Connect with us

U.E.

Austria va propune UE crearea unor ”centre de deportare” a afganilor în țările vecine cu Afganistan: Trebuie avute în vedere alternative

Published

on

©Karl Nehammer/ Twitter

Austria, care nu renunță la planurile sale de a continua deportările de imigranți ilegali în Afganistan chiar și în contextul în care talibanii au preluat controlul capitalei Kabul, a sugerat luni crearea unor ”centre de deportare” în țări vecine cu Afganistan, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Conservatorii cancelarului Sebastian Kurz au făcut din politica dură faţă de imigraţie un punct central al agendei lor şi au câştigat toate alegerile legislative începând de la criza migranţilor din 2015-2016, când Austria a preluat un număr de solicitanţi de azil echivalent cu peste un procent din populaţia sa.

Austria a fost unul dintre cele nouă state membre UE care au semnat săptămâna trecută o scrisoare în care subliniau Comisiei Europene nevoia ”solidarității față de statele care se confruntă cu o criză a migrației, pentru a preveni fluxurile ilegale și pentru a avea un sistem european de migrație și azil durabil și eficient care să ofere soluții rezistente la crize, reducând diferențele dintre state în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției de la Geneva din 1951 și consolidând eforturile diplomatice cu țările de origine și de tranzit ale migranților ilegali”.

Între timp, trei din cele şase state – Danemarca, Germani şi Ţările de Jos – şi-au schimbat poziţia.

”Dacă deportările nu mai sunt posibile din cauza restricţiilor ce ne sunt impuse de Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, atunci trebuie avute în vedere alternative”, au declarat ministrul de interne, Karl Nehammer, şi cel de externe, Alexander Schallenberg, într-un comunicat comun.

”Centre de deportare în regiunea din jurul Afganistanului ar fi o posibilitate. Aceasta necesită forţa şi sprijinul Comisiei Europene. Voi face această propunere la consiliul miniştrilor de interne” din UE, a adăugat Nehammer, referindu-se la reuniunea ce va avea loc miercuri în format online.

Cei doi oficiali au propus ca reuniunea să fie extinsă pentru a-i include și pe miniștrii de externe din UE cu scopul de a se coordona cu privire la poziția față de situația din Afganistan.

Doar că, la scurt timp, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că va convoca pentru marți o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre UE pentru a evalua situația din Afganistan, motivând că ”securitatea și bunăstarea cetățenilor săi, precum și securitatea internațională sunt în joc”.

Talibanii au preluat duminică puterea, după ce trupele insurgenților au reușit să pătrundă în capitala Kabul. Guvernul afgan, sprijinit de forțele occidentale, s-a prăbușit cu rapiditate după ofensiva-fulger a talibanilor, care l-a determinat pe președintele țării, Ashraf Ghani, să se refugieze într-o țară vecină.

Într-un gest disperat, mii de afgani au luat cu asalt aeroportul, în încercarea de a-și salva viața. Prioritate au misiunile diplomatice, diplomaţi din districtul ambasadelor din capitala Kabul fiind transferați către aeroportul internaţional Hamid Karzai începând de duminică.

Statele Unite au suplimentat astfel prezența de securitate la aproape 6000 de soldați, misiunea acestora fiind axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.

25 de țări membre UE, între care și România, cu excepția Bulgariei și Ungariei, și alte 40 de state au solicitat ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită acest lucru, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor

Anticipând că se va confrunta cu un val de refugiați, Comisia Europeană a subliniat nevoia unei revizuiri rapide a normelor Uniunii Europene în materie de migrație și azil.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Transferul de 50% din bugetul EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiectivele din Programul de Sănătate al UE

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European, a participat ieri, 27 octombrie, în cadrul Comisiei pentru Sănătate unde a fost dezbătut bugetul pentru Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară.

În calitate de raportor al Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, care are în prezent un buget de 5,1 miliarde de euro, Cristian Bușoi a avertizat că transferarea a 50% din EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiective importante pe care Parlamentul European și le-a asumat în Programul de Sănătate.

„În timpul dialogului cu Matthew Hudson mi-am exprimat îngrijorarea că transferarea a 50% din EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiective importante pe care ni l-am asumat în Programul de Sănătate, printre care consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) și a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC)”, a menționat europarlamentarul liberal în cadrul dezbaterii de ieri.

Astfel, Cristian Bușoi, i-a solicitat directorului DG-Sante să garanteze Parlamentului European în numele Comisiei Europene că transferul banilor nu va avea, sub nicio formă, un impact negativ asupra obiectivelor noastre pentru sănătatea tuturor cetățenilor europeni.

Programul „UE pentru sănătate” va avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19, îmbunătățind sănătatea populației din UE, sprijinind lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și sporind gradul de pregătire și capacitatea UE de a răspunde în mod eficace la viitoarele crize sanitare, în cadrul unei viitoare Uniuni Europene a sănătății puternice.

EU4Health va fi al patrulea program de sănătate al Uniunii, ca instrument separat, pentru perioada 2021-2027. Ca o consecință directă a COVID-19, un program autonom care vizează consolidarea sistemelor de sănătate din UE și a asistenței medicale.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Comisia Europeană a lansat pe 16 septembrie Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde EUR din actualul cadru financiar multianual pentru perioada 2022-2027, o parte din care va proveni din suplimentarea NextGenerationEU.

Alte programe ale UE, precum Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU, fondurile de coeziune și programul InvestEU în cadrul UE, precum și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în afara UE, vor contribui de asemenea la sprijinirea rezilienței sistemelor de sănătate. Împreună cu cele 6 miliarde EUR menționate mai sus, sprijinul total se va ridica astfel la aproape 30 de miliarde EUR în următoarea perioadă de finanțare și chiar mai mult dacă luăm în considerare investițiile la nivel național și în sectorul privat.

Continue Reading

RENEW EUROPE

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

Published

on

© USR PLUS

Reprezentanții USR în Parlamentul European cer comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde să intervină rapid pentru ca orașului Timișoara să i se asigure securitatea energetică, potrivit unui comunicat.

Delegația USR PLUS din Parlamentul European a transmis, la inițiativa eurodeputatului Vlad Gheorghe, o scrisoare către comisarii UE pentru energie, Kadri Simson, și cel pentru Pactul Verde, Frans Timmermans, prin care le atrage atenția asupra stării de urgență energetică în Timișoara datorită opririi livrărilor programate de gaz către operatorul întregului lanț de termoficare al orașului Timișoara. Această situație este contrară acordului anterior dintre autoritățile municipale și furnizorul de gaz.

Acest lucru lasă fără să încălzire întreaga populație a Timișoarei, inclusiv entitățile de importanță critică, precum spitalele, căminele de bătrâni, școlile și grădinițele. De aceea este nevoie de o intervenție rapidă și de sprijin european, cu atât mai mult cu cât criza energetică nu afectează doar România și trebuie să fim pregătiți pentru eventuale cazuri similare”, declară eurodeputatul Vlad Gheorghe.

Decizia unilaterală a E.ON Gaz România de a opri furnizarea de gaz contravine principiilor Regulamentului (UE) 2017/1938 privind măsurile de salvgardare a securității aprovizionării cu gaze.

În acest sens, eurodeputații USR amintesc că UE trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni întreruperea gazului de la furnizorii din țări terțe, cum ar fi Rusia, dar ar trebui să garanteze, de asemenea, și că nici o companie europeană nu poate pune în pericol securitatea energetică a municipalităților individuale.

Continue Reading

U.E.

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Published

on

© Andrzej Duda/ Facebook

Președintele Emmanuel Macron dorește „continuarea unui dialog aprofundat cu Polonia” pentru a rezolva conflictul dintre Bruxelles şi Varşovia privind primatul dreptului european, a informat miercuri Palatul Elysee după o întâlnire a preşedintelui francez cu omologul său polonez Andrzej Duda, relatează joi AFP, potrivit Agerpres

„Îi mulțumesc președintelui Emmanuel Macron pentru invitație și pentru întâlnirea foarte bună de la Paris. Sper că această conversație importantă și prietenoasă va fi benefică pentru Polonia, Franța și Uniunea Europeană” , a scris președintele polonez, Andrzej Duda, pe Facebook.

În cadrul unui prânz de lucru, şeful statului francez i-a comunicat preşedintelui Poloniei „îngrijorările sale cu privire la independenţa justiţiei poloneze”. 

Cei doi șefi de stat au discutat de asemenea și subiectele de actualitate europeană înainte de preşedinţia franceză a UE în primul semestru al lui 2022, printre care “chestiuni migratorii, climatice, energetice, industriale şi Europa apărării”, potrivit preşedinţiei franceze. 

Citiți și: Emmanuel Macron se întâlnește la Paris cu omologul polonez Andrzej Duda pentru a discuta “căile de ieşire din criza privind statul de drept”

Făcând trimitere la situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarusul, preşedintele Macron a evidențiat nevoia „protejării frontierelor externe, care să fie una eficientă şi care să respecte valorile”. 

Această întâlnire are loc la şase zile după o discuţie joia trecută între Emmanuel Macron şi premierul polonez Mateusz Morawiecki înainte de ultimul summit european de la Bruxelles, în care liderul francez a făcut apel la compromis și dialog între Varșovia și instituțiile UE. Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european și-a făcut loc pe agenda complexă a summitului Consiliului European, cu Ursula von der Leyen solicitând liderilor europeni să discute subiectul, și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron întâlnindu-se cu Morawiecki. Însă, șeful guvernului polonez și-a consolidat retorica, acuzând UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale și promițând să apere drepturile Poloniei cu toate armele de care dispune.

Mai mult, președintele francez Emmanuel Macron a luat în colimator acțiunile puterii de la Varșovia și pe cele ale Tribunalului Constituțional din Polonia în cadrul unor dezbateri privind statul de drept și independența justiției ce au avut loc săptămâna trecută în Consiliul EuropeanMacron, care se pregătește să preia frâiele UE în calitate de președinție a Consiliului la 1 ianuarie 2022, a numit disputa cu Polonia privind statul de drept “o problemă de independență a sistemului judiciar”.

El a folosit acest narativ după ce Parlamentul European a adoptat chiar joi o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene. Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” .

Acesta a declarat reporterilor, după summitul Consiliului European, că dezbaterea în curs cu Polonia privind statul de drept nu ar trebui să se refere “în niciun caz” la primatul legislației UE, ci la faptul dacă sistemul judiciar polonez este cu adevărat independent. 

Așteptăm din partea guvernului polonez măsuri concrete. Nu există nicio țară europeană care să se poată considera europeană dacă judecătorii săi nu sunt independenți. Acest lucru se află în centrul documentelor noastre fundamentale“, a adăugat Macron.

Președintele francez Macron a declarat deja că are încredere în “hotărârea” premierului polonez Mateusz Morawiecki de a închide o cameră disciplinară judiciară despre care instanța supremă a UE a decis că este incompatibilă cu legislația UE. El a discuțiile pe această temă au inclus “cerințe adevărate, dar o dorință de a face acest lucru prin dialog și respect”. În caz contrar, ele vor conduce la “împingerea lucrurilor spre extreme într-o manieră imediată”, a avertizat liderul de la Elysee.

“Vreau să fiu optimist”, a spus Macron, în timp ce șeful guvernului de la Varșovia a fost autorul unui gest provocator, întâlnindu-se la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron. Le Pen, care cochetează cu puterea de la Kremlin, pe care Polonia o consideră o amenințare strategică, este apropiată de premierul maghiar Viktor Orban, un important aliat al guvernului conservator de la Varșovia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi20 mins ago

Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Transferul de 50% din bugetul EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiectivele din Programul de Sănătate al UE

NATO24 mins ago

Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli pentru a discuta despre securitatea din regiunea Mării Negre

RENEW EUROPE42 mins ago

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

U.E.55 mins ago

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru EU4Health, solicită ”creșterea nivelului de acces la terapii inovatoare”: Pacienții din România sunt ultimii care au acces la tratamente de ultimă generație

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu semnalează că ”numărul insuficient de locuri de parcare este cea mai mare amenințare la adresa siguranței șoferilor de camion din Europa”

ROMÂNIA3 hours ago

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Ajutorul UE pentru Republica Moldova arată nivelul de încredere pe care Europa îl are în administrația celui de al doilea stat românesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

România a fost desemnată a treia cea mai influentă țară în Parlamentul European, devansând Franța, Italia sau Olanda

Dragoș Pîslaru18 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending