Austria și alte șapte state membre ale UE solicită măsuri de protecție a frontierelor externe finanțate de UE, expulzări mai rapide și noi acorduri de repatriere cu țările terțe, înaintea summitului special al liderilor europeni de joi și vineri, informează agenția austriacă APA, preluat de Agerpres.
„În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect și avantajează în primul rând traficanții cinici care exploatează suferința femeilor, bărbaților și copiilor”, se arată într-o scrisoare a cancelarului Karl Nehammer (ÖVP) și a colegilor săi din UE, obținută de APA.
Scrisoarea a fost trimisă șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului UE, Charles Michel.
„Unele state membre au același număr sau chiar mai multe sosiri și cereri decât în timpul crizei migrației din 2015 și 2016″, se arată în scrisoare, care, pe lângă Nehammer, a fost semnată și de șefii de guvern și prim-miniștrii Danemarcei (Mette Frederiksen), Greciei (Kyriakos Mitsotakis), Letoniei (Krisjanis Karins), Slovaciei (Eduard Heger), Maltei (Robert Abela), Estoniei (Kaja Kallas) și de președintele lituanian Gitanas Nauseda.
„Autoritățile naționale și locale se străduiesc să facă față afluxului. Situația este profund îngrijorătoare și necesită o atenție politică urgentă și acțiuni concrete, inclusiv pentru ca statele membre să acorde prioritate persoanelor care au nevoie de protecție internațională, inclusiv ucrainenilor strămutați din cauza agresiunii rusești.”
În context, Comisia Europeană este îndemnată să prezinte o abordare cuprinzătoare a tuturor rutelor majore de migrație. Aceasta ar trebui să includă „consolidarea în continuare a gestionării frontierelor externe”, „inclusiv dezvoltarea infrastructurii și a supravegherii aeriene în zona din fața frontierelor maritime”. În plus, liderii din cele opt state membre cer ca Frontex, agenția UE de gestionare a frontierelor, „să își joace pe deplin rolul central”, inclusiv în domeniul repatrierii și prin măsuri în țările terțe pentru a preveni trecerea neregulamentară a frontierei. Se solicită, de asemenea, standarde de gestionare a frontierelor externe ale UE, precum și sprijin financiar suplimentar în cadrul financiar existent al UE pentru măsuri operaționale și tehnice pentru un control eficient al frontierelor.
Semnatarii consideră de asemenea că este necesară alinierea urgentă a politicii de vize a statelor candidate la UE, precum Serbia, la cele ale UE. Ei mai solicită campanii de comunicare ţintite şi de sensibilizare pe social media pentru explicarea pericolelor migraţiei ilegale.
Olanda și Austria și-au manifestat recent intenția de a cere împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen, chestiune care afectează România și Bulgaria.
Premierul olandez Mark Rutte a declarat, în timpul unei vizite pe care i-a făcut-o cancelarului Karl Nehammer (ÖVP) la finele lunii ianuarie, că a remarcat „formarea unui consens” în UE în privința problemei migraționiste, însă a precizat că „va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme”. La rândul său, Nehammer a reiterat cererea de sprijin financiar din partea UE pentru Bulgaria și Grecia pentru protecția frontierelor externe ale UE.
„Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiații în 2016, a fost mai ușor”, a declarat premierul olandez. Acum, a spus acesta, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin și returnările. „Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin”, a cerut Rutte, altfel „Schengen nu va supraviețui”.
În conformitate cu sistemul Dublin, țara de recepție inițială ar fi responsabilă pentru procedurile de azil, însă, în practică, sistemul nu a funcționat bine în UE.
Nehammer a afirmat, la rândul său, că Austria, ca și Olanda, a avut aceleași probleme cu transferul cazurilor din sistemul Dublin și a acuzat Comisia Europeană, care nu dorește să finanțeze garduri, că are o „abordare ideologică” a acestei probleme. Orientările pentru protecția frontierelor externe ale UE includ, de asemenea, măsuri de construcție.
Austria a blocat în decembrie aderarea la Schengen a Bulgariei și României din cauza migrației ilegale. Țările de Jos și-au exprimat, de asemenea, rezervele cu privire la Bulgaria. În timpul unei vizite efectuate tot în ianuarie la granița bulgaro-turcă, Nehammer a solicitat fonduri UE în valoare de două miliarde de euro pentru extinderea gardului de la granița bulgară.
În aceeași notă, ministrul grec pentru afaceri europene, Miltiadis Varvitsiotis, a solicitat luni, 6 februarie, finanțarea, de la bugetul Uniunii Europene, a construirii gardurilor de la frontierele externe, motivând că barierele fizice au redus sosirile de migranți în Europa. Varvitsiotis a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie „francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că „gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”.
Această temă, adusă în discuție prima dată de Austria, Olanda și Polonia în octombrie 2021, a fost respinsă de Comisia Europeană în nenumărate rânduri, aceasta reiterând recent, prin comisarul său pentru afaceri interne, Ylva Johansson, că nu este soluția potrivită.
