Connect with us

Dacian Cioloș

Avertismentul lui Dacian Cioloș pentru România: Pactul ecologic propus de Comisia Europeană ne avantajează, însă trebuie să ne pregătim. României îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp

Published

on

© European Parliament

Pactul ecologic european trebuie văzut de România ca o oportunitate, în contextul în care România este plasată de către Comisia Europeană între primele trei țări UE ca beneficiar potențial al Fondului pentru o tranziție justă, a afirmat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, acesta punctând că ”România trebuie să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani”, întrucât țării noastre ”îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp”.

”Acest Pact Verde sau un Green Deal ar trebui să fie văzut și de români ca o oportunitate. Să nu mai fim doar în defensivă, să ne apărăm de impunerea unor lucruri de la Bruxelles, ci să fim jucători și să participăm acum la luarea deciziilor. Să facem în așa fel încât deciziile care se iau acum să țină cont și de specificul României și apoi să folosim aceste oportunități pentru a moderniza economia românească, pentru a o face competitivă în raport cu noua viziune pe care o vedem dezvoltându-se în Europa”, a spus Cioloș, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro la Strasbourg, acolo unde Parlamentul European și-a adoptat poziția privind Pactul ecologic european, iar Comisia Europeană a lansat planul de investiții pentru acest pact

Cioloș a indicat că Uniunea Europeană e prima organizație internațională interguvernamentală de această dimensiune care ia decizii foarte clare pentru următoarele zeci de ani pentru a reduce efectele schimbării climatice, dând ca exemple rezoluția Parlamentului European și propunerea Comisiei Europene privind Fondul pentru o tranziție justă. Fostul prim-ministru a explicat că europarlamentarii români și România mai au timp să influențeze deciziile europene în materie, deși rezoluția Parlamentului European nu include energia nucleară și gazul ca resurse acceptabile în perioada de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic

”Noi, Alianța USR-PLUS, am solicitat ca energia nucleară și gazul metan să fie recunoscute ca energii susținute și acceptate în această perioadă de tranziție privind Pactul Verde. Din păcate, nu am avut suficientă susținere în Parlament, dar vom continua să milităm pentru a convinge partenerii noștri că dacă vrem această tranziție trebuie să susținem și gazul și energia nucleară. Nu e totul pierdut. Pentru noi, este important ca în propunerile legislative pe care le face Comisia ele să se regăsească. Chiar dacă nu o să le regăsim în propunerile Comisiei Europene, atunci când textele legislative vor veni în Parlament și în Consiliu o să facem front comun ca să venim cu argumentele necesare pentru ca și aceste surse de energie să poată să aibă susținere în continuare. E un avantaj pentru România faptul că are reprezentanți în Parlamentul European prin intermediul a trei partide și cele trei partide sunt membre ale primelor trei grupuri politice care și constituie majoritatea în Parlament”, a spus liderul Renew Europe.

”Al doilea element important e faptul că Comisia Europeană a prezentat și propunerea unui Fond de tranziție justă pe care l-a promis când a prezentat acest pachet Green Deal. Am avut chiar o discuție în această săptămână cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și știu că propunerea Comisiei pentru acest fond avantajează România, în sensul că România este între primele trei țări, după Germania și Polonia, ca beneficiar potențial al acestui fond de tranziție justă. E vorba de câteva sute de milioane de euro, 700 spre 800, o sumă importantă. Nu este suficientă, acestea fiind granturi și fonduri nerambursabile. Comisia Europeană vrea să folosească acești bani pentru a atrage și alți bani de pe piață, de la Banca Europeană de Investiții, precum și de la sectorul privat”, a spus Cioloș.

România se numără printre principalii beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene care au fost prezentate statelor membre UE, susţine Bloomberg. Așa cum au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Germania și Polonia. Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Potrivit lui Cioloș, principala provocare pentru România este să se pregătească pentru a utiliza inteligent aceste fonduri. 

”Mi se important și cheie și i-am spus și prim-ministrului Orban când a fost Bruxelles ca România să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani. României îi lipsește capacitatea administrativă, de a pregăti proiecte mari și de a gândi strategic în timp. E foarte clar. România are nevoie să investească acești bani în primul rând în zonele care vor fi direct afectate de reducerea utilizării cărbunelui în producția de energie. În aceste zone trebuie folosiți acești bani pentru a moderniza ce mai poate fi modernizat pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a gândi alte soluții de dezvoltare economică în acele zone”, a mai spus fostul prim-ministru.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Schema specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU are rolul de a mobiliza investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

De asemenea, mecanismul de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, își propune să mobilizezeze investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: Este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele

Published

on

© Dacian Cioloș/Facebook

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a declarat că este nevoie de un mecanism pentru statul de drept în cadrul bugetului UE care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele și să prevină, totodată, derapajele iliberale din Europa, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Dacian Cioloș a făcut aceste declarații, joi, cu prilejul întâlnirii de lucru cu șefii de stat și de guverne și cu comisarii europeni din grupul Renew Europe, familia politică europeană din care face parte și Alianța USR PLUS, înaintea Consiliului European dedicat bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

„Avem cu toții aceeași ambiție: aceea de a lansa un proces de reînnoire la nivel european. Reînnoirea Europei – am spus foarte clar că această ambiție trebuie să fie reflectată de viitorul buget UE. Doar cu un buget european solid vom putea face investiții pentru a moderniza industria si agricultura, vom putea lupta împotriva schimbărilor climatice, vom crea locuri de muncă pentru tineri, vom face din transformarea digitală a Europei o oportunitate. Un buget european veritabil are nevoie de mai multe resurse proprii”, transmite liderul Renew.

Totodată, a precizat Dacian Cioloș, bugetul european trebuie să reflecte valorile europene. De aceea, acesta a subliniat că „respectarea statului de drept nu poate fi o condiție facultativă – avem nevoie de un mecanism credibil și funcțional în cadrul bugetului UE, care să nu penalizeze cetățenii, ci guvernele, și să prevină derapajele iliberale din Europa”.

În ceea ce privește bugetul UE pentru următorii șapte ani, liderul Renew precizează că vor urma negocieri dure în Consiliul European și, ulterior, Parlamentul European.

„Grupul politic pe care îl conduc, Renew Europe, își va asuma pe deplin această responsabilitate în Parlamentul European. Nu peste mult timp ne vom întoarce către fermieri, către tineri, către cei care fac cercetare și inovare, către cei care muncesc pentru un trai mai bun și le vom explica ce am făcut pentru fiecare dintre ei. Trebuie să încetăm să mai vedem bugetul european ca pe o cheltuială. Este o investiție în viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor ei”, a punctat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: Președintele Klaus Iohannis nu trebuie să accepte un buget european care nu garantează finanțarea consistentă a politicilor tradiționale esențiale pentru dezvoltarea României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Klaus Iohannis și guvernul interimar nu trebuie să accepte un buget european care nu garantează finanțarea consistentă a politicilor tradiționale esențiale pentru dezvoltarea României, a transmis liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, într-un mesaj pe Facebook, înaintea summitului special al Consiliului European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

 

Dacian Cioloș transmite că are în aceste zile discuții și negocieri despre noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, cu mai mulți comisari europeni și șefi de stat și de guvern din familia Renew Europe.

„Sunt discuții importante, pentru că propunerile de buget făcute de Consiliul European și de Comisie sunt mai mici decât ceea ce am agreat în Parlamentul European. Avem ambiții mari cu privire la Pactul Verde și tranziția către o Europă digitală – iar eu susțin alocări de fonduri suficiente pentru cele două teme – dar nu putem să uităm că există țări ca România, care încă au nevoie de bugete consistente pentru infrastructură și agricultură”, scrie liderul Renew. 

În aceste condiții, Dacian Cioloș susține că „fără un buget care să acopere toate aceste nevoi pentru următorii ani, Parlamentul nu va accepta propunerea Consiliului European pentru MFF 2021-2027”. 

Acesta consideră că solidaritatea UE trebuie să se reflecte în banii alocați pentru politica de coeziune și în investițiile din zona rurală, dar și în creșterea plăților directe pentru fermierii din Vest și Est.

Prin urmare, Dacian Cioloș va fi gazda unei întâlniri cu șefii de stat și de guverne și comisarii europeni care fac parte din grupul Renew Europe, familie politică din care face parte Alianța USR PLUS, înaintea summitului Consiliului European.

„Voi explica de ce este nevoie de un buget mai mare când avem ambiții mari, dar și de ce trebuie continuată politica de solidaritate și sprijin pentru statele din estul Uniunii. Este un moment critic și cred că toți politicienii români, indiferent de grupul politic din care fac parte, trebuie să spună răspicat punctul de vedere al României în aceste negocieri”, a precizat Cioloș.

De asemenea, liderul Renew subliniază că „este nevoie ca atât președintele Klaus Iohannis, cât și Guvernul interimar al României să nu accepte un buget european decât dacă va garanta un nivel consistent de finanțare atât pentru politicile tradiționale care asigură continuarea dezvoltării economiei, infrastructurii și sprijină mediul rural, cât și pentru noile priorități de mediu și digitalizare care reprezintă o oportunitate pentru UE și România”. 

 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș, solicită președintelui PE să condamne interdicția de intrare în Rusia a parlamentarului olandez Sjoerd Wiemer Sjoerdsma și să susțină adoptarea unei Legi Magnitsky la nivelul UE

Published

on

© European Parliament

Președintele grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, solicită președintelui Parlamentului European, David Sassoli, să facă o declarație fermă împotriva blocării intrării în Rusia a parlamentarului olandez Sjoerd Wiemer Sjoerdsma (D66) și să reitereze sprijinul puternic al eurodeputaților pentru un regim de sancțiuni Magnitsky la nivel european, se arată într-o scrisoare transmisă marți de către liderul Renew.

Parlamentarul în cauză este un cunoscut critic al autorităților ruse privind asumarea răspunderii în cazul doborârii avionului Malaysia Airlines Flight 17 (MH17), soldată cu moartea celor 298 de pasageri și a echipajului, precum și un susținător puternic al adoptării unui regim de de sancțiuni Magnitsky la nivel european, care să condamne abuzurile împotriva drepturilor omului.

 

Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009.

Potrivit scrisorii lui Dacian Cioloș, parlamentarul olandez a fost informat de Ministerul Afacerilor Externe din Olanda de interdicția de călătorie impusă de autoritățile ruse împotriva sa, iar acțiunea este văzută ca un atac la adresa libertății de exprimare a membrilor unui parlament de a-și spune opinia cu privire la anumite decizii sau fapte ale puterii executive dintr-un stat.

De altfel, Dacian Cioloș precizează că interdicția bazată pe activitatea profesională nu este prima de acest fel aplicată de Rusia unor parlamentari din statele membre sau chiar unor eurodeputați.

Astfel, liderul Renew îi solicită președintelui Parlamentului European David Sassoli să condamne public acțiunile Rusiei de interzicere a accesului unor parlamentari europeni aleși democratic pe teritoriul său și să susțină adoptarea unei Legi Magnitsky la nivel european. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending