmând ca șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE să continue vineri cu o reuniune informală a Consiliului European.

Comunitatea Politică Europeană este o platformă pentru coordonare politică lansată cu prilejul Consiliului European din iunie 2022, în contextul efectelor grave ale războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Obiectivul acestui format îl reprezintă promovarea dialogului politic şi a cooperării pe teme de interes comun, pentru consolidarea securităţii, stabilităţii şi a prosperităţii pe continentul european.

Acesta a fost cel de-al cincilea summit CPE care a avut loc de la crearea forumului, la 9 mai 2022, la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care deținea atunci președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

Precedentele patru summit-uri au avut loc la Praga (Cehia)Bulboaca (Republica Moldova) Granada (Spania) și Oxfordshide (Regatul Unit).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Summitul Comunității Politice Europene: Klaus Iohannis a evocat “victoria crucială” a Maiei Sandu și a reafirmat “sprijinul strategic pentru calea europeană” a R. Moldova

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Summitul Comunității Politice Europene: Opt lideri europeni, în frunte cu Iohannis și Macron, îi reafirmă Maiei Sandu dreptul R. Moldova de a face parte dintr-o Europă liberă și democratică

ROMÂNIA8 hours ago

Guvernul României aprobă planul de achiziție a 32 de avioane de luptă F-35 de la SUA și îl trimite în Parlament pentru procedură de urgență

POLITICĂ9 hours ago

Nicolae Ciucă, favoritul administrației americane, conform unei analize DW (P)

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Comisarul desemnat pentru climă, zero emisii nete și creștere curată promite un acord UE pentru o industrie curată pentru a sprijini întreprinderile din UE să atingă obiectivele climatice

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul desemnat al Sloveniei pentru portofoliul Extinderii insistă ca procesul să rămână bazat pe merit și „fără scurtături”

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron consideră că europenii nu trebuie „să-și încredințeze pentru eternitate” securitatea americanilor: „Este un moment al istoriei decisiv”

U.E.11 hours ago

Premierul Finlandei: Europa trebuie să transmită un mesaj puternic SUA și viitoarei administrații Trump privind susținerea Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Virgil Popescu, prezent la audierea comisarului desemnat pentru climă, zero emisii nete și creștere curată: Dialogul cu companiile interesate să investească în sustenabilitate și competitivitate va fi esențial

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

ROMÂNIA3 days ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA3 days ago

Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja

ROMÂNIA3 days ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA3 days ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră

ROMÂNIA4 days ago

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 days ago

Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

Trending