Connect with us

U.E.

Austria, noi condiții pentru aprobarea ”controversatului” pachet de recuperare economică a UE post-pandemie

Published

on

© Sebastian Kurz/ Twitter

Înaintea summit-ului extraordinar de la Bruxelles, care îi va reuni pe șefii de stat și de Guvern ai statelor membre pentru a decide finanțarea UE post-criză, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a prezentat condiţiile în care ar aproba controversatul pachet de recuperare economică post-pandemie al Uniunii Europene, în declaraţii consemnate de ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, informează dpa și Agerpres.

“Când cheltuim sume mari din banii statului, trebuie cel puţin să ne asigurăm că aceşti bani se duc la sectoarele potrivite (…). Cel mai important, mai mult pentru cercetare şi dezvoltare în vederea (edificării) unei infrastructuri digitale bune, inclusiv pentru tranziţia tehnologică necesară unei mai bune protecţii a mediului”, a subliniat Kurz.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate

Austria este, alături de Olanda, Danemarca şi Suedia, una dintre ţările membre ale UE cele mai critice faţă de fondul de redresare propus de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să depăşească criza generată de COVID-19, în special statele cele mai afectate de această pandemie, cum ar fi Italia şi Spania.

Cancelarul Germaniei, țara care a preluat la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, a reafirmat că țara sa este determinată să sprijine încheierea rapidă a unui acord, în consonanță cu opiniile exprimate de mai mulți lideri și enunțate astfel de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, însă a indicat că încă există îngrijorări.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

COVID-19: UE sprijină cu 3 mld. de euro redresarea economică a statelor din cadrul politicii de extindere și de vecinătate

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

În data de 11 august 2020, Comisia Europeană a încheiat memorandumuri de înțelegere (MoU) privind asistența macrofinanciară (AMF) cu opt state partenere din cadrul politicii de vecinătate și de extindere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Acordurile fac parte din pachetul de AMF în valoare de 3 miliarde de euro care vizează zece state partenere în cadrul politicii de extindere și de vecinătate și care este menit să le ajute în stoparea efectelor economice negative pe fondul pandemiei de coronavirus. Suma alocată fiecărei țări este condiționată de respectarea unor factori democratici esențiali bunei funcționări a societații.

Statele care și-au dat acordul asupra memorandumurilor de înțelegere sunt: Albania, Georgia, Jordan, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina. Mai mult, comunicatul de presă al Comisiei Europene menționează progrese privind semnarea formală a MoU de către patru dintre statele menționate: „Aceste documente au fost, de asemenea, semnate în mod formal cu 4 din statele menționate: Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord și Ukraina.Negocieri ce țin de MoU cu cele 2 state rămase – Bosnia și Herțegovina și Tunisia – sunt în curs de desfășurare.”

„Implementarea continuă și rapidă a acestor programe este o dovadă importantă a solidaritații UE față de aceste țări în timpul unei crize fără precedent”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene.

„Partenerii noștri din cadrul politcii de extindere și de vecinătate sunt sever afectați și ca Uniune avem puterea financiară de a îi ajuta să își limiteze efectele economice provocate de pandemie. Comisia, în numele UE, lucrează cu state partenere pentru a le ajuta în eforturile lor de a implementa politici economice eficace în timpul unei crize fără precedent. S-a ajuns deja la un acord cu 8 parteneri, ca dovadă a solidarității UE.”, transmite comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

De asemenea, Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetatenilor, Valdis Dombrovskis, menționează că programul de AMF „va ajuta statele vecine să acopere nevoile financiare externe în 2020-2021, dat fiind dificultățile de gestionare a impactului economic al pandemiei”. Totodată, Dombrovskis întărește nevoia ca UE să ajute statele vecine deoarece: „Ajutorul dat vecinilor noștri este esențial pe timpul acestei perioade de criză pentru a menține stabilitatea regiunii”.

„Memorandumurile de Înțelegere (MoU) prevăd acțiunile politice pentru care îsi iau angajamentul beneficiarii pentru a primi a doua tranșă de asistență. Acordul asupra semnării MoU-urilor este un pas important către prima plată din cadrul programelor, condiționat de îndeplinirea condițiilor politice prealabile, inclusiv respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Țările beneficiare ar trebui să beneficieze, de asemenea, de un program de asistență financiară FMI.”, transmite comunicatul de presă al CE.

Așadar, ajutorul macro-financiar acordat de UE prezintă o serie de condiții, care dacă sunt implementate corespunzător, atât statul beneficiar, cât și UE vor avea de câștigat. Pe de o parte, UE își impune valorile europene pentru o mai strânsă colaborare și o eventuală integrare a statului vecin sau o eventuală extindere, iar pe de altă parte, statul beneficiar de pe urma ajutorului financiar își menține stabilitatea economică în urma pandemiei.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit estimează că un acord cu UE privind relația post-Brexit este posibil în septembrie: Nu dorim un acord special sau unic

Published

on

© European Communities, 2008

Negociatorul-șef al Regatului Unit, David Frost, estimează că un acord privind viitoarele relații cu Uniunea Europeană poate fi încheiat în septembrie, înaintea reuniunii liderilor europeni de la începutul lui octombrie, care va avea pe agendă acest subiect.

„După cum spunem, nu dorim un acord special sau unic. Vrem o înțelegere care să aibă ca nucleu un acord de liber schimb precum cele pe care UE le-a convenit cu alte țări prietene, precum Canada ”, a scris Frost pe Twitter.

David Frost se va întâlni cu omologul său din partea UE, MIchel Barnier, pentru o nouă rundă de negocieri, săptămâna viitoare. Înaintea acestor discuții, care până acum nu au avut rezultate notabile, acesta a precizat:

„Suveranitatea Regatului Unit asupra legilor, a instanțelor sau asupra apelor noastre de pescuit, nu este discutabilă, bineînțeles, și nu vom accepta nimic care să o compromită – la fel cum nu dorim nimic care să amenințe integritatea pieței unice a UE”.

Ultima rundă de negocieri, desfășurată la Bruxelles, s-a încheiat cu o concluzie comună a celor două părți, și anume că există în continuare diferențe semnificative între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

De asemenea, în urmă cu trei săptămâni, Michel Barnier critica lipsa de deschidere și flexibilitate manifestată de Londra în cadrul negocierilor „de a idenfica soluții care să respecte principiile și interesele fundamentale ale UE”.

Acesta a completat că numeroase interacțiuni cu omologul britanic s-au axat pe „liniile roșii” ale premierului Boris Johnson, și anume aspectele referitoare la pescuit, excluderea rolului Curții de Justiție a Uniunii Europene, punctând în același timp că Uniunea Europeană a manifestat deschidere cu privire la aceste aspecte tocmai pentru a identifica împreună cu Regatul Unit un teren comun.

„Am încercat să înțelegem cu aceste linii roșii pot fi armonizate cu angajamentul nostru de a obține un parteneriat cuprinzător, în conformitate cu declarația politică semantă de prim-ministrul Boris Johnson la 17 octombrie, anul trecut”, a explicat Barnier.

Negocierile dintre Regatul Unit şi UE privind relaţia lor post-Brexit vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit la care liderii europeni speră să valideze un acord cu Londra.

Premierul britanic Boris Johnson a respins posibilitatea unei prelungiri a perioadei de tranziţie post-Brexit, care se încheie pe 31 decembrie, Regatul Unit continuând să aplice până atunci regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu se va încheia un acord, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. 

 

Continue Reading

U.E.

Bogdan Aurescu, sunat de omologul din Turcia înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: România este dispusă să sprijine dezescaladarea situației din Mediterana de Est

Published

on

© MAE

Ministrul  afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi, 13 august 2020, o convorbire telefonică cu omologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu, la solicitarea părții turce, cu o zi înainte ca miniștrii de externe din țările UE să se reunească de urgență, în regim de videoconferință, pe tema situațiilor din Belarus și Liban, dar și din Mediterana de Est pe fondul tensiunilor greco-turce.

Cei doi miniștri au discutat despre dezvoltarea relațiilor bilaterale, aflate la nivel de parteneriat strategic, cu accent pe temele comune de interes, inclusiv în contextul evoluțiilor pandemiei de COVID-19, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Referitor la evoluțiile recente din Mediterana de Est, subiect care se va afla pe agenda Reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020, la care va participa, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea asigurării unui climat lipsit de tensiuni în regiune, sens în care a îndemnat la calm și a accentuat importanța identificării unor soluții bazate pe dialog onest, direct, între părțile implicate, cu respectarea dreptului internațional aplicabil. În context, a salutat deschiderea exprimată de ministrul turc de externe, în cadrul discuției, către dialog pentru dezescaladarea situației”, arată MAE.

Situația din Mediterana de Est se va afla pe agenda reuniunii Consiliului UE, la solicitarea Greciei, în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. Mai mult, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a discutat telefonic acest aspect cu președintele francez Emmanuel Macron, cel care a utilizat exemplul comportamentului Turciei pentru a critica NATO și care a decis să consolideze prezența militară franceză în Mediterana de Est.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

În acest context, arată MAE, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat disponibilitatea României de a sprijini, inclusiv din interiorul Uniunii Europene, acest proces de dezescaladare, având în vedere atât capacitatea țării noastre de a înțelege particularitățile și interesele din regiune, cât și expertiza pe care țara noastră o deține în domeniul delimitărilor maritime și al soluționării acestui tip de diferende prin aplicarea dreptului internațional și cu folosirea instrumentelor sale specifice. 

“Șeful diplomației române a reiterat totodată utilitatea menținerii unui dialog constructiv, bazat pe încredere, între Uniunea Europeană și Turcia, care rămâne un partener-cheie și un vecin strategic al UE”, conchide sursa citată.

România are un parteneriat strategic cu Turcia, iar Bucureștiul compune, împreună cu Ankara și Varșovia, un format trilateral de cooperare în chestiuni de securitate la nivelul NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending