Pentru ca Uniunea Europeană să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim, reprezentanții statelor membre ale UE au ajuns la o poziție comună, respectiv un mandat de negociere, care permite Consiliului să inițieze negocieri cu Parlamentul European pe tema propunerii legislative referitoare la norme armonizate privind accesul echitabil la date și utilizarea corectă a acestora, și anume Regulamentul privind datele, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acordul de astăzi va facilita transformarea digitală a societăților și economiilor noastre. Regulamentul privind datele va debloca potențialul economic și societal al datelor și al tehnologiilor, cu respectarea normelor și valorilor UE. Va contribui la crearea unei piețe unice care să permită libera circulație a datelor în interiorul UE și între sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor, al administrațiilor publice și al societății în ansamblu”, a declarat Erik Slottner, ministrul suedez al administrației publice.

Regulamentul privind datele va oferi atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor, un control sporit asupra datelor lor prin consolidarea dreptului la portabilitate, datele putând fi copiate sau transferate cu ușurință între diferite servicii, în cazul în care sunt generate prin obiecte, mașini și dispozitive inteligente. Noua legislație va consolida capacitatea de acțiune a consumatorilor și a întreprinderilor, dându-le un cuvânt de spus în ceea ce privește posibilitățile de exploatare a datelor generate de produsele lor conectate.

Principalele aspecte care mențin orientarea generală a propunerii Comisiei

Regulamentul propune norme noi care stabilesc cine poate utiliza și accesa date generate în UE în toate sectoarele economice. Scopul său este de a asigura echitatea în mediul digital, de a stimula o piață competitivă a datelor, de a crea oportunități pentru inovarea bazată pe date și de a face datele mai accesibile pentru toți.

Propunerea urmărește, de asemenea, să faciliteze schimbarea furnizorului de servicii de prelucrare a datelor, instituie garanții împotriva transferurilor ilegale de date de către furnizorii de servicii de cloud și prevede elaborarea unor standarde în materie de interoperabilitate pentru reutilizarea datelor între sectoare.

Poziția comună a Consiliului menține orientarea generală a propunerii Comisiei, în special în ceea ce privește:

• măsurile care să permită utilizatorilor de dispozitive conectate, de la aparate electrocasnice inteligente până la utilaje industriale inteligente, să aibă acces la datele generate de dispozitivele respective, care sunt adesea colectate exclusiv de producători
• măsurile de prevenire a utilizării abuzive a dezechilibrelor contractuale în contractele de partajare de date ca urmare a unor clauze contractuale abuzive, impuse de o parte care deține o poziție de negociere semnificativ mai puternică
• mijloacele prin care organismele din sectorul public pot accesa și utiliza datele deținute de sectorul privat care sunt necesare în circumstanțe excepționale, în special în cazul unei urgențe publice, precum inundațiile și incendiile forestiere, sau pentru a pune în aplicare un mandat legal, în cazul în care datele nu sunt disponibile în alt mod
• noi norme care să permită clienților să schimbe în mod efectiv un furnizor de servicii de prelucrare a datelor în cloud cu altul și să instituie garanții împotriva transferului ilegal de date

Principalele modificări aduse propunerii Comisiei

Textul Consiliului modifică diferite părți ale propunerii Comisiei, inclusiv cu privire la următoarele aspecte:

• o definiție mai clară a domeniului de aplicare al regulamentului, în special în ceea ce privește datele privind internetul obiectelor (IoT), accentul fiind mutat asupra funcționalităților datelor colectate de produsele conectate, în locul produselor în sine
• clarificări privind interacțiunea dintre Regulamentul privind datele și legislația orizontală și sectorială existentă, precum Regulamentul privind guvernanța datelor și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)
• protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală, însoțită de garanții adecvate împotriva comportamentului abuziv
• orientări suplimentare privind compensația rezonabilă pentru punerea la dispoziție a datelor și mecanismele de soluționare a litigiilor
• unele ajustări ale cererilor de partajare de date formulate de organismele din sectorul public, pe baza unor nevoi excepționale
• dispoziții mai clare și cu aplicabilitate mai largă în ceea ce privește trecerea efectivă de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul

Acordul privind poziția comună a Consiliului va permite președinției suedeze să inițieze negocieri cu Parlamentul European („triloguri”) cu privire la versiunea finală a propunerii legislative.

Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi, luni, la Palatul Cotroceni pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, informează Administraţia Prezidenţială.

Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.

Vizita lui Charles Michel la București, prima după aproape trei ani și jumătate, vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins.

În acest cadru, şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români şi a salutat mesajul puternic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, context în care şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români şi a salutat mesajul puternic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul European a debutat cu dejunul de lucru cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Discuţiile au vizat provocările globale majore precum războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia, inclusiv în planul securităţii alimentare, schimbările climatice şi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Secretarul general al ONU şi liderii europeni s-au referit la necesitatea unei acţiuni unite a întregii comunităţi internaţionale în faţa provocărilor actuale generate de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi, în acest scop, a demersurilor de comunicare şi sensibilizare a statelor din “Sudul Global”.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa unităţii şi a solidarităţii comunităţii internaţionale cu Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a evidenţiat că acţiunile destabilizatoare ale Federaţiei Ruse sunt resimţite şi de Republica Moldova şi Georgia. Şeful statului a pledat pentru dialog şi consultarea statelor din “Sudul Global” în pregătirea diverselor acţiuni şi decizii, ca soluţie pentru creşterea angajamentului acestora.

Liderii europeni au continuat discuţiile cu situaţia din Ucraina, cu participarea prin videoconferinţă a preşedintelui Volodimir Zelenski. Consiliul a reafirmat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin puternic Ucrainei, în plan politic, economic, militar, financiar şi umanitar. A fost salutat şi acordul recent privind livrarea urgentă de muniţie Ucrainei, inclusiv prin achiziţii comune şi prin mobilizarea unei finanţări adecvate, o sursă fiind Facilitatea europeană pentru pace.

De asemenea, Consiliul European a luat notă de mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internaţională pe numele preşedintelui Federaţiei Ruse şi al comisarului său pentru drepturile copilului, pentru deportarea şi transferul ilegal al copiilor ucraineni din zonele ocupate. Liderii europeni au reafirmat angajamentul de a consolida presiunea asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prin posibile măsuri restrictive suplimentare şi intensificarea eforturilor pentru evitarea eludării sancţiunilor, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Consiliul European a luat notă şi de extinderea Iniţiativei privind cerealele la Marea Neagră, subliniind importanţa acesteia, alături de Culoarele de solidaritate, pentru consolidarea securităţii alimentare globale.

Citiți și Klaus Iohannis anunță că, prin implicarea României, R. Moldova va primi un ajutor consistent din partea UE: Este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor amenințări din partea Rusiei

Administraţia Prezidenţială arată că, în urma demersurilor susţinute ale României, liderii europeni au agreat că UE va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru consolidarea rezilienţei, securităţii, stabilităţii, economiei şi aprovizionării cu energie a ţării în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi şi, respectiv, pentru parcursul de aderare la UE, invitând Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea reuniune.

Citiți și Klaus Iohannis critică abordarea “ultra-birocratică” a Comisiei Europene privind compensațiile pentru fermierii români: Trebuia să țină cont că noi am făcut sacrificii imense

Conform sursei citate, şeful statului a reiterat susţinerea României pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele, cât timp va fi necesar, şi a salutat demersul european comun de furnizare urgentă de muniţie acestei ţări. El s-a referit la sprijinul bilateral oferit de ţara noastră Ucrainei în contextul războiului, inclusiv prin eforturile masive de facilitare a exportului a peste 14 milioane de tone de cereale şi produse oleaginoase din Ucraina către pieţele globale.

În context, preşedintele Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face faţă dificultăţilor generate de situaţia actuală. Preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a anunţat că urmează să fie reanalizat sprijinul oferit României.

Citiți și Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

De asemenea, şeful statului a salutat mesajul puternic pentru Republica Moldova, arătând că un sprijin suplimentar, consistent, din partea Uniunii Europene, inclusiv prin avansarea procesului de aderare, este necesar pentru consolidarea rezilienţei acestui stat în faţa acţiunilor destabilizatoare şi a ameninţărilor cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.

Liderii UE au abordat şi demersurile pentru asigurarea competitivităţii economiei europene, prin aprofundarea Pieţei Unice şi consolidarea politicilor industriale, agricole şi comerciale, cu respectarea principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, urmând ca la nivelul Consiliului să fie evaluat anual progresul înregistrat.

În domeniul energiei, Consiliul European a solicitat CE şi statelor membre să asigure pregătirea pentru următorul sezon rece, cu utilizarea deplină a mecanismului de achiziţii comune de gaz natural şi prelungirea aplicării măsurilor de urgenţă, dacă este necesar. Liderii europeni au solicitat avansarea fără întârziere a lucrărilor privind propunerea de reformă a pieţei europene de energie electrică, cu scopul finalizării acesteia până la finalul anului.

“Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit iniţiativele pentru creşterea competitivităţii pe termen lung a Uniunii Europene, cu accent asupra importanţei Pieţei Unice, dezvoltării bazei industriale a Uniunii şi protejarea consumatorilor”, menţionează sursa citată.

Comisia Europeană a informat liderii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor din februarie privind migraţia. În context, a fost evocată şi contribuţia României la implementarea concluziilor, prin agrearea, împreună cu CE, a unui proiect pilot la frontiera româno-sârbă, care va permite ţării noastre să împărtăşească bunele practici în materie de azil, returnări, gestionarea frontierelor şi cooperare internaţională şi să aducă valoare adăugată eforturilor comune de abordare a migraţiei şi de consolidare a securităţii frontierelor externe ale UE. Consiliul European a solicitat implementarea rapidă a tuturor măsurilor convenite în luna februarie, urmând să revizuiască implementarea în luna iunie.

În domeniul relaţiilor externe, au fost trecute în revistă recenta Conferinţă a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, Acordul recent privind calea spre normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina, încălcările drepturilor omului în Belarus şi agrearea Acordului Windsor între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au discutat despre situaţia economică şi financiară, exprimând angajamentul de a coordona îndeaproape politicile economice, în vederea creşterii rezilienţei. A fost solicitată intensificarea eforturilor colective în vederea aprofundării Uniunii pieţelor de capital şi finalizarea Uniunii bancare, fiind subliniată rezilienţa sistemului bancar european.