Connect with us

SĂNĂTATE

Avertismentul experţilor medicali: Reapariţia poliomielitei în Siria ameninţă inclusiv Europa

Published

on

Doi experţi germani în boli infecţioase au avertizat vineri, în revista medicală britanică The Lancet, că reapariţia poliomielitei în Siria ar putea ameninţa atât ţările vecine, cât şi Europa, relatează AFP, potrivit Gandul.info.

people“OMS a confirmat apariţia a cel puţin zece cazuri de poliomielită în Siria, unde vaccinarea a scăzut puternic în timpul războiului civil”, scriu într-o scrisoare deschisă profesorii Martin Eichner de la Universitatea Tübingen şi Stefan Brockmann de la Departamentul regional pentru Sănătate din Reutlingen.

Odată cu exodul unui mare număr de refugiaţi către ţări vecine şi Europa, în prezent există riscuri ca virusul să fie reintrodus în regiuni în care poliomielita a fost eradicată de câteva zeci de ani, îşi exprimă ei îngrijorarea.

Cei doi experţi avertizează în special asupra riscurilor sporite privind revenirea poliomielitei în regiuni din Europa în care vaccinarea este slabă, ca Bosnia-Herţegovina, Ucraina şi Austria.

Într-un comentariu separat, publicat în The Lancet, specialistul britanic Benjamin Neuman de la Universitatea Reading apreciază că “epidemia siriană pune Europa în pericol”, din cauza tipului de vaccin utilizat pe continent, mai sigur, dar care oferă o protecţie mai puţin bună.

Poliomielita este provocată de un virus care invadează sistemul nervos şi care poate antrena o paralizie în decurs de câteva ore. Ea atinge în principal copii.

Virusul se poate propaga rapid în cadrul unor populaţii neimunizate. Acesta intră în organism prin gură şi se multiplică la nivelul intestinelor.

Sursa: Gandul.info
Foto: freefoto.com

SĂNĂTATE

Comisarul european pentru sănătate: UE a devenit un lider în lupta împotriva bolilor rare. Să ne asigurăm că toți pacienții primesc tratamente accesibile

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

De Ziua Mondială a Bolilor Rare, comisarul european pentru sănătate a făcut apel la continuarea implicării colective a statelor membre pentru a „ne asigura că toată lumea primește un diagnostic în timp util, precum și tratament la prețuri accesibile.” Stella Kyriakides a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru ca inovația din sectorul terapeutic să ajungă la fiecare pacient în parte, indiferent de locul în care trăiește. 

„36 de milioane de persoane din UE trăiesc în prezent cu o boală rară. Cele mai multe dintre acestea nu au un tratament, iar acest lucru provoacă teamă și frustrare. La nivel național, resursele și expertiza pentru tratarea acestor boli sunt adesea limitate, ceea ce face ca valoarea adăugată a acțiunii UE să fie incontestabilă. Punerea în comun a resurselor și acțiunilor comune la nivelul UE sunt deosebit de importante pentru bolile rare. Trebuie să continuăm în mod colectiv activitatea pentru a îmbunătăți viețile paicenților. Împreună suntem mai puternici”, a transmis comisarul european pentru sănătate. 

„Într-o Uniune Europeană a Sănătății puternică, nimeni nu ar trebui să fie lăsat în urmă, indiferent unde locuiește, indiferent de boala sa. Prin urmare, avem nevoie de o cooperare puternică la nivelul UE pentru a ne asigura că toată lumea primește un diagnostic în timp util, precum și tratament și îngrijire la prețuri accesibile”, a mai adăugat Stella Kyriakides. 

Potrivit înaltului oficial european, de mai bine de 20 de ani, UE a făcut din activitatea în acest domeniu o prioritate, punând pacienții în centrul atenției: „UE a devenit un lider în lupta împotriva bolilor rare.”

Cele 24 de rețele europene de referință (ERN), care reunesc astăzi medicii specializați în boli rare și furnizorii de asistență medicală specializată din întreaga UE, reprezintă o adevărată poveste de succes a cooperării europene. Acestea se asigură că informațiile circulă astfel încât pacienții să nu fie nevoiți să o facă și implică peste 1.600 de centre specializate din 382 de spitale din întreaga UE și Norvegia.

În anii următori, UE va investi peste 77 de milioane de euro pentru a consolida și îmbunătăți aceste rețele. Pentru a le integra mai bine în sistemele naționale de sănătate, finanțăm o nouă acțiune comună cu peste 18 milioane de euro în următorii trei ani. Pe lângă toate statele membre ale UE și Norvegia, această acțiune va include și Ucraina, ca parte a angajamentului nostru de a aprofunda legăturile în domeniul sănătății. În plus, va fi oferit sprijin financiar în cadrul programului Orizont Europa, care include 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea de diagnostice și tratamente în cadrul unui nou parteneriat european privind bolile rare.

„Privind în perspectivă, ca parte a pilonilor Uniunii Europene a Sănătății, reforma legislației farmaceutice a UE are ca scop orientarea investițiilor farmaceutice către medicamente pentru boli rare și concentrarea asupra zonelor insuficient deservite prin stimulente specifice și sprijin de reglementare. De asemenea, reforma va ajuta inovația să ajungă la pacienții din întreaga UE”, a mai precizat Stella Kyriakides.

Situația pacienților din România

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2022” arată că pacienții din România au acces la un număr mai mare de medicamente inovatoare față de studiile realizate în perioada 2020-2021, dar timpul de așteptare continuă să crească, lucru esențial în parcursul de vindecare al pacientului pentru a-i crește rata de supraviețuire. Astfel, în prezent, din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%. Pentru aceste medicamente timpul de așteptare a ajuns la 918 zile. 

TIMPUL DE AȘTEPTARE CONTINUĂ SĂ CREASCĂ: DE LA 883 de ZILE, LA 918 ZILE (în doar trei ani)

Citiți și: Realitatea pacientului din România. 918 zile de așteptare pentru a beneficia de un medicament inovativ (Studiu W.A.I.T 2022)

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa, care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare.

Citiți și: Revizuirea legislației europene privind medicamentele orfane, o oportunitate fără precedent pentru pacienții români cu boli rare

Continue Reading

ROMÂNIA

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

Published

on

© Guvernul României

Contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj, un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii medicale din România, au fost semnate astăzi, la Palatul Victoria, cu participarea premierului Marcel Ciolacu.

”Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei, conform unui comunicat al Guvernului.

”România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova –  aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Așadar, ”în următoarele două săptămâni, constructorii vor fi mobilizați pe cele două situri, la Cluj și la Iași, unde încep lucrările pentru Spitalele Regionale de Urgență”, a completat ministrul Sănătății.

”Pare ireal, dar vă asigur că realitatea este aceasta: în următoarele 2 săptămâni, constructorii vor fi mobilizați pe cele două situri, la Cluj și la Iași, unde încep lucrările pentru Spitalele Regionale de Urgență.  Trebuie să reușim să restabilim cumva încrederea publică în aceste spitale. Avem finanțarea asigurată din fonduri europene și fonduri ale Băncii Europene de Investiții: 1.3 miliarde de euro. Avem două proceduri de selecție finalizate pentru prima etapă a lucrărilor atât la Cluj cât și la Iași. Nu mai putem să cerem răbdare românilor care așteaptă aceste spitale de peste 10 ani, dar putem să facem un apel public la încredere și unitate în jurul unor obiective de interes național care iată că intră în planul concretului”, a continuat Rafila.

Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord – Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.

Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând “Centre” multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.

Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord – Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.

De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro.

La ceremonia de semnare, alături de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, au mai participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, președintele Agenției pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), Adrian Popa, reprezentanți ai autorităților locale.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Ministerul Sănătății va investi 2.1 miliarde de lei în oncologie. Îmbunătățirea programelor de screening, prioritate absolută

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Sănătății a anunțat ieri, 5 februarie (de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului), că va investi peste 2.1 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii medicale și achiziționarea de echipamente medicale noi, dedicate diagnosticării afecțiunilor oncologice.

În această primăvară, un număr de 48 de unități sanitare din toată țara primesc 237 de echipamente medicale noi pentru asigurarea procedurilor de screening de cancer. Programul național este finanțat de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Banca Mondială, a informat MS într-o postare pe pagina de Facebook. 

„Deschidem o nouă linie de combatere a afecțiunilor oncologice, inclusiv prin achiziționarea de echipamente dedicate creșterii capacității sistemului de a diagnostica aceste cumplite afecțiuni. Considerăm următorii ani de importanță crucială pentru dezvoltarea capacității sistemului medical de a preveni, diagnostica precoce și trata eficient afecțiunile oncologice”, a transmis Ministerul Sănătății.

De asemenea, MS reamintește că o sumă de 405 milioane de euro au fost alocate, prin PNRR, în oncologie. Prioritățile investiționale cuprind construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, primul de acest tip din Vestul României, dar și construcția altor unități sanitare noi, spre exemplu la Constanța și Giurgiu, cu secții speciale de oncologie.

„Alături de deblocarea și darea în folosință a celor 7 centre de radioterapie din Craiova, București, Galați, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, program finanțat prin Banca Mondială, Ministerul Sănătății continuă implementarea priorităților și liniilor de răspuns strategic la afecțiunile oncologice, prin investiții direcționate atât către prevenție și diagnosticare timpurie, cât și către tratament la standarde cât mai ridicate”, a conchis MS.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO4 mins ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO11 mins ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO23 mins ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO17 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending