Connect with us

U.E.

Austria nu dorește să renunțe la proiectul Nord Stream 2, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Published

on

©Alexander Van der Bellen/ Facebook

Otrăvirea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, nu pune în pericol viitorul gazoductului Nord Stream 2, în viziunea Austriei, care a precizat marți, prin oficiali de la vârful conducerii, că nu are în vedere blocarea proiectului pentru a sancționa Kremlinul, în pofida presiunilor americane, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Acest gen de politici economice se decide în Europa, şi nu la Washington”, a declarat preşedintele austriac, Alexander Van der Bellen, apropiat ecologiştilor, adăugând că nu vede ”nicio legătură între afacerea Navalnîi şi Nord Stream 2”.

”Este un lucru bun dacă avem o diversificare” în distribuția de gaze rusești, a precizat ulterior cancelarul conservator, Sebastian Kurz.

Cei doi lideri au avut aceste poziții în fața jurnaliștilor în prezența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a efectuat o vizită oficială în Austria și a denunțat din nou acest gazoduct, destinat să ocolească țara sa, în conflict cu Rusia.

Compania petrolieră austriacă OMV participă cu 10 miliarde de euro la finanțarea acestui oleoduct, în curând încheiat, care urmează să lege Rusia de Europa de Vest pe sub Marea Baltică pentru a se adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operațional din 2012.

Austria pare să adopte o poziție diferită față de cea a Germaniei care, prin vocea cancelarului Angela Merkel și ministrului de externe, Heiko Maas, anunța la începutul lunii septembrie că nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după ce opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost otrăvit.

Angela Merkel se confruntă cu presiuni din partea reprezentanților ai mediului politic și diplomatic, care sunt de părere că acest proiect ar trebui reconsiderat.

”Trebuie să existe o reacţie europeană”, a declarat Norbert Roettgen, liderul comisiei parlamentare germane pentru politica externă, la postul de radio Deutschlandfunk la 3 septembrie. El fusese întrebat dacă ar trebui oprit proiectul Nord Stream 2. ”Trebuie să urmăm o politică dură, trebuie să răspundem în singurul limbaj pe care îl pricepe (preşedintele rus Vladimir) Putin – adică vânzările de gaze”, a adăugat politicianul, membru al partidului conservator de guvernământ condus de Merkel.

La rândul său, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen și fost ambasador la Washington, Wolgang Ischinger, a susținut ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO. El a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi. ”Dacă dorim să trimitem Moscovei un mesaj clar alături de partenerii noştri, pe agendă trebuie să se afle relaţiile economice, iar asta înseamnă că nu trebuie exclus proiectul Nord Stream 2”, a arătat acesta. ”Nu putem ridica un zid între Occident şi Moscova, ar însemna să mergem cu un pas prea departe, dar există o soluţie de mijloc, ceva între gesturile diplomatice şi boicotul total”, a explicat diplomatul.

De altfel, la finalul lunii august, cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la o reacție europeană comună în cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi, precizând că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un răspuns similar cu cel oferit în urma tentativei de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal.

”Cred că avem datoria de a face tot ce este cu putință pentru a aduce lumină (n.r. în acest caz) … Vom încerca să aducem lumină în această situație în funcție de posibilitățile noastre, care sunt într-adevăr limitate. De asemenea, vom încerca, atunci când va exista mai multă claritate în legătură cu circumstanțele, să avem o reacție europeană similară celei care a fost în cazul Skripal, nu doar reacții la nivel național. Nu este doar o problemă a Germaniei, chiar dacă Germania” a acceptat să îl trateze pe Aleksei Navalnîi, declara atunci Angela Merkel.

Amintim că la data de 4 martie 2018, fostul agent dublu rus, Serghei Skripal, şi fiica sa, Iulia, au fost găsiţi inconştienţi într-un centru comercial din Salisbury (sudul Angliei) şi internaţi în stare gravă.

Londra a acuzat Moscova că a fost în spatele acestei intoxicaţii cu Noviciok, un puternic agent neurotoxic de concepţie sovietică, sub formă de represalii pentru colaborarea sa cu serviciile de informaţii britanice.

Drept răspuns, Regatul Unit a anunțat la mijlocul lunii martie 2018 că va expulza 23 de diplomați ruși, fiind declarați ”persona non grata”, gest care a primit un răspuns de solidaritate din partea a 18 țări UE, NATO, dar și SUA, Canada, Australia, Norvegia, dar și din partea altor state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania, aceste state expulzând la rândul lor diplomați ruși, numărul total ajungând la 150. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Drept replică, Rusia a decis expulzarea a 60 de diplomați americani și închiderea consulatului SUA de la Sankt Petersburg, în privința celorlalte state, răspunsul Moscovei fiind în oglindă cu numărul de persoane expulzate de acestea.

În ultima săptămână, solicitările la adresa lui Putin de a face lumină în cazul Navalnîi în cadrul unei ”anchete credibile și transparente” s-au intensificat, cel mai recent exemplu în acest sens fiind președintele Franței, Emmanuel Macron.

În cadrul unei convorbiri telefonice, liderul de la Palatul Elysee i-a precizat președintelui Puțin că ”este imperios să se facă lumină, fără întârziere, asupra circumstanțelor acestei tentative de asasinat” în vederea identificării ”celor responsabili”, precizează Administrația Prezidențială franceză. ”Este necesară o clarificare din partea Rusiei, în cadrul unei anchete credibile şi transparente”, i-a spus Emmanuel Macron lui Vladimir Putin.

Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.

În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale. Recent, acesta a ieșit din comă indusă iar starea sa este stabilă.

Marți, acesta a publicat o fotografie pe Instagram în care apare stând în pat şi înconjurat de familie, iar mesajul său este că acum poate respira fără asistenţă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Comisia Europeană a pregătit noul plan de acțiune pentru combaterea rasismului 2020-2025

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat un nou plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani. Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar, precizează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU.

Sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare, sensibilizare și asigurare a respectării legislației naționale și a UE

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei. Printre altele, în planul de acțiune se solicită:

  • O mai bună asigurare a respectării legislației UE – UE dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei, dar este în mod clar necesar să se reevalueze acest cadru și să se identifice eventualele lacune care trebuie remediate. În 2021, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială, urmând ca până în 2022 să propună eventualele acte legislative necesare. Comisia va asigura, de asemenea, transpunerea și punerea în aplicare deplină și corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, inclusiv prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • O coordonare mai strânsă – Comisia va numi un coordonator antirasism și va iniția un dialog periodic cu părțile interesate, care va avea loc cel puțin de două ori pe an. Coordonatorul va colabora cu persoane care fac parte din minorități rasiale sau etnice și va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu societatea civilă, cu mediul academic și cu Comisia pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.
  • Activități polițienești și de protecție echitabile – cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), statele membre sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru a preveni atitudinile discriminatorii ale autorităților de aplicare a legii și a spori credibilitatea acțiunilor de asigurare a respectării legii împotriva infracțiunilor motivate de ură.
  • Intensificarea acțiunilor la nivel național – statele membre sunt încurajate să adopte, până la sfârșitul anului 2022, planuri naționale de acțiune de combatere a rasismului și a discriminării rasiale. Până la sfârșitul anului 2021, în colaborare cu experții naționali, Comisia va stabili principiile de bază pentru elaborarea unor planuri naționale de acțiune eficace și va prezenta, până la sfârșitul anului 2023, un prim raport privind progresele înregistrate.
  • Diversitate sporită a personalului UE – Comisia va întreprinde acțiuni pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului Comisiei, prin intermediul unor măsuri care să vizeze recrutarea și selecția. Celelalte instituții și organisme ale UE sunt invitate să ia măsuri similare.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică. Comisia va lansa un proiect în cadrul căruia va desemna anual una sau mai multe capitale europene ale incluziunii și diversității și va organiza o reuniune la nivel înalt de combatere a rasismului, în primăvara anului 2021.

Planul de acțiune reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune va fi monitorizată, progresele vor fi incluse în rapoartele viitoare, iar acțiunile vor fi adaptate, dacă va fi cazul.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru El Pais: Parchetul European trebuie să fie o instituție independentă. Vom avea cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, a declarat în această săptămână într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, că perioada următoare va aduce o serie de provocări pentru instituţia pe care o conduce şi că o serie de dosare importante urmează să fie soluţionate, vorbind despre marea bătălie care va urma pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Într-un interviu prin videoconferinţă citat de Adevărul.ro, noul procuror general al UE anunţă  că doreşte să creeze o “instituţie independentă”.

“Trebuie să arătăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea”, a spus Kövesi, care a subliniat scopul final al mandatului său: “Parchetul European este un mijloc de apărare pentru statul de drept în UE”.

Șefa EPPO a mai spus că bugetul de 37,7 milioane de euro alocat nu este încă suficient și a precizat că insistă pentru ca procurorii aflaţi la conducerea insituţiilor din fiecare ţară UE să fie plătiţi de la Luxembourg, pentru a li se asigură independenţa totală.

“Parlamentul European trebuie să dea undă verde în următorul trimestru bugetului UE, care va avea o injecţie suplimentară din fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie trecut. Vor fi mai mulţi bani, mai multă flexibilitate şi, prin urmare, mai mult risc de infracţiuni. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni”, a avertizat ea. 

La final, noul procuror şef al Parchetului European a transmis un mesaj despre pericolele pe care le presupune munca anchetatorului anticorupţie în aceste vremuri.

“O să avem de-a face cu cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi. De aceea e important să fim o instituţie independentă”, a conchis Laura Codruţa Kövesi.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending