Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Avertismentul CE pentru România: Țintele pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv nu vor putea fi atinse în următorii trei ani în condițiile actualei politici fiscal-bugetare

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România nu-și va putea atinge țintele pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv (PDE) în următorii trei ani dacă este menținută actuala politică fiscal-bugetară, avertizează Comisia Europeană în evaluarea de țară efectuată în contextul pachetului de toamnă al semestrului european, care reprezintă ciclul de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE.

Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de deficit de 3% prevăzut în Tratat. În iunie 2021, Consiliul a adoptat o nouă recomandare adresată României pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.

României i s-a recomandat să reducă deficitul public general la 8,0% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 și la 2,9% din PIB în 2024. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021 care stau la baza recomandării Consiliului, acest lucru a fost considerat compatibil cu o ajustare structurală anuală de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 și 1,5% din PIB în 2024, precum și cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0,0% în 2024.

Totuși, conform previziunilor de toamnă ale Comisiei pentru 2021, ajustarea soldului structural pentru 2021 este de 0,4 pps, sub nivelul recomandat de 0,7 pps. De asemenea, în 2021, creșterea cheltuielilor nete (ajustată pentru cheltuieli excepționale) este estimată la 5,9% în previziunile din toamna anului 2021 ale Comisiei, peste nivelul recomandat de 3,4%. 

La 14 octombrie 2021, România a prezentat un raport privind măsurile luate ca răspuns la recomandarea din iunie 2021 formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7). Autoritățile și-au confirmat angajamentul de a asigura o corecție a deficitului excesiv până la 8% din PIB, lucru confirmat de previziunile de toamnă ale Comisiei. Proiecția Comisiei ia în considerare toate măsurile menționate în raportul Guvernului, în special măsurile de consolidare adoptate la începutul anului, și anume înghețarea salariilor și a pensiilor și reducerea unor prime și a altor remunerații, precum și revizuirea bugetului din septembrie 2021, precum și măsurile de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor împotriva creșterii prețurilor la energie adoptate la 16 septembrie 2021.

Având în vedere caracterul interimar al guvernului, raportul privind acțiunile întreprinse conține doar măsurile adoptate cu scopul de a asigura respectarea obiectivului de deficit intermediar pentru 2021. Astfel, în absența unor măsuri pentru 2022 (și ulterior), proiecțiile Comisiei sunt realizate în ipoteza obișnuită a lipsei de schimbări de politică. Deci, conform previziunilor din toamna anului 2021, prelungite până în 2024, deficitul este de așteptat să scadă la 6,9 % din PIB în 2022, apoi se preconizează că acesta va scădea la 6,3 % din PIB în 2023 și să crească la 6,8% din PIB în 2024.

Deficitul preconizat pentru 2022 în previziunile de toamnă ale Comisiei pentru 2021 este cu 0,7 puncte procentuale peste ținta de deficit global recomandată de Consiliu, în timp ce ajustarea soldului structural este prognozată să fie de 0,7 puncte procentuale în 2022, față de 1,8 puncte procentuale recomandate.

Proiecțiile privind ameliorarea deficitului global în 2022 este determinată de îmbunătățirea veniturilor (în principal datorită creșterii economice puternice, care sprijină veniturile publice provenite din impozite și contribuții sociale), măsurile fiscal-structurale cuprinse în PNRR (de exemplu, reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal), precum și eliminarea treptată a măsurilor de urgență aferente pandemiei COVID-19. 

În ciuda măsurilor de consolidare menționate anterior, puse în aplicare de guvernul României, derapajele în majoritatea capitolelor de cheltuieli publice determină devierea creșterii cheltuielilor nete în 2021, inclusiv cheltuielile cu personalul, achiziția de bunuri și servicii și asistența socială.

Mai mult de jumătate din aceste derapaje pot fi atribuite unor cheltuieli mai mari legate de legate de COVID-19 (în principal în sectorul sănătății) și de măsurile pentru a face față creșterilor semnificative ale prețurilor la energie, în timp ce restul pot fi asociate cu un control inadecvat al cheltuielilor. Proiecțiile privind deficitul global pentru 2021 și 2022 iau în considerare și măsurile de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor împotriva creșterilor prețurilor la energie, care se preconizează că vor costa în total aproximativ 0,2% din PIB în cei doi ani.

Dacă politica fiscal-bugetară va fi menținută, se preconizează că obiectivul de creștere netă a cheltuielilor pentru 2022 nu va fi atins și se așteaptă să existe și alte abateri în 2023 și 2024. Abaterea de la obiectivele de creștere a cheltuielilor nete este în concordanță cu abaterea de la soldul structural în 2022. Ușoara îmbunătățire prognozată în 2022 pentru ambii indicatori, datorată în principal întreruperii unei părți a măsurilor aferente COVID-19, nu este suficientă pentru a îndeplini obiectivele pentru anul respectiv, deoarece în raportul PDE nu sunt incluse măsuri de consolidare.

Lipsa unor astfel de măsuri este principalul factor care determină, de asemenea, neîndeplinirea obiectivelor în ultimii ani, în pofida previziunilor de creștere mai mare a PIB-ului pe întreaga perioadă de desfășurare a PDE, în comparație cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2021.

Din iunie 2021, nu au existat acțiuni substanțiale pentru a asigura aplicarea deplină și efectivă a cadrului fiscal național. În special, după cum s-a menționat mai sus, actualizarea strategiei fiscale pe termen mediu, prevăzută pentru luna august, nu a fost încă publicată.

Momentan, întrucât obiectivul intermediar pentru 2021 a fost atins, Comisia consideră că nu sunt necesare măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv pentru România. Însă, Executivul European va reevalua situația bugetară a României de îndată ce noul guvern va prezenta un buget pentru 2022 și o strategie bugetară pe termen mediu.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat o abordare comună și coordonată la nivelul UE în vederea abordării în mod eficient a provocărilor generate de recrudescența COVID-19 în mai multe state membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, decizia vine pe fondul creșterii numărului de cazuri, care pun presiune pe spitale. Astfel, Comisia Europeană consideră că este nevoie de o acțiune urgentă și hotărâtă. Noua amenințare potențială reprezentată de varianta Omicron se adaugă la aceste preocupări și subliniază importanța abordării pandemiei pentru a avansa către o securitate sanitară pe termen lung, atât în UE, cât și la nivel mondial.

 ”În ultimele două săptămâni, mulți dintre noi au fost martorii unei recrudescențe a COVID-19 care a infectat unii dintre prietenii noștri apropiați, colegi de muncă, membri ai familiei sau persoane dragi. Creșterea rapidă a numărului de cazuri pune presiune din ce în ce mai mare pe spitalele noastre și pe cei din domeniul sănătății. În plus, apariția variantei Omicron, necesită cea mai mare atenție din partea noastră. Dar sunt convinsă că UE se va ridica la înălțimea responsabilității de a face față acestor provocări. Astăzi prezentăm o gamă largă de acțiuni, de la intensificarea eforturilor noastre de vaccinare și a investițiilor în tratamente, la îmbunătățirea monitorizării și a prevenirii și la consolidarea solidarității noastre globale. Între timp, reiterez apelul meu urgent către voi toți: vaccinați-vă, faceți boosterul și respectați regulile de protecție”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a atras atenția că ”nivelul ridicat de răspândire a variantei Delta, diferența nivelul de vaccinare între statele membre și reducerea intervențiilor non-farmaceutice vor determina o iarnă cu provocări. Apariția variantei Omicron nu face decât să accentueze nevoia urgentă de a ne vaccina și de a ne crește imunitatea pentru a rupe lanțurile de transmitere. Acolo unde este necesar, trebuie introduse măsuri eficiente de sănătate publică, inclusiv distanțarea fizică și măști.  Trebuie să acționăm rapid și decisiv pentru a limita răspândirea virusului și a atenua impactul acestuia”, a completat Kyriakides.

Creșterea numărului cazurilor grave, cu precădere în rândul persoanelor vaccinate, a generat o presiune enormă asupra spitalelor și personalului medical deja foarte solicitate. Acest lucru are, de asemenea, un impact direct asupra sănătății pacienților care nu sunt infectați cu COVID, deoarece, încă o dată, accesul la asistență medicală pentru alte afecțiuni este pus la grea încercare de necesitatea de a trata pacienții cu COVID-19.

Acțiune coordonată pentru combaterea COVID-19

UE trebuie să dea dovadă că are capacitatea de a reacționa rapid pentru a face față creșterii numărului de infectări cu acest virus și pentru a continua să livreze un răspuns puternic pe termen lung la această amenințare. Comisia Europeană consideră că acest lucru necesită răspunsuri ferme și urgente, inclusiv:

  • UE și statele membre trebuie să continue să implementeze o strategie comună pentru a limita intrarea variantei Omicron pe teritoriul Uniunii, cu revizuiri periodice și zilnice ale restricțiilor de călătorie esențiale. UE și statele membre ar trebui să fie pregătite să impună toate controalele necesare;
  • Statele membre ar trebui să desfășoare noi campanii de vaccinare ce vizează persoanele din toate grupurile eligibile care nu au făcut încă acest lucru, adoptând strategii naționale specifice care să se adreseze ezitărilor de a se vaccina;
  • Statele membre ar trebui să administreze rapid dozele booster pentru a menține un nivel ridicat de protecție împotriva COVID-19, inclusiv împotriva variantei Omicron, începând cu grupurile vulnerabile;
  • Agențiile UE ar trebui să pună la dispoziție rapid orientările științifice necesare;
  • Comisia Europeană își va intensifica eforturile pentru a produce, autoriza și achiziționa în comun medicamentele împotriva COVID-19;
  • Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ar trebui să adopte propunerile Uniunii Europene a Sănătății și regulamentul privind  HERA până la sfârșitul anului 2021;
  • Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri de precauție și restricții specifice și proporționale pentru a limita răspândirea virusului, salvând vieți și reducând presiunea asupra sistemelor de sănătate. Ar trebui să se asigure o coordonare deplină la nivelul UE. Apariția variantei Omicron înseamnă că ar trebui să se acorde o atenție deosebită aplicării și comunicării măsurilor specifice privind contactele în contextul sfârșitului de an;
  • Statele membre trebuie să pună în aplicare abordarea revizuită privind libera circulație care include o valabilitate de 9 luni a certificatului digital COVID-19;
  • UE și statele membre ar trebui să accelereze eforturile ”Echipei Europa” privind donarea vaccinurilor pentru a atinge obiectivul global de vaccinare de 70 % în 2022, convenit la summitul G20 din octombrie 2021, și să sprijine consolidarea capacităților pentru secvențiere, testare și vaccinare. Ar trebui, de asemenea, să existe o poziție clară a UE cu privire la calea de urmat pentru a asigura o arhitectură globală de sănătate mai puternică, mai echitabilă și mai accelerată.

 

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi mai multe inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție din UE, cu scopul de a le face mai accesibile și mai eficace. Obiectivul general al măsurilor este de a face din canalele de comunicare digitală canalul implicit în cauzele judiciare transfrontaliere, punând astfel în practică una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea privind digitalizarea justiției, publicată anul trecut. 

În decembrie 2020, Comisia a adoptat o serie de inițiative de modernizare a sistemelor de justiție ale UE, propunând un set de măsuri în vederea continuării digitalizării, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Cei doi piloni principali ai respectivului pachet erau Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și Strategia privind formarea judiciară europeană. Prin aceste instrumente de justiție digitală se urmărea oferirea unui sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și îmbunătățirea cooperării judiciare transfrontaliere între autoritățile competente la nivelul UE. 

Inițiativele de astăzi reprezintă o urmare a comunicării de anul trecut. Măsurile vizează digitalizarea interacțiunilor dintre autoritățile din domeniul justiției, valorificând eficiența instrumentelor de comunicare moderne în situațiile în care procedurile civile și penale, acțiunile de combatere a terorismului și anchetele în general impun acest lucru.

Comisia a adoptat astăzi următoarele inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție ale UE:

Digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere

Propunerile privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere în UE și a accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală vor aborda două probleme principale: ineficiențele care afectează cooperarea judiciară transfrontalieră și obstacolele în calea accesului la justiție în cauzele civile, comerciale și penale transfrontaliere.

Regulamentul:

  • va permite părților să comunice pe cale electronică cu autoritățile competente sau să inițieze proceduri judiciare împotriva unei părți dintr-un alt stat membru;
  • va permite utilizarea videoconferințelor în cadrul audierilor în materie civilă, comercială și penală transfrontalieră, ceea ce va duce la accelerarea procedurilor și la reducerea deplasărilor;
  • va asigura posibilitatea transferului digital de cereri, documente și date între autoritățile naționale și instanțe.

Tranziția comunicațiilor – care încă și acum se realizează exclusiv pe suport de hârtie – către canalul electronic nu numai că ar avea un impact pozitiv asupra mediului, ci ar economisi și timp, precum și aproximativ 25 de milioane EUR pe an în întreaga UE, sub formă de costuri legate de expediere și de hârtie.

Schimbul digital de informații în cazurile de terorism

Vor exista două propuneri vizând combaterea eficace a terorismului și a altor forme grave de criminalitate transfrontalieră. În prezent, statele membre transmit Eurojust informații privind cazurile judiciare legate de terorism prin diverse canale, adesea nesecurizate, de exemplu prin e-mail sau CD-ROM. În plus, sistemul informatic al Eurojust este unul depășit, nefiind în măsură să realizeze în mod corespunzător verificări încrucișate ale informațiilor. Obiectivul inițiativei este modernizarea acestor practici.

Regulamentul:

  • va digitaliza comunicarea dintre Eurojust și autoritățile statelor membre și va asigura canale de comunicare securizată;
  • va permite Eurojust să identifice în mod eficace legăturile dintre cazurile de terorism transfrontaliere anterioare și cele în curs, precum și alte forme de infracțiuni transfrontaliere grave;
  • pe baza identificării unor astfel de legături, statele membre vor fi în măsură să își coordoneze măsurile de investigare și răspunsurile judiciare.

Dezvoltarea platformei de colaborare a echipelor comune de anchetă

Aceasta este o propunere de instituire a unei platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă (JIT). Aceste echipe sunt constituite pentru anchete penale specifice efectuate de două sau mai multe state. Echipele s-au dovedit a fi o reușită, însă în practică, ele se confruntă cu mai multe dificultăți tehnice. În prezent, schimburile sunt prea lente și greoaie. O platformă informatică dedicată ar permite JIT să facă schimb mai ușor de informații și de probe și să comunice în condiții mai sigure, astfel încât să își poată gestiona în comun operațiunile.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE urmează să negocieze propunerile Comisiei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a prezentat miercuri un set de măsuri temporare de azil pentru a ajuta Letonia, Lituania și Polonia să abordeze situația de la frontiera externă a UE cu Belarus. Măsurile vor permite acestor state membre să instituie procese rapide și ordonate pentru a gestiona problema, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, se arată în comunicatul oficial

Propunerea vine ca urmare a invitației Consiliului European adresată Comisiei de a propune orice modificări necesare ale cadrului juridic al UE și măsuri concrete susținute de un sprijin financiar adecvat pentru a asigura un răspuns imediat și adecvat, în conformitate cu legislația UE și cu obligațiile internaționale, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale. Măsurile, care se bazează pe articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și vor intra în vigoare după adoptarea de către Consiliu. Măsurile vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de 6 luni.

„În mod colectiv, UE a arătat clar că încercările de subminare a Uniunii noastre nu vor face decât să ne consolideze solidaritatea reciprocă. Astăzi dăm o manifestare vie acestei solidarități: sub forma unui set de măsuri temporare și excepționale care vor dota Letonia, Lituania și Polonia cu mijloacele necesare pentru a răspunde la aceste circumstanțe extraordinare într-un mod controlat și rapid”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Măsurile incluse în această propunere au un caracter extraordinar și excepțional. Acestea se vor aplica pentru o perioadă de 6 luni, cu excepția cazului în care sunt prelungite sau abrogate, și se vor aplica resortisanților din afara UE care au intrat în mod ilegal în UE din Belarus și care se află în apropierea frontierei sau celor care se prezintă la punctele de trecere a frontierei. Principalele elemente ale propunerii sunt următoarele:

Procedura de gestionare a migrației de urgență și a azilului la frontierele externe:

  • Cele 3 state membre vor avea posibilitatea de a extinde perioada de înregistrare a cererilor de azil la 4 săptămâni, în loc de 3-10 zile, cât este în prezent. Statele membre pot, de asemenea, să aplice procedura de azil la frontieră pentru a procesa toate cererile de azil, inclusiv recursul, în termen de maximum 16 săptămâni – cu excepția cazului în care nu se poate oferi un sprijin adecvat pentru solicitanții cu probleme de sănătate deosebite. În acest sens, ar trebui să se acorde prioritate cererilor bine întemeiate și celor ale familiilor și copiilor.
  •  Statele membre pun accentul pe condițiile de primire pentru acoperirea nevoilor de bază, inclusiv un adăpost temporar adaptat la condițiile meteorologice sezoniere, hrană, apă, îmbrăcăminte, asistență medicală adecvată și asistență pentru persoanele vulnerabile, cu respectarea deplină a demnității umane. Este important ca statele membre să asigure o cooperare strânsă cu organizațiile partenere relevante pentru a sprijini persoanele aflate în această situație de urgență.
  • Procedura de returnare: Statele membre în cauză vor putea să aplice proceduri naționale simplificate și mai rapide, inclusiv pentru returnarea persoanelor ale căror cereri de protecție internațională au fost respinse în acest context.

Toate procedurile desfășurate în conformitate cu această propunere trebuie să respecte drepturile fundamentale și garanțiile specifice prevăzute de legislația UE. 

Sprijin practic și cooperare:

  • Sprijin din partea agențiilor UE: Agențiile UE sunt pregătite să ajute statele membre, la cerere. Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) poate contribui la înregistrarea și procesarea cererilor, poate asigura depistarea persoanelor vulnerabile și poate sprijini gestionarea, conceperea și punerea în aplicare a unor măsuri de primire adecvate. Un sprijin suplimentar din partea Frontex este disponibil pentru activitățile de control la frontieră, inclusiv pentru operațiunile de verificare și returnare. Sprijinul Europol este, de asemenea, disponibil pentru furnizarea informațiilor în vederea combaterii contrabandei.
  • Continuarea cooperării: Comisia Europeană, statele membre și agențiile UE își vor continua cooperarea, inclusiv obligația statelor membre de a continua să raporteze date și statistici relevante prin intermediul Rețelei UE de pregătire în materie de migrație și de gestionare a crizelor.

Comisia va reevalua periodic situația și poate propune Consiliului să prelungească sau să abroge aceste măsuri provizorii.

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat în urmă cu două săptămâni o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE1 hour ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO3 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE8 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending