Curtea Constituțională a anunțat, joi seara, că în această etapă a procesului electoral poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și că sesizările referitoare la derularea alegerilor pentru funcția de președinte, inclusiv cea din partea Calea Europeană, vor fi examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor.

“Având în vedere solicitările reprezentanților mass-media cu privire la primirea unor petiții și cereri referitoare la derularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Curtea Constituțională precizează că acestea au fost înregistrate și urmează să fie examinate conform prevederilor constituționale și legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor. În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispozițiile constituționale, Curtea poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale”, se arată într-un comunicat al CCR transmis presei joi seară.

Calea Europeană, în calitate de publicație mass-media care și-a asumat promovarea valorilor democratice europene și euro-atlantice în România, a sesizat joi Curtea Constituțională a României privind ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT în legătura cu desfășurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale.

Redăm integral conținutul sesizării transmise:

“Stimați membri ai Curții Constituționale a României,

Transmitem prezenta sesizare în calitate de jurnaliști ai unei publicații care și-a asumat promovarea valorilor europene și euro-atlantice în România încă din anul 2006.

Având în vedere concluziile privind vicierea procesului electoral din România, la primul tur al alegerilor prezidențiale, printr-o serie de ilegalități identificate și comunicate public de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării și având în vedere că niciun proces electoral viciat nu poate sta la baza funcționării unui stat democratic, membru al Uniunii Europene și al NATO, vă solicităm să vă exercitați prerogativele legale și constituționale pentru ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept. 

Vă rugăm să luați act și să procedați în consecință că pentru a exista în condiții corecte și constituționale un tur doi al alegerilor prezidențiale este nevoie de un prim tur care să se deruleze cu adevărat în condiții legale.“

Context

Președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.

Cel mai important partener strategic al României, Statele Unite, au avertizat public cu privire la “impactul negativ grav” al interferenței unui actor străin în procesul electoral din România în turul întâi al alegerilor prezidențiale, precizând că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

România i-a informat pe aliații din NATO cu privire la tentativa de influențare prin activități maligne a alegerilor prezidențiale și a transmis că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, a transmis și Ministerul Afacerilor Externe.

Într-o serie de postări pe rețeaua socială X, MAE amintește că autoritățile române au luat decizia de a declasifica și de a face publice rapoarte relevante ale serviciilor de informații privind operațiuni străine maligne, inclusiv finanțarea ilegală, amplificarea digitală a campaniei și atacuri cibernetice care au vizat alegerile prezidențiale din România.

“Rapoartele declasificate arată o interferență străină semnificativă și fără precedent care vizează instituțiile și procesele democratice. Acestea fac parte dintr-o încercare continuă de a submina angajamentul ferm al României față de valorile euro-atlantice și apartenența noastră la UE și NATO. Autoritățile române investighează această tentativă continuă de influențare”, arată MAE.

Ministerul de Externe precizează că România și-a “informat aliații” cu privire la aceste tentative de influențare. “Vom lua toate măsurile necesare pentru a ne proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea. România rămâne angajată să își protejeze instituțiile și procesele democratice”, precizează MAE.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu s-a întâlnit joi la București cu candidata pro-europeană la funcția de președinte al României, Lasconi, căreia i-a transmis susținerea explicită la turul al doilea al scrutinului prezidențial.

“Îi mulțumesc tare mult doamnei președinte Maia Sandu pentru că a venit la București să mă susțină. Am multe de învățat de la domnia sa, este un exemplu de lider curajos și sunt extrem de onorată că are încredere în mine și în puterea noastră, a cetățenilor români, de a le ține piept rușilor. M-a emoționat când am auzit-o povestind că România a fost un model pentru Republica Moldova și că speră să rămână așa în continuare. Maia Sandu are un mesaj pentru noi toți, ascultați-o, vă rog! Este o voce onestă, clară, care știe ce poate face propaganda rusă”, a transmis Elena Lasconi, după discuție.

Ca urmare a întâlnirii, Maia Sandu a transmis că o va vota pe Elena Lasconi și i-a îndemnat pe români să procedeze la fel.

“Dragi români, în acest sfârșit de săptămână din nou mergem la vot. Eu voi vota cu Elena Lasconi, pentru că este autentică și simt că iubește România. Cel mai periculos pentru o națiune este când e cuprinsă de frică și dușmănie. Înțeleg că mulți dintre noi sunt cuprinși de îngrijorare și caută un lider cu caracter care să ne unească. Cred că doamna Lasconi poate fi acel lider curajos și cu dragoste față de români care să unească și care să țină România pe calea cea dreaptă. Pentru noi, cei din Republica Moldova, România întotdeauna a fost un model de urmat. Prin efortul românilor, România stă azi cu fruntea sus în Uniunea Europeană. Progresele se văd cu ochiul liber. De aceea și noi vrem să fim parte din Uniunea Europeană, dar avem nevoie de ajutorul vostru. Știu că Elena Lasconi nu va renunța la relația cu Republica Moldova, ci va continua ce am început să facem împreună. Avem multe proiecte frumoase de realizat. Destinul nostru comun este lumea liberă – bunăstarea, stabilitatea și dezvoltarea pe care le aduce apartenența la Uniunea Europeană. Am încredere că, așa cum românii au făcut-o de-a lungul istoriei, Elena Lasconi se va lupta pentru țară și va câștiga pentru țară. Pentru o Românie puternică, respectată, pentru ca toți românii, de acasă și de peste hotare, să fie uniți, respectați și mândri de națiunea lor în Europa și în lume. Așadar, pentru mine și pentru mulți alții, viitorul nostru pașnic și prosper e cu „DA“ pentru Elena Lasconi! Așa să ne-ajute Dumnezeu!”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Întrevederea dintre cele două a avut loc după ce Lasconi precizase că a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu, căreia i-a transmis candidatei USR că de bilanțul alegerilor din România depinde destinul european al celor două state românești.

“Mi-a spus că înțelege mai bine decât oricine câta presiune este pe mine. Că trebuie să mă gândesc că este responsabilitatea tuturor, în ceea ce privește calea pe care vrem să o alegem, dacă este europeană sau nu. Eu nu reușesc să mă detașez, încerc să dau tot ce este mai bun din mine în fiecare zi, pentru ca rezultatul să fie Elena Lasconi, adică drumul european”, a spus Lasconi, după ce, în primul tur al scrutinului prezidențial, moldovenii cu cetățenie română i-au oferit peste 56% din sufragii.

Maia Sandu s-a aflat în România cu o zi înainte să debuteze în străinătate turul al doilea de scrutin al alegerilor și la o zi după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie, documentele cuprinzând “informaţii relevante privind operaţiuni externe maligne, inclusiv finanţare ilegală, amplificare sintetică a unor campanii digitale şi atacuri cibernetice de amploare care au avut ca ţintă alegerile prezidenţiale din România”.

În contextul alegerilor din România, aflate în curs de desfășurare, Comisia și-a intensificat monitorizarea TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (RSD). Această monitorizare este legată de exercitarea competențelor Comisiei în temeiul RSD și nu vizează procesul electoral din România, care ține de competența autorităților române și, în cele din urmă, de cetățenii României, informează instituția într-un comunicat.

„Am ordonat astăzi TikTok să păstreze neatinse toate datele și dovezile legate de alegerile din România, dar și pentru viitoarele alegeri din UE. Acest ordin de păstrare este un pas esențial pentru a-i ajuta pe investigatori să stabilească faptele și să completeze solicitările noastre oficiale de informații prin care solicităm informații în urma declasificării documentelor secrete ieri. Intensificăm, de asemenea, contactele cu autoritățile de reglementare din domeniul digital și cibernetic din întreaga Europă, având în vedere dovezile emergente de activitate neautentică sistematică. Mă angajez să asigur aplicarea riguroasă și riguroasă a Actului legislativ privind serviciile digitale”, a declarat Henna Virkunnen, Vice-președinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Comisia a emis către TikTok un „ordin de păstrare” în temeiul RSD, prin care obligă această platformă să „înghețe” și să păstreze datele legate de riscurile sistemice efective sau previzibile pe care serviciul acesteia le-ar putea prezenta în ceea ce privește procesele electorale și discursul civic din UE. Acest lucru are ca scop păstrarea informațiilor și a dovezilor disponibile, în eventualitatea unei investigații suplimentare a Comisiei privind respectarea de către TikTok a obligațiilor care îi revin în temeiul RSD.

TikTok trebuie să păstreze documentele și informațiile interne privind proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și modul în care abordează riscul de manipulare intenționată prin utilizarea neautentică și coordonată a serviciului său. Comisia dispune păstrarea documentelor și a informațiilor referitoare la orice încălcare sistematică a condițiilor de utilizare ale TikTok care interzic utilizarea elementelor de monetizare pentru promovarea de conținut politic în cadrul acestui serviciu. Ordinul de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană din perioada 24 noiembrie 2024-31 martie 2025. 

Ordinul urmează informațiilor primite de Comisie în contextul alegerilor în curs din România, inclusiv informațiilor recent declasificate care indică ingerințe străine din partea Rusiei. În acest stadiu, Comisia monitorizează conformitatea și nu are nicio poziție cu privire la posibilitatea ca TikTok să fi încălcat obligațiile care îi revin în temeiul RSD.

Consolidarea monitorizării și a cooperării

De asemenea, Comisia convoacă o reuniune a Comitetului european pentru coordonatorii serviciilor digitale, în data de 6 decembrie, pentru a discuta cu toți coordonatorii serviciilor digitale în privința măsurilor luate până în prezent în acest context și a modalităților de răspuns la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au țintit diaspora română.

În plus, Comisia colectează dovezile puse la dispoziție în cadrul Grupului operativ informal în materie de crize cibernetice, din care fac parte Comisia Europeană, SEAE, Europol și ENISA (Agenția UE pentru Securitate Cibernetică). Grupul operativ este în strânsă legătură cu autoritățile române din domeniul securității cibernetice.

Comisia și-a intensificat colaborarea cu TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Acest lucru include solicitarea de clarificări, de date și de dovezi prin intermediul unor cereri oficiale, reamintind în același timp cu fermitate obligațiile TikTok de a identifica și de a atenua în mod eficace riscurile legate de alegeri, în conformitate cu orientările privind alegerile emise în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

În paralel, semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea au activat sistemul de reacție rapidă (RRS) pentru alegerile din România. Acest sistem de cooperare prevăzut de cod asigură o cooperare rapidă și eficace în perioadele electorale. El s-a dovedit a fi un instrument util și eficace pentru schimbul de informații între organizațiile societății civile, verificatorii veridicității informațiilor și platformele online cu privire la conținutul cu relevanță temporală care este considerat de acestea că prezintă amenințări la adresa integrității procesului electoral.

Observatorul bulgaro-român (BROD)din cadrul Observatorului european al mass-mediei digitale – care participă, de asemenea, la sistemul de reacție rapidă – monitorizează ecosistemul online din România și a identificat mai multe discursuri și tactici de dezinformare, cum ar fi încălcarea legislației electorale, conținut politic nemarcat (inclusiv prin influențatori) și suspiciunea de comportament neautentic coordonat.

Vineri, 29 noiembrie, Comisia a trimis o cerere de informații către TikTok, solicitând acestei platforme să furnizeze mai multe informații cu privire la modul în care gestionează riscurile de manipulare a informațiilor. În special, Comisia solicită TikTok să furnizeze informații detaliate cu privire la modul în care a analizat și a atenuat riscul de exploatare neautentică sau automatizată a serviciului său și riscurile care decurg din sistemele sale de recomandare.

De asemenea, Comisia solicită informații cu privire la eforturile depuse de TikTok pentru a permite unei game mai largi de părți terțe să efectueze un control public, precum și să aibă acces la date disponibile public pentru a detecta, a identifica și a înțelege riscurile sistemice legate de procesele electorale.  Comisia trimisese deja o cerere inițială de informații către TikTok, la 2 octombrie, în legătură cu proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale acestei platforme în ceea ce privește alegerile.

La 29 noiembrie, serviciile Comisiei au organizat o masă rotundă online cu platforme online foarte mari și cu motoare de căutare online foarte mari, cu coordonatorul serviciilor digitale din România, ANCOM, cu autorități de stat relevante și cu organizații ale societății civile, pentru a colecta informații și a asigura pregătirea în vederea alegerilor aflate în curs în România. TikTok, Meta, Google, Microsoft și X s‑au numărat printre participanții la masa rotundă. În decursul acestei reuniuni, serviciile Comisiei au solicitat platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să prezinte informații referitoare la evaluarea riscurilor și la măsurile de atenuare a riscurilor pe care le-au luat în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie și din 8 decembrie, precum și al alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024.