Connect with us

ROMÂNIA

Avertismentul fostului ministru al fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Constructorii nu vor putea absorbi banii din PNRR dacă li se taie facilitățile fiscale

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Constructorii nu vor putea absorbi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă li se taie facilitățile fiscale, avertizează fostul ministru al fondurilor europene, Roxana Mînzatu, într-o postare pe Facebook. 

„Firmele și lucrătorii construcții determină absorbția fondurilor europene. Să reținem asta. Da, hulita OUG 114/2018, dată de guvern PSD, a introdus scutiri de taxe salariale care, în doar doi ani, au dat rezultate foarte bune în construcții. Plus 2% în PIB-ul României, +115.000 locuri de munca înregistrate, munca la negru eliminată. Astăzi, sectorul avertizează decidenții (e vorba de PNL) să fie foarte atenți cum cumpănesc ceea ce pierde vs. ceea ce câștigă Statul din păstrarea sau din renunțarea la aceste scutiri, pentru un sector fără de care investițiile publice sau private se vor bloca. Chiar dacă reintroducerea taxării este reformă din PNRR, fix tot ea va bloca investițiile PNRR și absorbția de fonduri europene, dependentă de firmele de construcții, în proporție covârșitoare”, explică Roxana Mînzatu. 

Fostul ministru oferă, în sprijinul afirmațiilor sale, scrisoarea deschisă adresată decidenţilor politici din România de către Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care avertizează că eliminarea facilităţilor fiscale acordate companiilor din această industrie va reactiva fenomenul muncii la negru sau la gri şi va redeschide poarta plecărilor masive ale lucrătorilor români necalificaţi, dar şi calificaţi spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

În scrisoare, FPSC subliniază că rezultatele OUG 114/2018, prin care au fost introduse facilităţile au fost pozitive, impulsionând creşterea ponderii construcţiilor în PIB până la 7%.

Redăm integral scrisoarea:

”Stimate Doamne,

Stimaţi Domni,

FEDERAŢIA PATRONATELOR SOCIETĂŢILOR DIN CONSTRUCŢII – FPSC, în calitate de organizaţie reprezentativă pentru sectoarele de activitate “Construcţii civile şi industriale” şi “Industria sticlei şi a ceramicii fine. Industria materialelor de construcţii – fabricarea altor produse din minerale nemetalice” în conformitate cu Legea 62/2011 – Legea dialogului social, îngrijorată de aşteptările de la piaţă construcţiilor şi a materialelor de construcţii din Romania, pentru următorii ani vă aduce la cunoştinţă următoarele:

Prin Acordul semnat de Guvernul României cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii la sfârşitul anului 2018, Sectorul Construcţii a fost declarat “sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019”

Aceasta măsură a apărut că o necesitate, într-un moment când construcţiile reprezentau doar 5% din PIB, când criza de forţă de muncă atinsese cote îngrijorătoare, când muncă la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg.

În ciuda faptului că PNRR a fost anunţat ca program al investiţiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echităţi a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilitaţi fiind considerate “distorsiuni şi lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decât atât, în spaţiul public se vehiculează ideea ministerului de finanţe că aceste facilitaţi ar trebui retrase din anul 2022.

Faţă de aceasta situaţie, dorim să vă prezentăm spre analiză următoarele:

1. Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în sept. 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din “piaţă neagra”) crescuse cu cca 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior.

2. În oct. 2021 se înregistrează cca 430.000 de angajaţi în construcţii, faţă de 317.732 angajaţi în 2018 conform Institutului Naţional de Statistică.

3. Ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut în aceşti trei ani, ajungând la cca 7%. Anularea facilitaţilor pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanţ, ce nu vor mai putea fi gestionate:

1. Întrucât facilităţile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta vă fi primul grav afectat, apoi sectorul construcţiilor şi întregul sistem economic. Vom constata în primul rând scăderea salariilor angajatiilor. Firmele de construcţii afectate în plus anul acesta şi de explozia preturilor la materialele de construcţii nu-şi vor putea asuma menţinerea salariilor nete ale angajaţilor în noile condiţii.

2. Revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “muncă la gri”.

3. Măsura vă redeschide poarta spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificaţi până la muncitori cu înaltă calificare dar şi specialişti ingineri şi arhitecţi, spre alte pieţe mai bine plătite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajaţi în construcţii înregistraţi în ultimii 3 ani se va reorienta spre acele ţări din Europa de vest care îi aşteaptă cu şantiere deschise şi cu salarii mult mai ofertante decât în România.

4. Atragem atenţia că aceştia vor lua cu ei şi o producţie de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri şi PIB-uri. La 100.000 muncitori plecaţi (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an producţie, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 mld.euro alocaţi PNRR, cca 16-17,0 mld euro sunt dedicaţi investiţiilor. În plus, va fi necesara forţă de munca şi pentru alte proiecte cu finanţare europeană sau naţională (ex. programul Anghel Saligny) precum şi lucrări private.

5. Din informaţiile noastre, fiscalitatea pe munca angajaţilor din România este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depăşită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piaţă “unică” a muncii în plan European, total în defavoarea procesului investiţional din ţara noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forţă de muncă calificată pentru ţările Europei şi ale lumii.

6. Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung, se anulează şi indicatorul de predictibilitate pentru agenţii economici şi implicit pentru autorităţile contractante care desi vor avea bani pentru investiţii, nu vor avea cu cine construi. În aceasta situaţie, întrevedem un Program de investiţii pentru România irealizabil, programe de investiţii realizate în diverse ţări cu forţă de muncă românească şi un decalaj şi mai mare între Romania şi celelalte ţări europene, adică un eşec pe care cineva va trebui să şi-l asume.

Având în vedere cele prezentate, vă solicităm că înainte de a se decide măsuri ce pot influenţa pentru mult timp sectorul construcţiilor şi materialelor de

construcţii, economia dar şi imaginea României, să acceptaţi un dialog transparent, democratic şi responsabil cu reprezentanţii breslei constructorilor din România.

Aşteptăm invitaţia Dumneavoastră de participare la dialog.

Cu stimă,

Adriana IFTIME

Director General”.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

Published

on

© NATO

NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Secretarul general Jens Stoltenberg a prezentat marți principalele decizii luate de miniștrii de externe ai NATO la prima lor reuniune de marți, la București, subliniind că reuniunea a transmis “un mesaj puternic de unitate a NATO și de sprijin susținut pentru Ucraina”, informează Alianța într-un comunicat.

În pofida curajului și a progreselor Ucrainei pe teren, Rusia păstrează capacități militare puternice și un număr mare de trupe.

În fața încercărilor președintelui Putin de a transforma iarna în armă, “pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă… și pentru a ne diviza pe toți cei care îi susținem”, Stoltenberg a declarat că NATO va continua să sprijine Ucraina “atât timp cât va fi nevoie”.

“Președintele Putin încearcă să transforme iarna într-o armă pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă. El încearcă să înfrângă voința curajosului popor ucrainean. Și să ne dezbine pe toți cei care îi susținem. Dar reuniunea noastră de aici, de la București, transmite un mesaj puternic de unitate NATO și de sprijin susținut pentru Ucraina. NATO nu este parte a războiului, dar vom continua să sprijinim Ucraina, atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general a salutat promisiunile suplimentare făcute astăzi în cadrul Pachetului global de asistență al NATO pentru Ucraina, care finanțează sprijinul non-letal urgent, inclusiv combustibil și generatoare.

De asemenea, el a salutat oportunitatea de a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul G7 “pentru a asigura angajamente pentru mecanismul de coordonare a infrastructurii de urgență pentru a ajuta Ucraina”.

Citiți și Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

Aliații au reafirmat sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale.

“Recunoaștem și respectăm aspirațiile de aderare ale Ucrainei. Cu toate acestea, accentul nostru se concentrează acum pe furnizarea de sprijin imediat în timp ce Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești.”

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a luat parte la discuțiile cu miniștrii de externe aliați în cursul zilei de marți.

Un purtător de cuvânt al MAE de la Kiev a declarat că Kuleba a avut marţi la Bucureşti o reuniune cu omologii săi din ţările NATO, în pofida veto-ului Ungariei care împiedică din 2017 Ucraina să participe la reuniunile acestei alianţe.

Miercuri, aliații se vor întâlni cu Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

În încheiere, secretarul general a salutat oferta Norvegiei de a găzdui anul viitor o reuniune informală a miniștrilor de externe ai NATO, pentru a contribui la pregătirea summitului de la Vilnius din iulie 2023.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările NATO au adoptat marți Declarația de la București a reuniunii șefilor diplomațiilor euro-atlantice, manifestându-și solidaritatea și sprijinul pentru Ucraina, pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO, reafirmând totodată importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru Alianță și angajamentul față de apărarea fiecărui centimetru din teritoriul aliat. Mai mult, a doua reuniune decizională găzduită de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008, atunci când Georgiei și Ucrainei le erau recunoscute aspirațiile euro-atlantice, dar fără a primi invitația de aderare la Alianță, declarația miniștrilor de externe aliați statuează că “reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

Declarația integrală:

1. Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.   

2. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața. Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar.  În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice.   

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.   

4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice. Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.   

5. NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile.  Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice. În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a reluat marți, în deschiderea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, apelul său ca deciziile adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic trebuie cât mai curând implementate.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe flancul estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care a început marți la Bucureşti.

“Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertății și ale păcii rămân fundamentale pentru Alianța noastră. De la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței. Am fost un contribuitor implicat în  misiunile și operațiunile NATO, precum și un promotor și furnizor neclintit de securitate și stabilitate în regiunea noastră, și nu numai. România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim și prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului împotriva Ucrainei”, a detaliat șeful statului.

Iohannis a arătat că agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente și mai relevante subiecte actuale pentru NATO și pentru securitatea aliată colectivă.

“În ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală. Drept răspuns, Alianța noastră și aliații au adoptat o poziție fermă și unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența”, a spus președintele.

În acest context, șeful statului a arătat că apreciază faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri.

“Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București”, a subliniat șeful statului.

Asemenea poziției sale de luni din timpul întâlnirii cu secretarul general al NATO, Iohannis a pledat pentru implementarea integrală a deciziilor adoptate la summitul de la Madrid.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus el.

Preşedintele a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

“Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune”, a conchis președintele în mesajul său de la ministeriala NATO.

Pledoaria președintelui Iohannis pentru creșterea prezenței aliate pe flancul estic vine după ce miniștrii apărării din țările NATO au convenit “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități ca urmare a deciziilor summitului NATO de la Madrid.

Din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, țara noastră găzduiește aproximativ 5.000 de militari aliați, iar grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România este capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul este gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

NATO18 mins ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO35 mins ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA1 hour ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac2 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO2 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO6 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA8 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO11 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending