Connect with us

ROMÂNIA

Avertismentul fostului ministru al fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Constructorii nu vor putea absorbi banii din PNRR dacă li se taie facilitățile fiscale

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Constructorii nu vor putea absorbi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă li se taie facilitățile fiscale, avertizează fostul ministru al fondurilor europene, Roxana Mînzatu, într-o postare pe Facebook. 

„Firmele și lucrătorii construcții determină absorbția fondurilor europene. Să reținem asta. Da, hulita OUG 114/2018, dată de guvern PSD, a introdus scutiri de taxe salariale care, în doar doi ani, au dat rezultate foarte bune în construcții. Plus 2% în PIB-ul României, +115.000 locuri de munca înregistrate, munca la negru eliminată. Astăzi, sectorul avertizează decidenții (e vorba de PNL) să fie foarte atenți cum cumpănesc ceea ce pierde vs. ceea ce câștigă Statul din păstrarea sau din renunțarea la aceste scutiri, pentru un sector fără de care investițiile publice sau private se vor bloca. Chiar dacă reintroducerea taxării este reformă din PNRR, fix tot ea va bloca investițiile PNRR și absorbția de fonduri europene, dependentă de firmele de construcții, în proporție covârșitoare”, explică Roxana Mînzatu. 

Fostul ministru oferă, în sprijinul afirmațiilor sale, scrisoarea deschisă adresată decidenţilor politici din România de către Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care avertizează că eliminarea facilităţilor fiscale acordate companiilor din această industrie va reactiva fenomenul muncii la negru sau la gri şi va redeschide poarta plecărilor masive ale lucrătorilor români necalificaţi, dar şi calificaţi spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

În scrisoare, FPSC subliniază că rezultatele OUG 114/2018, prin care au fost introduse facilităţile au fost pozitive, impulsionând creşterea ponderii construcţiilor în PIB până la 7%.

Redăm integral scrisoarea:

”Stimate Doamne,

Stimaţi Domni,

FEDERAŢIA PATRONATELOR SOCIETĂŢILOR DIN CONSTRUCŢII – FPSC, în calitate de organizaţie reprezentativă pentru sectoarele de activitate “Construcţii civile şi industriale” şi “Industria sticlei şi a ceramicii fine. Industria materialelor de construcţii – fabricarea altor produse din minerale nemetalice” în conformitate cu Legea 62/2011 – Legea dialogului social, îngrijorată de aşteptările de la piaţă construcţiilor şi a materialelor de construcţii din Romania, pentru următorii ani vă aduce la cunoştinţă următoarele:

Prin Acordul semnat de Guvernul României cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii la sfârşitul anului 2018, Sectorul Construcţii a fost declarat “sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019”

Aceasta măsură a apărut că o necesitate, într-un moment când construcţiile reprezentau doar 5% din PIB, când criza de forţă de muncă atinsese cote îngrijorătoare, când muncă la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg.

În ciuda faptului că PNRR a fost anunţat ca program al investiţiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echităţi a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilitaţi fiind considerate “distorsiuni şi lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decât atât, în spaţiul public se vehiculează ideea ministerului de finanţe că aceste facilitaţi ar trebui retrase din anul 2022.

Faţă de aceasta situaţie, dorim să vă prezentăm spre analiză următoarele:

1. Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în sept. 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din “piaţă neagra”) crescuse cu cca 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior.

2. În oct. 2021 se înregistrează cca 430.000 de angajaţi în construcţii, faţă de 317.732 angajaţi în 2018 conform Institutului Naţional de Statistică.

3. Ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut în aceşti trei ani, ajungând la cca 7%. Anularea facilitaţilor pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanţ, ce nu vor mai putea fi gestionate:

1. Întrucât facilităţile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta vă fi primul grav afectat, apoi sectorul construcţiilor şi întregul sistem economic. Vom constata în primul rând scăderea salariilor angajatiilor. Firmele de construcţii afectate în plus anul acesta şi de explozia preturilor la materialele de construcţii nu-şi vor putea asuma menţinerea salariilor nete ale angajaţilor în noile condiţii.

2. Revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “muncă la gri”.

3. Măsura vă redeschide poarta spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificaţi până la muncitori cu înaltă calificare dar şi specialişti ingineri şi arhitecţi, spre alte pieţe mai bine plătite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajaţi în construcţii înregistraţi în ultimii 3 ani se va reorienta spre acele ţări din Europa de vest care îi aşteaptă cu şantiere deschise şi cu salarii mult mai ofertante decât în România.

4. Atragem atenţia că aceştia vor lua cu ei şi o producţie de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri şi PIB-uri. La 100.000 muncitori plecaţi (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an producţie, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 mld.euro alocaţi PNRR, cca 16-17,0 mld euro sunt dedicaţi investiţiilor. În plus, va fi necesara forţă de munca şi pentru alte proiecte cu finanţare europeană sau naţională (ex. programul Anghel Saligny) precum şi lucrări private.

5. Din informaţiile noastre, fiscalitatea pe munca angajaţilor din România este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depăşită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piaţă “unică” a muncii în plan European, total în defavoarea procesului investiţional din ţara noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forţă de muncă calificată pentru ţările Europei şi ale lumii.

6. Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung, se anulează şi indicatorul de predictibilitate pentru agenţii economici şi implicit pentru autorităţile contractante care desi vor avea bani pentru investiţii, nu vor avea cu cine construi. În aceasta situaţie, întrevedem un Program de investiţii pentru România irealizabil, programe de investiţii realizate în diverse ţări cu forţă de muncă românească şi un decalaj şi mai mare între Romania şi celelalte ţări europene, adică un eşec pe care cineva va trebui să şi-l asume.

Având în vedere cele prezentate, vă solicităm că înainte de a se decide măsuri ce pot influenţa pentru mult timp sectorul construcţiilor şi materialelor de

construcţii, economia dar şi imaginea României, să acceptaţi un dialog transparent, democratic şi responsabil cu reprezentanţii breslei constructorilor din România.

Aşteptăm invitaţia Dumneavoastră de participare la dialog.

Cu stimă,

Adriana IFTIME

Director General”.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri la Palatul Cotroceni, fixează “obiective realiste şi măsurabile”, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale.

“Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea Planului naţional de combatere a cancerului, citat de Agerpres.

El a dat câteva exemple cu prevederi ale acestui plan.

“De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. În perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a subliniat că, în prezent, există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de sănătate “vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii”.

Şeful statului a mai arătat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent.

“În mijlocul crizei, devine evidentă însă nevoia de a construi capacităţi de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanţe şi de context. Diagnosticul unei afecţiuni nu poate şi nu trebuie să aştepte sfârşitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluţiei bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv. Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”, a mai spus preşedintele Iohannis.

El a punctat că domeniul sănătăţii trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă.

Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la starea de sănătate a cetăţenilor noştri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ţine de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viaţă. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă şi îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citiți și Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

După 12 luni de consultare publică, Comisia Europeană a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Published

on

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, a prezentat astăzi, la Palatul Cotroceni, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului.

„Am identificat sursele de finanțare și de aceea este momentul acestui plan. Fără un Plan Național de Combatere a Cancerului nu vom putea acționa în contextul planului european, care ne oferă finanțare. Avem un buget modest, dar există finanțare europeană. Suntem parte a comunității europene și acest lucru ne poate susține și poate să ne ducă în această fericită situație de a ne putea uita în ochii pacienților noștri. Pe fiecare localizare am precizat variantele în care putem găsi sursele de finanțare”, a transmis Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

De asemenea, acesta a tranmis că Planul va fi pus în transparență: „Are măsuri, indicatori și totul este măsurabil. Nu este o compunere sau un eseu. Sunt convins că, în acest moment, putem să-l implementăm. O lege a cancerului este necesară să îl susțină, iar planul trebuie să devină parte a strategiei naționale pentru sănătate în perioada care urmează.”

Printre principalele obiective pe care le prevede Planul Național de Combatere a Cancerului sunt traseul pacientului oncologic, programe pilot de screening și acces la terapie inovativă. 

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA14 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE15 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D15 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE16 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE17 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.18 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending