Connect with us

MEDIU

Avizul CoR pregătit de Robert Negoiță pentru revizuirea regulamentului privind infrastructura energetică transeuropeană TEN-E, un apel clar la ecologizarea proiectelor de infrastructură ale UE

Published

on

© European Committee of the Regions

Avizul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pregătit de Robert Negoiță, în calitate de raportor, pentru revizuirea regulamentului privind infrastructura energetică transeuropeană TEN-E reprezintă un apel clar la ecologizarea proiectelor de infrastructură ale UE, potrivit unui comunicat.

Uniunea Europeană va trebui să sporească semnificativ producția de energie electrică din surse regenerabile și de hidrogen pentru a ajunge la o cotă de peste 80% din producția de energie electrică din surse de energie regenerabile, astfel încât să atingă obiectivul climatic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.

Actualizarea și extinderea infrastructurii energetice europene este un factor-cheie pentru tranziția energetică ecologică și trebuie să fie în concordanță cu obiectivul “Green Deal” de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Prin urmare, în decembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat o propunere de revizuire a Regulamentului privind infrastructura energetică transeuropeană (TEN-E) din 2013.

Într-un aviz elaborat de raportorul Robert Sorin Negoiță (RO/PSE) și dezbătut vineri, 2 iulie, Comitetul European al Regiunilor (CoR) solicită Comisiei Europene să se asigure că noul regulament ia în considerare nevoile și specificitățile regiunilor UE și că stimulează securitatea energetică durabilă, integrarea pieței, concurența loială, diversificarea aprovizionării cu energie și energia la prețuri accesibile pentru toți.

CoR invită Comisia Europeană să adopte o abordare mai deschisă în ceea ce privește definirea proiectelor transfrontaliere, pentru a lua în considerare nu numai proiectele mari de transport, ci și proiectele locale, descentralizate și adesea participative privind rețelele inteligente, fără frontiere fizice, care pot avea efecte pozitive nu numai asupra sistemelor regionale și naționale, ci și asupra diferitelor state membre, prin integrarea surselor regenerabile de energie, rezolvarea congestiilor și evitarea externalităților negative. Potrivit CoR, aceasta este o solicitare esențială pentru a se asigura că noul Regulament privind infrastructura energetică transeuropeană (TEN-E) sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Robert Sorin Negoiță (RO/PES), primarul sectorului 3 al Municipiului București și raportor al avizului privind Regulamentul privind infrastructura energetică transeuropeană, a declarat:

„Noul regulament TEN-E trebuie să reflecte prima lege europeană privind clima și noile evoluții tehnologice. Acest aviz este un apel clar pentru ecologizarea proiectelor de infrastructură ale UE (“hidrogen curat”, e-mobilitate, rețele inteligente etc.), pe care le dorim competitive, sigure și accesibile pentru toți. Normele UE trebuie să faciliteze o cale concretă de renunțare la dependența de combustibilii fosili. Este esențial să existe o reprezentare regională și locală relevantă în cadrul grupurilor regionale în procesul de identificare și selecție a proiectelor de interes comun (PCI), în special atunci când proiectele potențiale au un impact ridicat în teritoriile noastre. Înființarea de ghișee unice este esențială pentru accelerarea procesului de autorizare a PCI”.

În aviz, Comitetul European al Regiunilor a reamintit rolul-cheie pe care grupurile regionale îl joacă în procesul de selecție a proiectelor de interes comun (PCI), care sunt proiecte de infrastructură menite să ajute UE să își atingă obiectivele climatice care privesc cel puțin două state membre și să contribuie la îmbunătățirea integrării pieței și a concurenței.

CoR solicită Comisiei Europene să flexibilizeze cadrul de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de interes comun (PCI), să ofere un cadru pentru agregarea mai multor proiecte locale mai mici și să instituie un mecanism permanent de dialog între grupurile regionale și autoritățile locale și regionale.

În context, membrii CoR salută actualizarea categoriilor de PCI, care acum sprijină în primul rând infrastructura energetică care consolidează tehnologiile energetice curate noi și pe cele existente (hidrogenul curat, electrolizoarele, rețelele offshore, soluțiile de rețele inteligente etc.) și pun capăt sprijinului politic și financiar pentru proiectele care utilizează combustibili fosili, care nu vor mai fi incluse pe listele PCI și, prin urmare, nu vor mai putea primi finanțare CEF. Acest aviz recomandă remedierea subreprezentării actuale a proiectelor de rețele inteligente în lista PCI prin luarea în considerare a operatorilor de rețea nu numai a operatorilor de sisteme de transport (OTS), ci și a operatorilor de sisteme de distribuție (OSD), lărgind astfel definiția restrictivă a rețelelor inteligente din legislația actuală. Acest lucru ar permite cetățenilor să devină prosumatori și să încurajeze comunitățile energetice, ar permite integrarea surselor regenerabile de energie, ar sprijini dezvoltarea mobilității electronice și electrificarea sistemelor de încălzire și răcire.

De asemenea, CoR reiterează importanța implicării autorităților locale și regionale în elaborarea Planurilor naționale privind energia și clima (PNEC).

Nu în ultimul rând, Adunarea reprezentanților locali și regionali din UE este încântată să constate că se acordă o atenție tot mai mare hidrogenului curat ca alternativă la combustibilii fosili și salută în această propunere un cadru juridic european mai favorabil dezvoltării pieței și a infrastructurii, care răspunde unui apel lansat de CoR în avizul “Către o foaie de parcurs pentru hidrogenul curat”.

În acest sens, CoR subliniază necesitatea de a crea sinergii între TEN-E și rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), deoarece reducerea emisiilor din transporturi este una dintre prioritățile cheie ale ” Pactului Verde European”.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MEDIU

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

Published

on

© Octavian Berceanu/Facebook

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat în exluscivitate pentru CaleaEuropeană.ro că va continua să se implice activ și să militeze pentru protejarea mediului în care trăim. 

După ce a fost demis de premierul României, Florin Cîțu, după doar șase luni de mandat în care a reușit să finalizeze peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și combaterea introducerii acestora în țară, însoțite de sesizări penale în cazul mai multor importatori ilegali de deșeuri, în timp ce în 2020 au existat doar 143 astfel de acțiuni, Octavian Berceanu a menționat că rămâne dedicat protejării mediului.

„Înainte să fiu șeful Gărzii Naționale de Mediu am avut activitate în societatea civilă dedicată protecției mediului și nu intenționez să îmi schimb această prioritate, ca atare, deși nu mai sunt șeful Gărzii Naționale de Mediu, voi continua să militez pentru protejarea mediului în care trăim”, a declarat acesta pentru CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Octavian Berceanu, bilanț după 6 luni de mandat: Peste 1.800 de controale privind transferurile de deșeuri și dublarea venitului din amenzile aplicate

Activistul de mediu Octavian Berceanu, propus de USR, a fost numit în luna martie, în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu.

În acest sens, alianța USR PLUS i-a mulțumit acestuia pentru activitatea din fruntea GNM, care ar fi obținut în ultimele 6 luni „cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani”.

„Premierul Florin Cîțu continuă să elimine profesioniștii aduși de USR PLUS. În 6 luni, Garda de Mediu a obținut cele mai bune rezultate din ultimii 20 de ani. Pentru prima dată, un șef al Gărzii de Mediu a abordat problema arderilor și transporturilor ilegale de deșeuri, bucureștenii au putut respira un aer mai curat și mii de tone de deșeuri au fost oprite la granița României. Mulțumim, Octavian Berceanu, pentru activitatea din fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, se arată în declarația oficială a USR PLUS.

Continue Reading

MEDIU

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

Published

on

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați într-o pădure din Suceava săptămâna trecută. 

„E clar că nu putem lăsa lucrurile așa, nu putem tolera violența în nicio situație. Autoritățile trebuie să își facă treaba și să se asigure că cetățenii români sunt în siguranță, iar cei care greșesc trebuie să plătească”, a scris prim-ministrul într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a menționat că SUMAL-ul trebuie îmbunătățit: „În urma discuției de astăzi, am stabilit că SUMAL-ul, acel sistem de urmărire a lemnului tăiat, trebuie îmbunătățit astfel încât să asigure eficiență și transparență totală. Prin urmare, va fi format un grup de lucru la ministerul Mediului, iar reprezentanții ONG-urilor vor lua parte la tot procesul.”

Un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Continue Reading

MEDIU

Emmanuel Macron, semnal de alarmă privind schimbările climatice: Statele trebuie să își respecte angajamentele asumate în Acordul de la Paris

Published

on

© European Union 2020

Temperaturile ar putea crește cu 2,7°C până în 2100, iar acest scenariu este dramatic, a transmis luni preşedintele francez, Emmanuel Macron. 

„Statele insulare sunt conștiente de implicațiile pe care acest scenariu le are pentru viitorul lor. Nicio țară nu va scăpa nevătămată. Incendiile din această vară din zona Mediteranei, Rusia, California și Pădurea Amazoniană sunt alte exemple în acest sens. Era conștientizării a trecut”, a scris președintele francez, pe Facebook.

 

Mai mult, Emmanuel Macron a subliniat importanța atingerii neutralității climatice până în 2050, prin reducerea emisiilor, prin renunțarea la cărbune și la combustibilii fosili.

„Cel mai ambițios obiectiv pe care l-am stabilit la Paris în 2015, cel de 1,5°C, este încă posibil dacă acționăm cu toții acum. Să nu ne fie rușine de moștenirea pe care o vom lăsa copiilor noștri”, a mai spus el.

În final, Macron a punctat că ecologia este lupta secolului, iar Europa „va fi acolo”.

„Europa nu poate face acest lucru singură. Fiecare stat trebuie să își respecte angajamentele asumate la Paris în 2015. Acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi în fața statelor convocate de Secretarul General al ONU”, a conchis președintele francez.

Acordul de la Paris impune guvernelor să se angajeze la acțiuni climatice din ce în ce mai ambițioase prin planuri cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC).

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care a  intrat în vigoare în luna iunie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ1 hour ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA3 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE4 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.4 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș7 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ9 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D10 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL11 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ1 hour ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending