Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Avertismentul CE pentru România: Țintele pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv nu vor putea fi atinse în următorii trei ani în condițiile actualei politici fiscal-bugetare

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România nu-și va putea atinge țintele pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv (PDE) în următorii trei ani dacă este menținută actuala politică fiscal-bugetară, avertizează Comisia Europeană în evaluarea de țară efectuată în contextul pachetului de toamnă al semestrului european, care reprezintă ciclul de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE.

Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit de 3% prevăzut în Tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.

României i s-a recomandat să reducă deficitul public general la 8,0% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021 care stau la baza recomandării Consiliului, acest lucru a fost considerat compatibil cu o ajustare structurală anuală de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 și 1,5% din PIB în 2024, precum și cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0,0% în 2024.

Totuși, conform previziunilor de toamnă ale Comisiei pentru 2021, ajustarea soldului structural pentru 2021 este de 0,4 pps, sub nivelul recomandat de 0,7 pps. De asemenea, în 2021, creșterea cheltuielilor nete (ajustată pentru cheltuieli excepționale) este estimată la 5,9% în previziunile din toamna anului 2021 ale Comisiei, peste nivelul recomandat de 3,4%. 

La 14 octombrie 2021, România a prezentat un raport privind măsurile luate ca răspuns la recomandarea din iunie 2021 formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7). Autoritățile și-au confirmat angajamentul de a asigura o corecție a deficitului excesiv până la 8% din PIB, lucru confirmat de previziunile de toamnă ale Comisiei. Proiecția Comisiei ia în considerare toate măsurile menționate în raportul Guvernului, în special măsurile de consolidare adoptate la începutul anului, și anume înghețarea salariilor și a pensiilor și reducerea unor prime și a altor remunerații, precum și revizuirea bugetului din septembrie 2021, precum și măsurile de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor împotriva creșterii prețurilor la energie adoptate la 16 septembrie 2021.

Având în vedere caracterul interimar al guvernului, raportul privind acțiunile întreprinse conține doar măsurile adoptate cu scopul de a asigura respectarea obiectivului de deficit intermediar pentru 2021. Astfel, în absența unor măsuri pentru 2022 (și ulterior), proiecțiile Comisiei sunt realizate în ipoteza obișnuită a lipsei de schimbări de politică. Deci, conform previziunilor din toamna anului 2021, prelungite până în 2024, deficitul este de așteptat să scadă la 6,9 % din PIB în 2022, apoi se preconizează că acesta va scădea la 6,3 % din PIB în 2023 și să crească la 6,8% din PIB în 2024.

Deficitul preconizat pentru 2022 în previziunile de toamnă ale Comisiei pentru 2021 este cu 0,7 puncte procentuale peste ținta de deficit global recomandată de Consiliu, în timp ce ajustarea soldului structural este prognozată să fie de 0,7 puncte procentuale în 2022, față de 1,8 puncte procentuale recomandate.

Proiecțiile privind ameliorarea deficitului global în 2022 este determinată de îmbunătățirea veniturilor (în principal datorită creșterii economice puternice, care sprijină veniturile publice provenite din impozite și contribuții sociale), măsurile fiscal-structurale cuprinse în PNRR (de exemplu, reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal), precum și eliminarea treptată a măsurilor de urgență aferente pandemiei COVID-19. 

În ciuda măsurilor de consolidare menționate anterior, puse în aplicare de guvernul României, derapajele în majoritatea capitolelor de cheltuieli publice determină devierea creșterii cheltuielilor nete în 2021, inclusiv cheltuielile cu personalul, achiziția de bunuri și servicii și asistența socială.

Mai mult de jumătate din aceste derapaje pot fi atribuite unor cheltuieli mai mari legate de legate de COVID-19 (în principal în sectorul sănătății) și de măsurile pentru a face față creșterilor semnificative ale prețurilor la energie, în timp ce restul pot fi asociate cu un control inadecvat al cheltuielilor. Proiecțiile privind deficitul global pentru 2021 și 2022 iau în considerare și măsurile de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor împotriva creșterilor prețurilor la energie, care se preconizează că vor costa în total aproximativ 0,2% din PIB în cei doi ani.

Dacă politica fiscal-bugetară va fi menținută, se preconizează că obiectivul de creștere netă a cheltuielilor pentru 2022 nu va fi atins și se așteaptă să existe și alte abateri în 2023 și 2024. Abaterea de la obiectivele de creștere a cheltuielilor nete este în concordanță cu abaterea de la soldul structural în 2022. Ușoara îmbunătățire prognozată în 2022 pentru ambii indicatori, datorată în principal întreruperii unei părți a măsurilor aferente COVID-19, nu este suficientă pentru a îndeplini obiectivele pentru anul respectiv, deoarece în raportul PDE nu sunt incluse măsuri de consolidare.

Lipsa unor astfel de măsuri este principalul factor care determină, de asemenea, neîndeplinirea obiectivelor în ultimii ani, în pofida previziunilor de creștere mai mare a PIB-ului pe întreaga perioadă de desfășurare a PDE, în comparație cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2021.

Din iunie 2021, nu au existat acțiuni substanțiale pentru a asigura aplicarea deplină și efectivă a cadrului fiscal național. În special, după cum s-a menționat mai sus, actualizarea strategiei fiscale pe termen mediu, prevăzută pentru luna august, nu a fost încă publicată.

Momentan, întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România. Însă, Executivul European va reevalua situația bugetară a României de îndată ce noul guvern va prezenta un buget pentru 2022 și o strategie bugetară pe termen mediu.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

PNRR-ul de 5,8 mld. de euro al Ungariei, aprobat de Bruxelles cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept, audit și control și independență judiciară. Acest lucru înseamnă că nicio plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) nu va fi făcută până la îndeplinirea integrală și corectă a acestor condiții, a informat purtătorul de cuvânt al Executivului European, Eric Mamer, într-un mesaj pe Twitter.

 

Aprobarea PNNR-ul Ungariei a fost făcută în contextul în care Comisia a prezentat tot astăzi o evaluare în cadrul procedurii de condiționalitate, potrivit căreia s-a constatat că în pofida măsurilor luate de autoritățile ungare, există în continuare un risc pentru bugetul UE, având în vedere că măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală și orizontală.

Executivul european a arătat că, deși o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiționalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, așa cum își luase angajamentul. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorității de integritate nou înființate și la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală.

Comisia a concluzionat că se mențin condițiile de aplicare a regulamentului și că vor fi necesare măsuri esențiale suplimentare pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Prin urmare, Comisia a decis să își mențină propunerea inițială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde de euro. De asemenea, Comisia își menține propunerea de a nu se încheia niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public.

Chiar și așa, Comisia Europeană a decis, totuși, să aprobe PNRR-ul Ungariei cu condiția punerii în aplicare integrale și efective a etapelor necesare. De fapt, în PNRR și în vederea soluționării încălcărilor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept legate de independența judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de „super măsuri”. Reformele abordează în mod eficient recomandările specifice de țară adresate Ungariei în ceea ce privește statul de drept și servesc, de asemenea, la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, este de așteptat ca acestea să îmbunătățească eficiența și reziliența economiei prin consolidarea luptei împotriva corupției, promovarea achizițiilor publice competitive și consolidarea independenței sistemului judiciar. Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul MRR până când Ungaria nu implementează integral și corect aceste 27 de „super obiective”. În plus, o inversare ulterioară a acestor etape ar bloca orice plată ulterioară în cadrul MRR.

În ceea ce privește Regulamentul privind condiționalitatea, Comisia va transmite acum Consiliului analiza sa privind punerea în aplicare a celor 17 măsuri de remediere de către Ungaria. Ulterior, Consiliul va avea termen până la 19 decembrie pentru a vota asupra acestei chestiuni, fiind necesară o majoritate calificată pentru ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare. De asemenea, Comisia va ține informat Parlamentul European.

În ceea ce privește PNRR-ul Ungariei, Consiliul va avea acum la dispoziție, în mod normal, patru săptămâni pentru a adopta decizia de punere în aplicare. Regulamentul MRR prevede că 70% din subvențiile alocate statelor membre trebuie să fie angajate înainte de 31 decembrie 2022. Acest lucru se referă, de asemenea, la subvenția alocată Ungariei.

Prin urmare, Comisia transmite că „va rămâne în contact strâns și constructiv cu autoritățile ungare pentru a continua să lucreze la soluționarea rapidă și substanțială a problemelor identificate în cadrul ambelor proceduri”.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei: Moscova și oligarhii săi trebuie să despăgubească Ucraina

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Ursula von der Leyen anunță că Executivul European va colabora cu Curtea Penală Internațională pentru a contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei.

„Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile. Împreună cu partenerii noștri, ne vom asigura că Rusia plătește pentru devastarea pe care a provocat-o, cu fondurile înghețate ale oligarhilor și cu activele băncii sale centrale”, a transmis înaltul oficial european în această dimineață.

De asemenea, acesta a subliniat că Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile, inclusiv pentru crima de agresiune împotriva unui stat suveran: „Acesta este motivul pentru care, continuând să susținem Curtea Penală Internațională, propunem înființarea unei instanțe specializate, susținută de Națiunile Unite, pentru a investiga și a urmări în justiție crima de agresiune a Rusiei.”

„Suntem pregătiți să începem să lucrăm cu comunitatea internațională pentru a obține cel mai larg sprijin internațional posibil pentru această instanță specializată”, a mai adăugat șefa Comisiei Europene. 

Potrivit Ursulei von der Leyen, Rusia trebuie să fie responsabilă financiar pentru distrugerile pe care le-a provocat: „Pagubele suferite de Ucraina sunt estimate la 600 de miliarde de euro. Rusia și oligarhii săi trebuie să despăgubească Ucraina pentru pagubele suferite și să acopere costurile de reconstrucție a țării.”

„Avem mijloacele de a face Rusia să plătească. Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși. Pe termen scurt, am putea crea, împreună cu partenerii noștri, o structură care să gestioneze aceste fonduri și să le investească. Am putea apoi să folosim veniturile pentru Ucraina”, a mai punctat aceasta. 

„Crimele oribile ale Rusiei nu vor rămâne nepedepsite”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA6 mins ago

Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

PARLAMENTUL EUROPEAN19 mins ago

Președinta Parlamentului European, mesaj în limba română de Ziua Națională: Dragi români, mulțumim pentru tot ce faceți pentru Uniunea Europeană

POLITICĂ25 mins ago

Marcel Ciolacu, de Ziua Națională a României: Avem o şansă extraordinară să îndeplinim total visul european şi să aderăm la Spaţiul Schengen

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

104 ani de la Marea Unire. Maia Sandu: România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu

NATO2 hours ago

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj de 1 decembrie: Este sărbătoarea unității poporului și a statului român, moștenire de preț a întregii națiuni române

SUA2 hours ago

La începutul vizitei de stat în SUA, Macron îi cere lui Biden să fie “respectat ca un bun prieten”: Măsurile economice “super agresive” vă vor rezolva problema, dar o vor înrăutăți pe cea a Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

SUA3 hours ago

Emmanuel Macron vizitează NASA împreună cu Kamala Harris la începutul vizitei sale de stat în SUA

ROMÂNIA3 hours ago

Șeful diplomației SUA, de Ziua Națională a României: Vizita mea la București ilustrează puterea cooperării noastre strânse. Relația noastră este puternică

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO20 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO21 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO21 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO22 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending