Connect with us

U.E.

Autoritatea Europeană a Muncii își începe astăzi activitatea cu o ceremonie inaugurală la Bruxelles. Printre participanți, Jean-Claude Juncker și Peter Pellegrini, șeful executivului de la Bratislava, orașul-gazdă a noii instituții europene

Published

on

Autoritatea Europeană a Muncii își începe miercuri, 16 octombrie, activitatea cu o ceremonie inaugurală și cu prima reuniune a Consiliului său de administrație, la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, președintele Juncker va lua parte la ceremonia de deschidere de la Bruxelles alături de prim-ministrul Slovaciei, Peter Pellegrini, Bratislava fiind orașul ales de statele membre pentru a găzdui autoritatea. Vor fi, de asemenea, prezenți vicepreședinții Comisiei Valdis Dombrovskis și Maroš Šefčovič, comisarul Marianne Thyssen și alți invitați.

”Autoritatea Europeană a Muncii reunește autoritățile naționale. Atât la nivelul structurii sale de guvernanță, cât și prin operațiunile sale cotidiene autoritatea va facilita cooperarea dintre reprezentanții statelor membre și dintre partenerii sociali.”, a declarat vicepreședintele Valdis Dombrovskis.

”Autoritatea Muncii va fi elementul care va asigura buna funcționare a <<motorului>> pieței interne. Va fi locul în care se vor obișnui să colaboreze și să rezolve laolaltă probleme colegi din diverse autorități naționale. Mobilitatea forței de muncă se va desfășura astfel într-un mod mai armonios, în avantajul a milioane de cetățeni și întreprinderi europene care își exercită în fiecare zi dreptul la libera circulație.”, a spus, la rândul său, Marianne Thyssen. 

Consiliul de administrație al autorității este format din reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei, ai partenerilor sociali de la nivelul UE, ai Parlamentului European, precum și din observatori din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și reprezentanți ai altor agenții ale UE din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale. La 17 octombrie, aceștia vor avea o primă reuniune pentru a adopta deciziile necesare punerii în funcțiune a autorității și pentru a face schimb de opinii cu privire la programul de lucru inițial.

Aproximativ 17.5 milioane de cetățeni europeni locuiesc sau muncesc în prezent în alt stat membru — de două ori mai mult decât cu zece ani în urmă. În același timp, milioane de întreprinderi își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier.

UE a elaborat un corpus legislativ substanțial care reglementează diferite aspecte ale mobilității, pe care Comisia Juncker l-a revizuit și îmbunătățit în cursul ultimilor ani. Mai exact, UE a revizuit normele privind detașarea lucrătorilor, consacrând principiul remunerației egale pentru muncă egală în același loc, iar în prezent urmărește să adopte un acord final privind normele revizuite propuse referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială. Pentru a facilita punerea în aplicare a normelor, Comisia a propus înființarea unei noi autorități, ca modalitate de consolidare a cooperării și a schimburilor structurate între autoritățile naționale competente.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective:

– Facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor;

– Înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate;

– Medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Activitățile Autorității Europene a Muncii sunt legate de normele privind mobilitatea forței de muncă: libera circulație și detașarea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și legislația specifică din sectorul transportului rutier.

Nu vor fi create noi competențe la nivelul Uniunii Europene, statele membre rămânând în totalitate responsabile cu aplicarea normelor privind forța de muncă și securitatea socială. Valoarea adăugată a autorității constă în faptul că aceasta va facilita cooperarea dintre statele membre, va eficientiza structurile existente și va oferi sprijin operațional, asigurând o aplicare mai eficientă a normelor, în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al autorităților naționale deopotrivă.

Pentru autoritățile naționale în special, Autoritatea Muncii va îmbunătăți cooperarea privind mobilitatea forței de muncă prin asigurarea unei structuri permanente a UE bazate pe ofițerii naționali de legătură detașați de statele membre pe lângă Autoritatea Europeană a Muncii. Totodată, autoritatea va permite gruparea resurselor pentru activități comune, cum ar fi organizarea de inspecții comune sau formarea personalului național pentru a dobândi competențele necesare în instrumentarea cazurilor transfrontaliere.

După discursul președintelui Juncker din 2017 privind starea Uniunii, Comisia și-a prezentat în martie 2018 propunerea de regulament de instituire a autorității. În februarie 2019, la mai puțin de un an de la propunerea inițială, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu

La 20 iunie 2019, cele două instituții au adoptat oficial propunerea. Autoritatea și-a început activitatea la Bruxelles și va acumula treptat resurse financiare și umane, ajungând până în 2024 la un buget anual de 50 de milioane de euro și la un personal format din 140 de angajați.

Decizia venea după ce, la 13 iunie, miniștrii responsabili cu portofoliul muncii din țările membre ale Uniunii Europene au decis ca sediul Autorității Europene a Muncii să aibă cartierul general la Bratislava, capitala Slovaciei.

Slovacia a primit 15 voturi din 28, poziționându-se pe primul loc în cursa în care s-au înscris Bulgaria (Sofia), Cipru (Nicosia) și Lituania (Riga). România nu a depus dosarul pentru a fi gazda AEM.

Alocarea unui sediu pentru ELA a reprezentat prima astfel de procedură după relocarea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și a Autorității Bancare Europene (EBA) în 2017, pe fondul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Albania și Macedonia de Nord fac încă un pas important pe calea aderării la UE. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord,care stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare care vor fi purtate de cele două țări.

Prin aceste propuneri, solicitate Executivului european de Consiliul Afaceri Generale în luna martie, când a luat decizia de a deschide negocierile cu aceste două țări, Albania și Macedonia de Nord mai fac încă un pac important pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată în parte. Proiectele de cadre cuprind trei părți: 1) principiile care guvernează negocierile de aderare, 2) conținutul negocierilor și 3) procedura de negociere.

Scopul negocierilor este ca Albania și Macedonia de Nord să adopte întregul acquis al UE și să asigure pe deplin punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia în momentul aderării.

”Prezentând acest cadru concret pentru desfășurarea negocierilor de aderare, ne-am onorat angajamentele asumate. Propunerile noastre se bazează pe metodologia revizuită de extindere pe care am prezentat-o în luna februarie pentru ca procesul de aderare să devină mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. Aștept cu interes discuțiile cu statele membre și organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări. Viitorul lor este în mod clar în Uniunea Europeană și am convingerea că ambele țări vor continua reformele pe calea aderării la UE, așa cum au făcut-o până în prezent”, a precizat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectele de cadre de negociere se bazează pe experiența extinderilor anterioare și pe negocierile de aderare în curs. Acestea integrează metodologia revizuită de extindere, țin seama de evoluția acquis-ului UE și reflectă în mod corespunzător meritele și situația specifică a fiecărei țări în parte.

Credibilitatea este consolidată printr-o atenție sporită acordată reformelor fundamentale privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice și economia celor două țări.

În același timp, propunerile prevăd o orientare politică mai puternică a procesului și un dinamism sporit prin organizarea capitolelor de negociere în clustere tematice.

Predictibilitatea procesului de aderare poate fi îmbunătățită printr-o mai mare claritate cu privire la consecințele pozitive pe care le pot avea progresele înregistrate în materie de reforme și la potențialele consecințe negative în cazul absenței unor progrese, a unei stagnări prelungite sau a unor regrese în punerea în aplicare a reformelor și în îndeplinirea cerințelor procesului de aderare.

După cum s-a angajat în luna martie, când a fost adoptată decizia Consiliului, Comisia Europeană prezintă statelor membre ale UE proiectele de cadre de negociere, la care se adaugă o actualizare a progreselor pe care le-au înregistrat între timp cele două țări.

După ce statele membre vor adopta cadrele de negociere, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziția generală convenită la nivelul UE în cadrul primei conferințe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două țări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicității și cadrele de negociere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție și solicită sancțiuni financiare pentru netranspunerea Directivei privind mărcile în legislația națională

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață a celui de-al doilea vaccin împotriva Ebola în mai puțin de un an

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 1 iulie, decizia de a acorda autorizații de introducere pe piață a unui vaccin împotriva Ebola companiei Janssen, o companie Johnson & Johnson. Autorizația a fost acordată într-o lună, reducând la jumătate calendarul procesului decizional și demonstrând în continuare angajamentul Comisiei de a plasa protecția sănătății publice printre prioritățile sale, informează un comunicat.

Noul vaccin împotriva Ebola, care este format din două componente, numite Zabdeno și Mvabea, a fost în curs de dezvoltare cu sprijinul Comisiei. Această decizie urmează o recomandare a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), care a evaluat beneficiile și riscurile vaccinului.

Acesta este cel de-al doilea vaccin împotriva Ebola pe care Comisia îl autorizează în mai puțin de un an și confirmă încă o dată că UE rămâne în fruntea efortului mondial de a salva vieți amenințate de acest virus. Știm foarte bine din criza coronavirusului că virușii nu respectă granițele – protejarea sănătății altora protejează sănătatea tuturor”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul responsabil cu sănătatea și siguranța alimentară.

Așa cum a explicat Agenția Europeană a Medicamentului atunci când a recomandat aprobarea în februarie anul trecut, capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la virus după vaccinarea cu Zabdeno și Mvabea a fost studiată pe un total de 3.367 adulți, adolescenți și copii care au participat la cinci studii clinice efectuate în Europa, Africa și SUA.

Dezvoltarea vaccinului este rezultatul unei munci riguroase realizate de mai multe proiecte finanțate cu puțin peste 130 de milioane EUR prin Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care este parțial susținută de programul de cercetare și inovare al UE, Orizont 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending