Connect with us

SCHENGEN

Austria transmite Bulgariei și României că ridicarea controalelor la frontierele maritime și aeriene nu constituie o apartenență deplină la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022

Austria a ţinut să reamintească joi că deschiderea spaţiului maritim şi aerian european pentru România şi Bulgaria nu constituie o apartenenţă deplină la spaţiul Schengen şi nu a prezentat un calendar de implementare, transmite France Presse, potrivit Agerpres.

”Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”, a explicat pentru AFP Ministerul de Interne din Austria.

Dar “în prezent nu există negocieri privind aderarea” propriu-zisă şi, prin urmare, “nu există o dată” pentru punerea în practică, a precizat ministerul.

Condiţiile puse de Viena pentru “Schengen Air” sunt creşterea operaţiunilor Frontex în Bulgaria şi bani de la Comisia UE pentru o protecţie solidă a frontierelor externe. Ministerul de Interne de la Viena a precizat pentru agenţia austriacă de presă APA că solicită, de asemenea, sporirea controalelor la frontierele terestre şi ca solicitanţii de azil, în special din Afganistan şi Siria, să fie preluaţi de România şi Bulgaria.

Precizările Austriei vin după ce România şi Bulgaria au anunţat anterior că au ajuns la un acord politic cu această ţară pentru a beneficia de libera circulaţie în spaţiul Schengen la nivel maritim şi aerian, problema frontierelor terestre fiind amânată pentru mai târziu

Context

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil și aprobând, în schimb, intrarea Croației. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei, cerând monitorizări suplimentare din perspectiva securității frontierelor și a respectării statului de drept.

Pe parcursul anului 2023, după o perioadă în care România și-a rechemat ambasadorul de la Viena, discuțiile au continuat, iar Bucureștiul și Sofia au implementat proiecte-pilot în parteneriat cu Comisia Europeană pentru a demonstra, din nou, capacitatea celor două țări de a gestiona frontierele externe.

Deblocarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen vine ca urmare a unui roller-coaster politico-diplomatic în ultimele luni. La finele lunii septembrie, compromisul miniștrilor de interne din UE către un viitor acord pentru pactul de migrație și azil a creat “o atmosferă bună pentru temele de interes major ale României” și Bulgariei, în speță aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.

© European Union 2023 De la stânga la dreapta: Ylva JOHANSSON (comisar european pentru afaceri interne, COMISIA EUROPEANĂ), Margaritis SCHINAS (comisarul european pentru promovarea modului de viață european, COMISIA EUROPEANĂ), Marian-Cătălin PREDOIU (viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, România ), Iulia Matei (reprezentant permanent al României la UE)

Deși la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 5 decembrie, tema aderării celor două țări la Schengen nu a fost supusă la vot, la o săptămână distanță, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

În mod concret, Karner a cerut Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.

Ulterior, la o reuniune a Forumului Salzburg, care reunește miniștrii de interne din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Austria, Bulgaria și România, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu (PNL) a precizat că discuțiile cu Austria și instituțiile UE sunt îndreptate în direcția obținerii unui rezultat concret în luna decembrie.

© Administrația Prezidențială

Subiectul a ajuns și la cel mai înalt nivel, în marja summitului Consiliului European din 14-15 decembrie de la Bruxelles. Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire informală cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, dar a apreciat că acest obiectiv “rămân complicat” şi că în acest dosar “mai e mult de negociat”, neexcluzând posibilitatea unui Consiliu JAI extraordinar. Șeful statului a adoptat o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.

În marja summit-ului european de la Bruxelles, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și premierul țării care asigură președinția Consiliului UE, spaniolul Pedro Sanchez, au reafirmat că instituțiile europene vor lucra până în ultima clipă pentru primirea României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Un semnal de optimism a apărut și după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Spania, și Parlamentul European au ajuns pe 20 decembrie la un acord calificat drept “istoric” de președinta Comisiei Europene privind Pactul pentru migrația și azilul, o înțelegere considerată crucială pentru viitorul UE și importantă pentru alte dosare precum extinderea spațiului Schengen cu România și cu Bulgaria, având în vedere opoziția Austriei în acest sens.

În acest siaj și-a făcut loc și modificarea de poziție din partea Olandei, care a decis, la nivel guvernamental și parlamentar, să sprijine și intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, lăsând Austria în postura singurei țări care se mai opunea extinderii spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

Ministrul Cătălin Predoiu a avut o “discuție foarte bună” cu omologul austriac despre aplicarea deciziei de aderare la Schengen pe cale aeriană și maritimă și despre pașii privind aderarea terestră

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a transmis, luni, felicitări poliţiştilor care au descoperit peste 5 milioane de comprimate cu substanţe dopante şi a afirmat că lipta cu drogurile şi cu interlopii va continua ani de zile, însă ”Poliţia Română o va duce până la capăt”, context în care vicepremierul liberal a adăugat că MAI lucrează pe toate dosarele, inclusiv aderarea deplină la spațiul Schengen.

”Felicit poliţiştii care, zilele trecute, la Constanţa, au operat o importantă captură de droguri. Peste cinci milioane de comprimate, conţinând substanţe interzise. Sunt operaţiuni în curs care vor continua pe aceeaşi linie. Altele noi vor fi iniţiate de Poliţia Română. Este o luptă care va dura ani de zile cu drogurile şi cu interlopii şi sunt convins că Poliţia Română o va duce până la capăt, a transmis, luni, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.

Acesta a anunțat că ia parte, la Londra, la o reuniune consacrată luptei cu crima organizată, contra spălării banilor, contra traficului de droguri.

”Ne vom angaja în aceste platforme de cooperare pentru a face mai eficient efortul poliţiştilor români”, a mai transmis ministrul de Interne.

Predoiu a adăugat că se lucrează pe toate dosarele ministerului, inclusiv în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen.

”Am avut, recent, o discuţie foarte bună cu domnul ministru Karner. Ne concentrăm pe organizarea aplicării prezentei decizii a Consiliului JAI, precum şi pe paşii care vor urma”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

 

Citiți și Ursula von der Leyen: Vom continua eforturile să convingem Austria că România și Bulgaria merită să fie în Schengen pe deplin

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

SCHENGEN

Ursula von der Leyen: Vom continua eforturile să convingem Austria că România și Bulgaria merită să fie în Schengen pe deplin

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Comisia Europeană va continua eforturile pentru a convinge Austria privind consolidarea frontierelor în România și Bulgaria și faptul că acestea merită să fie în integralitate în spațiul de liberă circulație Schengen, a afirmat președinta executivului european, Ursula von der Leyen, la finalul reuniunii speciale a Consiliului European.

“Comisia este convinsă de ani de zile că România și Bulgaria sunt pregătite pentru Schengen. A fost de mare ajutor faptul că în ultimele luni am avut mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană pentru a consolida frontiera în România și Bulgaria, precum și procedurile de la frontieră”, a declarat von der Leyen, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro la conferința de presă de la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles, consacrat rectificării bugetului multianual al UE

Președinta Comisiei a fost întrebată dacă redistribuirea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru migrație și gestionarea frontierelor reprezintă un pas în deblocarea poziției Austriei pentru aderarea completă a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, Viena fiind convinsă să accepte numai intrarea cu granițele aeriene și maritime.

Ursula von der Leyen a subliniat că am “avut misiuni de constatare a faptelor care au fost convingătoare pentru primii pași făcuți de Austria în ceea ce privește Schengen, pe calea aerului și pe calea maritimă”.

Sunt profund convinsă și puteți conta pe noi că vom continua eforturile cu întărirea frontierei și convingerea Austriei că este o realizare deplină a României și Bulgariei care merită să fie în Schengen pe deplin“, a conchis ea.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, la sosirea la Consiliul European, că intrarea României în spaţiul Schengen cu tot cu graniţele terestre este “un pas natural”, care ar trebui să se întâmple “cât mai curând”.

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, la sosirea la Consiliul European, că intrarea României în spaţiul Schengen cu tot cu graniţele terestre este “un pas natural”, care ar trebui să se întâmple “cât mai curând”.

“Eu cred că intrarea României cu totul în spaţiul Schengen este un pas natural, care trebuie să se întâmple cât mai curând”, a afirmat şeful statului înainte de a participa la summitul extraordinar al Consiliului European.

Klaus Iohannis a fost întrebat dacă va vorbi, în martie, la Congresul PPE de la București, cu cancelarul austriac Karl Nehammer pe acest subiect.

“Nu este bine să ne imaginăm că avem nevoie de mari întruniri ale unor partide europene ca să discutăm chestiuni bilaterale. Negocieri se poartă tot timpul, la nivelurile potrivite, şi nu pot să vă spun acum dacă vom avea sau nu vom avea o discuţie pe această temă. Pentru mine este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment. Noi în continuare credem, eu cred că intrarea României cu totul în spaţiul Schengen este un pas natural, care trebuie să se producă cât mai repede”, a subliniat șeful statului.

 

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA7 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA7 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA19 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending