Connect with us

U.E.

Austria și Franța, poziții diferite privind problema migrației. Cancelarul Sebastian Kurz dorește un summit UE-Africa. Președintele Emmanuel Macron insistă asupra expulzărilor

Published

on

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a anunțat, cu doar trei zile înainte de summitul informal al liderilor UE, găzduit de Salzburg, organizarea unui summit UE-Africa în luna decembrie, în vreme ce președintele francez, Emmanuel Macron, a solicitat accelerarea expluzării migranților care nu îndeplinesc criteriile pentru a obține azil în blocul comunitar, anunță AFP, citat de Agerpres.

Foto: Sebastian Kurz/ Twitter

Vom organiza un summit Europa-Africa în decembrie, sperăm cu sprijinul Franţei. Vrem să ne concentrăm asupra dezvoltării economice a Africii”, a anunţat cancelarul austriac, care a fost primit luni dimineaţă de către liderul francez la Palatul Elysee.

În cadrul unei declarații susținute la sosire, liderul austriac a precizat că sprijină ideea expusă de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, și anume consolidarea Frontex, Agenția europeană pentru protecția frontierelor, cu 100.000 de agenți de frontieră până în 2020.

Sebastian Kurz a mai precizat că statele europene din prima linie a fluxurilor migratorii au nevoie de solidaritate europeană, dar este necesar să accepte în schimb ajutorul european pentru gestionarea sosirilor.

Preşedintele francez a pledat la rândul său pentru ”respectarea valorilor noastre”, ”un mai bun control al sosirilor şi consolidarea Frontex şi un dialog mai bun cu ţările de origine şi de tranzit” ale migranţilor.

Emmanuel Macron consideră de asemenea necesară o ”politică de expulzare a persoanelor depistate într-o situaţie ilegală şi care nu au şanse să obţină azil”.

Astfel, Macron s-a alăturat priorităţii Vienei de a ”combate migraţia ilegală, securizând frontierele externe”.

Liderii statelor membre UE se vor întâlni miercuri și joi la Salzburg, în cadrul unui summit informal, unde vor aborda și problema migrației.

În cadrul intrevederii de la Salzburg, liderii statelor membre UE trebuie să transpună în practică ideile privind migrația pe care le-au convenit în timpul ultimului lor summit formal din iunie, printre care centrele pentru primirea de migranţi de pe teritoriul UE şi potenţiale centre din nordul Africii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia în calcul impunerea unei taxe de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii pentru a finanța redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

În funcţie de modul în care se stabileşte taxa, ar putea fi obţinuţi aproximativ zece miliarde de euro, fără a reprezenta un efort excesiv pentru orice firmă individuală. Zece miliarde de euro este mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operaţiunile din UE ale acelor mari companii“, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.

Oficialul UE a adăugat că veniturile anuale aşteptate reprezintă o estimare preliminară şi vor depinde de diversele opţiuni luate în considerare pentru noua taxă.

Această taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Duminică, într-un interviu acordat Financial Times, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac solicită măsuri urgente pentru protecția și dezvoltarea socială a copiiilor: Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie, neavând un start bun și nici șansa deplină de a se descurca în viață, atrage atenția eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), într-un mesaj de Ziua Copilului, cu scopul urgentării măsurilor pentru protecția și dezvoltarea socială armonioasă a copiiilor români din toate mediile. 

„Sărbătorim astăzi Ziua Copiilor, le adresăm urări, le împlinim dorințe, le dedicăm tot timpul și atenția. Asta în cazul celor mai norocoși dintre copiii României. Restul, foarte mulți, trăiesc într-o altă realitate, una de care puțini suntem conștienți. Despre ei voi vorbi săptămâna aceasta, în încercarea de a atrage atenția asupra urgenței unor măsuri care să îi protejeze, oferindu-le șanse egale în viață. Este incorect, este nedrept și revoltător, însă adevărul care trebuie spus, mai ales de Ziua Copiilor, este că 38,1% din copiii României cresc în sărăcie. Aceștia riscă să nu se descurce la școală, să aibă probleme de sănătate și să nu își atingă întregul potențial în viață. Peste ani, ei vor fi primii expuși la riscul de a deveni adulți excluși social, săraci, dependenți de ajutor social sau fără un loc de muncă”, menționează eurodeputatul PMP. 

Eugen Tomac explică că acest lucru înseamnă concret că unul din trei copii în România nu are un start bun și nici o șansă deplină de a se descurca în viață, fiins privați de oportunități educaționale, de servicii de îngrijire, de acces la asistență medicală, de o alimentație corespunzătoare și de locuințe adecvate.

În context, politicianul amintește că și Comisia Europeană evaluează „că serviciile sociale și serviciile esențiale de la noi rămân în mare măsură insuficiente pentru asigurarea bunăstării fiecărui copil”:  „Vrem sau nu să recunoaștem, România este țara cu proporția cea mai ridicată de copii aflați în situația de risc de sărăcie și excluziune socială din întreaga Uniune Europeană. Aceasta este realitatea zilei de astăzi!”, punctează Eugen Tomac în mesajul său. 

Continue Reading

U.E.

Germania, mediator între SUA și China în timpul președinției la Consiliul UE. Ministrul de externe Heiko Maas: Nu dorim ca tensiunile dintre cele două țări să devină ireconciliabile

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania dorește să medieze relația tensionată dintre Statele Unite și China pe durata președinției la Consiliul Uniunii Europene, a declarat ministrul de externe, Heiko Maas, citat de Deutsche Welle.

În cadrul unui interviu pentru grupul media Funke, oficialul german a sublinait că lumea nu poate fi împărțită între două sfere de interese.

”Noi, în special europenii, nu putem avea un interes ca aceste ciocniri de interese între China și Statele Unite să devină ireconciliabile”, a declarat Maas în interviul dat publicității luni, completând că, în cadrul summitului UE-China, care va avea loc în septembrie, vor fi discutate numeroase subiecte importante, Bruxelles-ul dorind să obțină din partea Beijingului angajamente pentru ”obiective climatice ambiționase și o competiție globală echitabilă”.

Germania va prelua, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Potrivit lui Maas, Germania vrea ca președinția la Consiliul UE să fie “în slujba cauzei europene”, să ofere un “impuls” și să fie un “facilitator de consens”.

De altfel, logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Germania preia, de altfel, președinția la Consiliul UE într-un context internațional tulburat de tensiunile existente între Statele Unite și China.

Să nu uităm că președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că își încheie relațiile cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care a acuzat-o în repetate rânduri că este subordonată Chinei, și că începe procedurile pentru retragerea unui statut comercial preferat de care se bucura Hong Kongul în relațiile cu Statele Unite, demersuri care se doresc a fi o ofensivă împotriva Beijingului.

În același timp, Donald Trump a anunţat că SUA va suspenda intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor chinezi care prezintă un „risc” potenţial pentru securitatea ţării. În plus, președintele american le-a cerut colaboratorilor săi să ancheteze companiile chineze listate în SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending