Connect with us

SĂNĂTATE

Autoritățile române susțin că strategia farmaceutică națională va urma modelul european. Accesul pacienților români la studiile clinice, un ”mare pas înainte”

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamentele inovatoare, începe să facă progrese și să crească numărul medicementelor de ultimă generație ce pot fi accesate de cei în nevoie. Cele mai recente etape parcurse de autoritățile române au adus rezultate palpabile pentru introducerea pacienților români în cadrul studiilor clinice, oferind o șansă la viață celor care așteaptă aprobarea oficială a noilor medicamente. 

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la ultimele etape parcurse la nivel europen și național în domeniul inovației din zona farmaceutică, fiind abordate principalele probleme cu care se confruntă pacienții români atunci când se discută despre accesul la medicamentele de ultimă generație. 

Cea mai cuprinzătoare ediție de până acum a sondajui anual WAIT, realizat de EFPIA – EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2021 Survey– arată că timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările UE și din Spațiul Economic European (SEE) continuă să fie de aproximativ 511 zile. Pacienții din Germania așteaptă în jur de 133 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile, situându-se din nou pe ultimul loc în clasament. Deși s-au făcut progrese în ceea ce privește numărul de molecule introduse în lista celor rambursate, în 2021 timpul de așteptare în România a crescut față de o medie de 883 de zile, înregistrată în 2020.

Astfel, România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare, în continuare departe de standardele europene de acces la tratament, are o șansă unică în acest context european.

Strategia Farmaceutică europeană, impact semnificativ asupra politicilor locale și sistemului de sănătate românesc

Dr. Alina Culcea, Președinte ARPIM, subliniază că Strategia Farmaceutică europeană reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte în ceea ce privește sănătatea, fiind și pentru România un subiect esențial: „Este important să înțelegem impactul Strategiei Farmaceutice europene asupra politicilor locale și să încercăm să contribuim la deciziile pe care politicienii le vor lua la nivel european și să le traducem în elemente mult mai concrete pentru sănătatea românilor. Este o temă care ne preocupă în mod egal pe noi toti. Criza pandemică din ultimii ani ne-a demonstrat cât de important este să ai un partener solid în industria farmaceutică, astfel încât să poți trece de perioade grele cu succes.

Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM, a trecut în revistă propunerile pentru creșterea accesului la nivel local, care ar trebui să se bazeze pe o Strategie Farmaceutică națională:

  • O politică de prețuri mai atractivă și stabilă pentru atragerea cât mai multor DAPP să-și lanseze produsele în România
  • Reglementarea elaborării, aprobării și publicării Listei de rambursare fata de decizia ANMDMR – 30 zile de la decizia ANMDMR – actualizarea Listei “în flux continuu” SAU stabilirea unor date fixe de actualizare corelată cu date fixe de depunere a dosarelor de evaluare
  • Transparentizarea  și digitalizarea  etapelor procesului de rambursare.
  • Elaborarea și publicarea în transparență decizională a protocoalelor terapeutice în paralel cu publicarea în transparență decizională a Listei de rambursare.
  • Diversificarea metodologiei de cost-volum/cost-volum-rezultat și adaptarea ei la specificitățile medicamentelor.
  • Crearea unui Fond de Inovație pentru perioada dintre aprobarea EMA până la finalizarea evaluării ANMDMR (acces provizoriu precoce).
  • Implementarea cu o calitate bună a prevederilor regulamentului HTA european în legislația românească.
  • Corelarea finanțărilor necesare cu previzionarea medicamentelor care vor solicita rambursarea (horizon scanning).
  • Calcularea conform bunelor practici internaționale a impactului bugetar determinat de actualizarea Listei de rambursare.

Ministerul Sănătății a demarat o procedură cu privire la dezvoltarea unui concept integrat pentru accesul facil la medicamente

Ministerul Sănătății susține că toate demersurile pe care le face industria în sine, tot procesul de cercetare și dezvoltare, sunt lucruri cu care România trebuie să țină pasul ca autorități și instituții. 

Ministerul Sănătății a demarat procedura cu privire la dezvoltarea unui concept integrat pentru tot acest domeniu (accesul pacienților la tratamente). Astfel, a fost demarată procedura de selecție a unui expert care să implementeze un model european. Toată această procedură se va desfășura foarte repede în perioada următoare pentru a avea și lucruri concrete, să strângă toate aceste informații și surse de propuneri într-o manieră în care să funcționeze bine și la nivel local, dar să fie corelate și cu partea europeană. 

Participarea pacienților români la studiile clinice a crescut accesul acestora la inovație

Reprezentantul CNAS a precizat că eforturile depuse în ultimii doi ani de CNAS și Guvernul României au început să aibă rezultate palpabile. Există o modificare de strategie și în ceea ce privește prioritizarea finanțării pe domenii de asistență medicală. S-a anticipat revoluția produsă în domeniul farmaceutic și au fost introduse deja în lista de medicamente gratuite și compensate peste 36 de medicamente necondiționate.

  • Strategia farmaceutică națională va urma modelul european, făcându-se deja pași importanți în ceea ce privește reducerea timpilor de așteptare pentru introducerea pe piață a anumitor medicamente. 
  • De asemenea, s-a îmbunătățit accesul pacienților la medicațiile inovatoare în cadrul studiilor clinice

Asociația de Pacienți cu Afecțiuni Autoimune (APAA) a subliniat că în România, pe lângă cele 800 de zile de așteptare, există o problemă politică a companiilor farma care aduc acestă inovație, pentru că uneori decid să nu autorizeze medicamentele în toate țările europene.

APAA salută evoluția în bine a studiilor clinice în România. Legislația privind studiile clinice aprobată tacit reprezintă „un mare pas înainte pentru creșterea accesului pacienților din România la inovație”, pentru că vor avea șansa să participe și să primească medicația când încă nu este aprobată, fiind o reală șansă la viața pentru unii pacienți.

Rămâne important pentru Romania să-și definească poziția privitor la adoptarea rapoartelor europene în materie de sănătate și industrie farmaceutică, să-și pregatească reprezentanții pentru grupurile de lucru și să analizeze ce și cât din legislația națională va fi modificată, astfel încât pacienții români să beneficieze cât mai rapid de medicamentele inovatoare.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Primul program al României destinat exclusiv sănătății a fost aprobat de Comisia Europeană. Marcel Boloș: Cu cele 5,8 miliarde de euro vom reconstrui sistemul medical din țara noastră

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a aprobat, la finalul lunii noiembrie, Programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), un program multifond de dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare FSE+ și FEDR, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

”Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susțină investiții masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate și în pregătirea personalului medical. Am încercat să avem o abordare intergată a surselor de finanțare și iată că am ajuns să avem în premieră un program dedicat exclusiv sănătății. Cu acest buget vom reconstrui sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – Ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a transmis ministrul Marcel Boloș, potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

În cadrul Programului Sănătate au fost stabilite 7 priorități care vizează creșterea capacității sistemului de sănătate de a fi mai inclusiv, oferind acces la servicii de calitate și siguranță tuturor cetățenilor:

Peste 800 milioane euro pentru creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive

Investițiile prevăzute în cadrul acestei priorități vizează deficitul de servicii medicale primare și lipsa de integrare cu serviciile specializate ambulatorii și spitalicești. În mai puțin de jumătate din localități există suficienți medici de familie, 328 de comune nu au medici de familie, iar serviciile de prevenție oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, chiar inexistente, generând un exces de consultații în serviciile de urgență și suprautilizarea serviciilor spitalicești.

Rezultatele așteptate:

  • 300 cabinete medici de familie reabilitate și dotate;
  • 804 317 persoane care beneficiază de screening;
  • 105 cabinete de asistență medicală școlară/ sănătate orală reabilitate și dotate și 25 de unități mobile achiziționate;
  • 41 unități mobile achiziționate pentru programul național de vaccinare;
  • 89 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate și dotate;
  • 24 centre de sănătate mintală reabilitate și dotate;
  • 33 dispensare tuberculoza reabilitate și dotate;
  • 12 060 persoane formate;
  • 68 500 copii care beneficiază de servicii medicale.

Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice 

Acestei priorități îi este alocat un buget de 267,6 milioane euro, cu scopul de a crește accesul la îngrijirea de calitate pentru condiția cronică și degrevarea spitalelor/secțiilor pentru bolnavii acuți.

Rezultatele așteptate:

  • 12 unități sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate și dotate;
  • 24 unități sanitare care furnizează servicii de paliație construite/reabilitate și dotate;
  • 20 spitale publice mici, municipale și orășenești construite/reabilitate și dotate;
  • 5 146 persoane formate.

372 milioane de euro pentru creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice

Această prioritate răspunde necesității de a investi în centre de boli genetice și rare, ceea ce le va permite să păstreze și/sau să adere la rețelele europene de referință și să acceseze specialiști și protocoale de diagnosticare și tratament. În ceea ce privește bolile genetice și rare, punerea în comun a opțiunilor de expertiză la nivelul UE este una dintre principalele posibilități de a oferi diagnostic în timp util și un tratament adecvat.

Rezultatele așteptate:

  • 2 laboratoare naționale de referință construite/reabilitate și dotate;
  • 5 laboratoare (regionale) de sănătate publică reabilitate și dotate;
  • 22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor reabilitate și dotate;
  • 18 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc) reabilitate și dotate;
  • 10 unități sanitare publice care tratează pacienți cardiaci critici reabilitate și dotate;
  • 2 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. mari arși etc) reabilitate și dotate;
  • 16 unități sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienților cu boli rare reabilitate și dotate;
  • 20 785 persoane formate.

Investiții în infrastructura spitalicească: 3 spitale regionale și cel puțin 7 spitale județene

Bugetul alocat acestei priorități este de 1,25 miliarde euro pentru construcția celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj, Craiova (faza a II- a), dar și pentru construcția și dotarea 7 spitale județene/ județene de urgență: spitale monospecialitate/centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.

Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

Acest tip de investiții cu un buget alocat de 386 milioane de euro contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin finanțarea atât a unor operațiuni predefinite (vaccinuri, combaterea cancerului și genomică), cât și a soluțiilor de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism competitiv de selecție a proiectelor.

Rezultatele așteptate:

  • 3 operațiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului și genomică în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete si 183 de articole științifice publicate;
  • 128 IMM-uri sprijinite care vor introduce inovații în materie de produse sau procese;
  • 22 locuri de muncă nou create;
  • 22 articole științifice.

228 milioane euro pentru digitalizarea sistemului medical

Această prioritate include investiții care vizează digitalizarea sistemului de sănătate medical în cadrul a două măsuri: Observatorul național pentru date în sănătate (ONDS) și Dezvoltarea integrată a unor soluții de e‑sănătate.

Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant

Cu un buget de 570 milioane euro, această prioritate este dedicată investițiilor în domeniile oncologie și transplant.

Rezultate așteptate în domeniul oncologiei:

  • 1 centru de excelență în protonoterapie construit și dotat;
  • 2 institute oncologice/ 2 unități sanitare publice de interes național care diagnostichează și tratează cancer dotate;
  • 4 unități sanitare publice de interes regional/ județean care diagnostichează și tratează cancer dotate;
  • 5 laboratoare de genetică și de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;
  • Institutul de Oncologie București – (construcție și dotare);
  • 4 724 persoane formate în domeniul oncologiei.

Rezultate așteptate în domeniul transplantului:

  • 1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată și dotată;
  • 2 bănci de multițesut construite/reabilitate și dotate;
  • 8 unități sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;
  • 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);
  • 2 890 peroane formate în domeniul transplant;
  • 303 campanii de informare/educare/conștientizare;
  • Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;
  • Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcție și dotare).

Investiții în domeniul sănătății prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătății, prin Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

  • Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)
  • Dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în sănătate (30 mil. euro)
  • Creșterea capacității pentru managementul serviciilor și resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)
  • Investiții în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);
  • Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a semnat un contract de achiziții comune ce va asigura aprovizionarea cu aproape 3,5 mil. de cure de tratament

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Ieri, 23 noiembrie, Autoritatea pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), din cadrul Comisiei, a semnat un contract-cadru de achiziție publică în comun vizând aprovizionarea cu Paxlovid, un tratament oral care conține un inhibitor de protează a SARS-CoV-2, destinat pacienților expuși riscului de a dezvolta forma severă a COVID-19. Contractul este semnat cu compania farmaceutică Pfizer și se va derula în cursul unei perioade inițiale de 12 luni, informează comunicatul Executivului. 

asigură aprovizionarea cu aproape 3,5 milioane de cure de tratament împotriva COVID-19 prin intermediul unui contract de achiziție publică în comun

Treisprezece țări, reprezentând state membre ale UE și ale SEE și țări candidate la aderarea la UE, participă la procedura de achiziție publică. Ele vor putea achiziționa până la 3 427 517 de cure de tratament, cu durată de cinci zile, cu Paxlovid, care se administrează oral.

Paxlovid poate fi utilizat în tratamentul COVID-19 la adulții care nu necesită oxigen suplimentar și care sunt expuși unui risc crescut de dezvoltare a formei severe a bolii. Se preconizează că Paxlovid va fi eficace împotriva actualelor tulpini circulante și dominante ale virusului.


Comisia este decisă să construiască o Uniune europeană a sănătății mai puternică și mai activă, care să fie pregătită și capabilă să răspundă amenințărilor emergente la adresa sănătății. Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța cooperării țărilor europene și a valorii adăugate a unui răspuns comun la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.

Acordul de achiziție publică în comun gestionat la nivelul UE oferă unui număr de 36 de țări participante posibilitatea de a achiziționa în comun contramăsuri medicale ca alternativă la achizițiile publice efectuate la nivel național sau în completarea acestora.

HERA continuă să colaboreze îndeaproape cu țările participante pentru a identifica și a pune în aplicare priorități în materie de achiziții publice în comun.

Scopul mecanismului de achiziții publice în comun este de a asigura un acces mai echitabil la contramăsuri medicale specifice și de a îmbunătăți securitatea aprovizionării, oferind posibilitatea pentru țările UE participante de a beneficia de prețuri mai echilibrate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul sprijină cuplurile infertile din România. Nicolae Ciucă: Creșterea natalității, o răspundere a Executivului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă susține că Executivul sprijină cuplurile tinere și persoanele singure pentru accesa fonduri destinate creșterii natalității în România. 

„Este o problemă pe care am asumat-o la nivel guvernamental și am asumat-o în sensul în care considerăm ca fiind răspunderea noastră să venim cu soluții, astfel încât să putem să asigurăm condițiile necesare pentru ca cuplurile tinere și persoanele singure să poată să aibă acces către aceste facilități, prin care să asigurăm creșterea natalității”, a transmis înaltul oficial. 

De asemenea, acesta a precizat că prin acest proiect, „cei care își doresc, vor putea să beneficieze de sprijinul pentru intrarea în programele de asigurare a natalității, prin fertilizarea in vitro. Este o măsură pe care doamna ministru a susținut-o, pe care și noi am susținut-o și, de aici înainte, este doar o chestiune de timp și de coordonare pentru ca ea să se aplice efectiv și de care să beneficieze toți cei care așteaptă de mult timp reglementarea acestei măsuri.”

„Ceea ce vreau să subliniez este faptul că trebuie să ne bucurăm de faptul că avem resursa financiară, am avut și beneficiem de efectele măsurilor economice care au fost luate la nivelul Guvernului, pentru ca bugetul de stat să poată să dispună de resursele financiare, astfel încât să susținem astfel de proiecte. Ca atare, mulțumindu-vă încă o dată, vă doresc succes în implementare și să avem o situație cât se poate de bine coordonată între ministere și cei care implementează efectiv acest program”, a mai adăugat acesta.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.9 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN15 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga15 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA17 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan19 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN21 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN23 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending