Connect with us

U.E.

Austria ar putea avea o coaliție de guvernare între conservatori și Verzi până la jumătatea lui ianuarie

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Negocierile dintre conservatorii (OeVP) fostului cancelar austriac Sebastian Kurz și Verzi (Die Grünen) se află în faza finală și sunt așteptate să conducă la formarea unui guvern de coaliție cel târziu la jumătatea lunii ianuarie, au declarat vineri liderii celor două partide, informează Agerpres.

„Sunt foarte optimist cu privire la posibilitatea formării unui guvern cu Verzii”, a declarat dl Kurz jurnaliștilor, „Scopul nostru este de a avea un guvern operaţional şi puternic care să depună jurământul la începutul lui ianuarie sau cel mai târziu la jumătatea lui ianaurie 2020”, a adăugat acesta.

Pozițiile celor două partide  diferă considerabil în multe aspecte, de la mediu la migrație și taxe, făcându-i pe mulți austrieci  sceptici cu privire la perspectivele unei înțelegeri – însă ambele părți nu au alte opțiuni decât să găsească modalități de compromis.

Coaliția de guvernare anterioară, condusă de Sebastian Kurz, cu Partidul Libertății de extremă dreapta (FPO) s-a prăbușit după apariția în spațiul public a unei filmări care îl arăta pe fostul vice-cancelar și lider FPO, Heinz-Christian Strache, la o cină în Ibiza, oferind contractele guvernamentale nepoatei unui oligarh rus în schimbul unor favoruri politice. 

O coaliție între Verzi și OeVP ar fi biletul de retur în fruntea guvernului austriac pentru politicianul în vârstă de 33 de ani, dar și o șansă de a-și modela viziunea politică în acord cu mișcarea climatică globală, care are un impact mare asupra elaborării politicilor publice în Europa. .

La rândul său, liderul Verzilor, Werner Kogler, a fost de acord că un astfel de interval de timp este posibil, calendarul fiind „foarte important pentru noi şi bazat pe un program comun viabil”, însă nici el, nici Kurz nu au oferit informații clare cu privire la distribuția portofoliilor guvernamentale sau data exactă a depunerii jurământului.

„Alegătorii noștri ne-au oferit mandate diferite, de aceea vom încerca să formăm o nouă cultură politică necesară atunci când formațiuni atât de diverse formează un guvern”, a spus Kogler. „Ca guvern, încercăm să fim un model pentru felul în care pot fi împăcate contradicțiile existente în această țară de ani buni”, a adăugat acesta, citat de Bloomberg

OeVP a obținut cele mai multe voturi (37,5%) – la alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie, iar Verzii au obținut cel mai bun rezultat al lor de la intrarea pea scena politică în anii ’80 (13,9%).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ENGLISH

Vasile Blaga, MEP: I am convinced that the firm measures adopted by the EP against Covid-19 will not stop here. The EPP Group is already working on a strategy for the rapid recovery of the post-crisis economy

Published

on

© Vasile Blaga/Facebook

Vasile Blaga, MEP (PNL, PPE) told caleaeuropeana.ro that the EPP group in the European Parliament is already working on a “very clear strategy” for managing the current crisis generated by the new coronavirus, but also for the rapid recovery of the post-crisis European economy,

The unanimous vote of the European Parliament last week on proposals from the European Commission for the management of the European health crisis shows that the hesitant response at the outbreak of the COVID 19 pandemic was an accident, explains MEP Vasile Blaga, adding that “the answer came to correct the rather timid initial reaction of the European executive in the beginning of this challenging crisis for Europe and all the other states around the world ”.

The 37 billion euros  (part of the Corona Initiative) allocated to the Member States through the vote in the European Parliament will be directed towards health systems, local communities, small and medium-sized enterprises and economy sectors seriously affected by this crisis.

“The European Union means, first and foremost, solidarity – for better and for worse, and those who support the opposite are either not aware of what is being done at EU level, or have an interest in destabilising the Union,” says Blaga.

The vote in the European Parliament was also aimed at reallocating 800 million euros from the Cohesion Fund in 2020 to cover emergencies in the medical systems of the EU member state

“I am convinced that the measures will not stop here. The EPP group is already working on a very clear strategy for managing the current crisis, but also for the rapid recovery of the economy once the public health crisis is over. There are countless proposals and projects in progress that will help us all overcome this unprecedented crisis in recent history,” adds Vasile Blaga.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE, doar 490 euro/ pe cap de locuitor

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La acest indicator, Franţa şi Germania sunt “campioane” în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%, notează Agerpres.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg (5,5% din PIB), Letonia (6% din PIB), Estonia (6,4% din PIB) şi Lituania (6,5% din PIB).


În raport cu mărimea populaţiei, în 2017 cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene s-au înregistrat în Suedia (5.200 de euro per locuitor), Danemarca şi Luxemburg ( fiecare cu 5.100 de euro per locuitor), iar cele mai scăzute au fost raportate în România (490 de euro per locuitor) şi Bulgaria (590 de euro per locuitor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending