Connect with us

U.E.

Austria nu dorește să renunțe la proiectul Nord Stream 2, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Published

on

©Alexander Van der Bellen/ Facebook

Otrăvirea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, nu pune în pericol viitorul gazoductului Nord Stream 2, în viziunea Austriei, care a precizat marți, prin oficiali de la vârful conducerii, că nu are în vedere blocarea proiectului pentru a sancționa Kremlinul, în pofida presiunilor americane, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Acest gen de politici economice se decide în Europa, şi nu la Washington”, a declarat preşedintele austriac, Alexander Van der Bellen, apropiat ecologiştilor, adăugând că nu vede ”nicio legătură între afacerea Navalnîi şi Nord Stream 2”.

”Este un lucru bun dacă avem o diversificare” în distribuția de gaze rusești, a precizat ulterior cancelarul conservator, Sebastian Kurz.

Cei doi lideri au avut aceste poziții în fața jurnaliștilor în prezența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a efectuat o vizită oficială în Austria și a denunțat din nou acest gazoduct, destinat să ocolească țara sa, în conflict cu Rusia.

Compania petrolieră austriacă OMV participă cu 10 miliarde de euro la finanțarea acestui oleoduct, în curând încheiat, care urmează să lege Rusia de Europa de Vest pe sub Marea Baltică pentru a se adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operațional din 2012.

Austria pare să adopte o poziție diferită față de cea a Germaniei care, prin vocea cancelarului Angela Merkel și ministrului de externe, Heiko Maas, anunța la începutul lunii septembrie că nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după ce opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost otrăvit.

Angela Merkel se confruntă cu presiuni din partea reprezentanților ai mediului politic și diplomatic, care sunt de părere că acest proiect ar trebui reconsiderat.

”Trebuie să existe o reacţie europeană”, a declarat Norbert Roettgen, liderul comisiei parlamentare germane pentru politica externă, la postul de radio Deutschlandfunk la 3 septembrie. El fusese întrebat dacă ar trebui oprit proiectul Nord Stream 2. ”Trebuie să urmăm o politică dură, trebuie să răspundem în singurul limbaj pe care îl pricepe (preşedintele rus Vladimir) Putin – adică vânzările de gaze”, a adăugat politicianul, membru al partidului conservator de guvernământ condus de Merkel.

La rândul său, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen și fost ambasador la Washington, Wolgang Ischinger, a susținut ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO. El a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi. ”Dacă dorim să trimitem Moscovei un mesaj clar alături de partenerii noştri, pe agendă trebuie să se afle relaţiile economice, iar asta înseamnă că nu trebuie exclus proiectul Nord Stream 2”, a arătat acesta. ”Nu putem ridica un zid între Occident şi Moscova, ar însemna să mergem cu un pas prea departe, dar există o soluţie de mijloc, ceva între gesturile diplomatice şi boicotul total”, a explicat diplomatul.

De altfel, la finalul lunii august, cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la o reacție europeană comună în cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi, precizând că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un răspuns similar cu cel oferit în urma tentativei de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal.

”Cred că avem datoria de a face tot ce este cu putință pentru a aduce lumină (n.r. în acest caz) … Vom încerca să aducem lumină în această situație în funcție de posibilitățile noastre, care sunt într-adevăr limitate. De asemenea, vom încerca, atunci când va exista mai multă claritate în legătură cu circumstanțele, să avem o reacție europeană similară celei care a fost în cazul Skripal, nu doar reacții la nivel național. Nu este doar o problemă a Germaniei, chiar dacă Germania” a acceptat să îl trateze pe Aleksei Navalnîi, declara atunci Angela Merkel.

Amintim că la data de 4 martie 2018, fostul agent dublu rus, Serghei Skripal, şi fiica sa, Iulia, au fost găsiţi inconştienţi într-un centru comercial din Salisbury (sudul Angliei) şi internaţi în stare gravă.

Londra a acuzat Moscova că a fost în spatele acestei intoxicaţii cu Noviciok, un puternic agent neurotoxic de concepţie sovietică, sub formă de represalii pentru colaborarea sa cu serviciile de informaţii britanice.

Drept răspuns, Regatul Unit a anunțat la mijlocul lunii martie 2018 că va expulza 23 de diplomați ruși, fiind declarați ”persona non grata”, gest care a primit un răspuns de solidaritate din partea a 18 țări UE, NATO, dar și SUA, Canada, Australia, Norvegia, dar și din partea altor state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania, aceste state expulzând la rândul lor diplomați ruși, numărul total ajungând la 150. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Drept replică, Rusia a decis expulzarea a 60 de diplomați americani și închiderea consulatului SUA de la Sankt Petersburg, în privința celorlalte state, răspunsul Moscovei fiind în oglindă cu numărul de persoane expulzate de acestea.

În ultima săptămână, solicitările la adresa lui Putin de a face lumină în cazul Navalnîi în cadrul unei ”anchete credibile și transparente” s-au intensificat, cel mai recent exemplu în acest sens fiind președintele Franței, Emmanuel Macron.

În cadrul unei convorbiri telefonice, liderul de la Palatul Elysee i-a precizat președintelui Puțin că ”este imperios să se facă lumină, fără întârziere, asupra circumstanțelor acestei tentative de asasinat” în vederea identificării ”celor responsabili”, precizează Administrația Prezidențială franceză. ”Este necesară o clarificare din partea Rusiei, în cadrul unei anchete credibile şi transparente”, i-a spus Emmanuel Macron lui Vladimir Putin.

Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.

În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale. Recent, acesta a ieșit din comă indusă iar starea sa este stabilă.

Marți, acesta a publicat o fotografie pe Instagram în care apare stând în pat şi înconjurat de familie, iar mesajul său este că acum poate respira fără asistenţă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care împlinește marți un an de la preluarea mandatului, a transmis că Europa este alături de România, după ce executivul european a anunțat alocarea a 3 miliarde de euro pentru țara noastră prin intermediul programului SURE în aceeași zi în care România își celebrează Ziua Națională.

“România primește astăzi 3 miliarde de euro prin SURE, instrumentul UE ce protejează lucrătorii și firmele europene în timpul pandemiei. Încă un miliard de euro, disponibil în curând. Vor finanța scheme de ocupare, sprijin pentru lucrători și firme în aceste vremuri dificile. Europa vă este alături!”, a scris președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pe Twitter

Comisia Europeană a anunțat marți alocarea a 3 miliarde de euro către România în cadrul celei de a treia tranșe a sprijinului financiar acordat statelor membre prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro. Anunțul executivului european coincide cu Ziua Națională a României și reprezintă o primă tranșă pentru țara noastră din acest instrument, așa cum a precizat săptămâna trecută și ministrul finanțelor de la București.

În total, Comisia Europeană a alocat marți suma de 8,5 miliarde de euro către cinci țări membre ale Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro și din care România va primi în total 4,1 miliarde de euro, o tranșă ulterioară de 1,1 miliarde euro fiind programată pentru perioada următoare.

Ca parte a operațiunilor de marți, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 milioane de euro, Portugalia 3 miliarde de euro, România 3 miliarde de euro și Slovacia 300 milioane de euro.

“Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiții favorabile, va ajuta aceste state membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice pentru păstrarea ocupării forței de muncă. În mod specific, acestea vor contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanțarea schemelor naționale de muncă pe termen scurt și a altor măsuri similare pe care le-au pus în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, inclusiv pentru lucrătorii independenți”, subliniază Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu plățile de astăzi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului UE SURE între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie. După finalizarea tuturor plăților SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane de euro, Portugalia 5,9 miliarde de euro, România 4,1 miliarde de euro și Slovacia 631 milioane de euro.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România, care va beneficia de 4,1 miliarde de euro

Viitoarele tranșe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligațiuni, a mai anunțat Comisia Europeană.

În ce privește țara noastră, în sedința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE). Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Continue Reading

U.E.

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au rămas hotărâţi să îşi menţină veto-ul asupra bugetului multianual al UE dacă cererea lor de retragere a condiţiilor legate de statul de drept nu va fi auzită, a declarat luni seară purtătorul de cuvânt al executivului de la Varşovia, notează AFP și Agerpres.

„Poziţia Poloniei şi Ungariei rămâne clară. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane” a Uniunii Europene, le-a declarat Piotr Muller jurnaliştilor, la finalul unei întâlniri de lucru la Varşovia între premierul polonez şi cel ungar.

Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban au “discutat despre variantele strategice de negociere” asupra bugetului european, în perspectiva viitorului summit UE, a subliniat el.

Într-o ntervenție din luna noiembrie în plenul reunit al Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat Budapestei și Varșoviei invitația de a se adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și exprima îndoielile cu privire la acest mecanism de condiționare a fodurilor europene.

”Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări. Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a menționat Ursula von der Leyen.

În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.

”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.

O reacție a venit și din partea primarilor Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony, ca formă de manifestare a revoltei la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Această criză a avut ecouri și în interiorul Partidului Popular European, formațiune politică europeană din care face parte partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a cărui calitate de membru a fost suspendată, cu largă majoritate, la 20 martie 2019. 

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, declara Tusk la 16 noiembrie. 

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

La un an de mandat, președintele Consiliului European, Charles Michel, reiterează efortul său depus pentru menținerea spiritului de solidaritate și unitate în rândul statelor membre.

„Solidirate și unitate între cele 27 de state membru, pentru asta am luptat în primul meu an de mandat”, a scris Charles Michel pe contul său de Twitter.

Reamintim că președintele Consiliului European nu a fost ocolit de provocările aduse de anul 2020. Acesta a trebuit să se adapteze la prezidările online, de la distanță, s-a aflat chiar și în izolare din cauza virusului SARS-COV2. Brexitul, pandemia de coronavirus, viitorul buget al Uniunii Europene, conflictele externe, au fost principalele provocări de pe agenda Consiliului European. 

Luna decembrie va fi la fel de dificilă pentru Charles Michel. În perioada 10-11 decembrie șefii de stat și de guvern se vor întâlni pentru a ajunge la un consens cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Euroepene, întâlnire mult așteptată și cu dificultăți în negocieri din cauza Poloniei și Ungariei care își mențin veto-ul, pe fondul condiționării banilor europeni de statul de drept.

Mai multe despre rolul președintelului Consiliului European:

Rolul președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități:

  • să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia
  • să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului
  • să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European
  • să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern:

  • în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia
  • la summiturile internaționale, de obicei alături de președintele Comisiei Europene

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

U.E.26 mins ago

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Simbolurile Ankarei, iluminate în culorile drapelului României: Turcia felicită România, o țară “prietenă” şi “aliată”, și evocă marcarea în 2021 a zece ani de Parteneriat Strategic

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

De Ziua Națională, Comisia Europeană anunță alocarea a 3 miliarde de euro României pentru protejarea locurilor de muncă prin intermediul SURE

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Națională: Politica externă a României trebuie să rămână o politică de consens național, coerentă și predictibilă

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Adrian Zuckerman, de Ziua Națională a României: SUA vor continua să sprijine evoluţia României ca lider regional şi european

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE: Astăzi sărbătorim România și calea ei spre realizarea libertății și a unității

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, discurs cu spirit unificator de Ziua Națională: Eroii patrioți ai Marii Uniri au “demni urmași” în românii curajoși care luptă cu pandemia. Aceasta este unirea românilor din anul 2020!

ROMÂNIA3 hours ago

Secretarul general adjunct al PMP Ioana Constantin: Să iubim România, azi și în fiecare zi. Suntem o națiune puternică

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending