Connect with us

U.E.

Baia-Mare este câștigătorul unui proiect cu finanțare europeană de aproximativ 3 milioane de euro pentru gestionarea durabilă a terenurilor

Published

on

© Mircea Ploscar/Pixabay

Baia-Mare va primi de la Uniunea Europeană, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), peste 2 milioane și jumătate de euro pentru implementarea unui proiect privind utilizarea durabilă a terenurilor. Orașul din România va fi unul din cei 20 de beneficiari de fonduri europene la nivelul statelor membre care au depus proiecte urbane  în valoare de 82 de milioane EUR, în cadrul inițiativei ,,Acțiuni urbane inovatoare”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. 

„Orașele sunt cel mai bine plasate pentru a concepe soluțiile care vor transforma viața în zonele urbane. Acesta este motivul pentru care Comisia a acordat finanțare UE în mod direct orașelor, astfel încât acestea să poată testa ideile care le vor permite să devină locuri ideale pentru a trăi, a lucra și a inova.”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, responsabil și de politica regională. 

De asemenea, Julian King, comisarul pentru uniunea securității, a adăugat:

„Prin această cerere de proiecte în cadrul inițiativei «Acțiuni urbane inovatoare», continuăm să ajutăm orașele și autoritățile locale să protejeze spațiile publice fără a schimba caracterul lor deschis. Acest sprijin face parte din eforturile noastre în vederea creării unei uniuni a securității eficace și veritabile, care să reunească actori de la toate nivelurile, pentru a ne consolida reziliența.”

Proiectele câștigătoare se încadrează în următoarele patru categorii:

  • Securitatea urbană: Pireu (Grecia), Tampere (Finlanda), Torino (Italia). De exemplu, Pireu va institui un consiliu local pentru prevenirea criminalității și va crea un ghișeu unic pentru victimele infracțiunilor.
  • Tranziția digitală: Gavà (Spania), Heerlen (Țările de Jos), Lisabona (Portugalia), Ravenna (Italia), Rennes (Franța), Växjö (Suedia), Viena (Austria). De exemplu, la Lisabona, societatea VoxPop va facilita obținerea de feedback din partea utilizatorilor, pentru a îmbunătăți sistemul de mobilitate al orașului.
  • Utilizarea durabilă a terenurilor, soluții bazate pe natură: Baia Mare (România), Breda (Țările de Jos), Latina (Italia), Prato (Italia), Plymouth (Regatul Unit).

De exemplu, în cazul orașului Baia-Mare, proiectul SPIRE se va strădui să creeze un sistem local de valori bazat pe servicii cheie ale ecosistemului, fitoremediere adaptivă și gestionare inovatoare a terenurilor, pentru a începe un proces inteligent de reutilizare postindustrială. Soluția include instrumente de planificare inovatoare și de gestionare a terenurilor pentru regenerarea siturilor industriale, re-naturalizarea terenurilor contaminate prin procesul de fitoremediere pe termen lung și care să permită noi oportunități de dezvoltare bioeconomică, susținute prin abordări  cu participare activă pentru promovarea acțiunilor și comportamentelor prietenoase cu mediul. 

Valoarea totală a proiectului este de 2,611,840.4 euro. 

  • Sărăcia urbană: Bergamo (Italia), Getafe (Spania), Milano (Italia), Seraing (Belgia), Landshut (Germania). De exemplu, în Landshut, proiectul „Home and Care” va oferi servicii speciale medicale și de îngrijire a copiilor pentru familiile monoparentale.

Cea de a 5-a și ultima cerere de propuneri în cadrul inițiativei „Acțiuni urbane inovatoare” va fi lansată în septembrie 2019. Aceasta va fi ultima oportunitate pentru orașe de a solicita finanțare, în cadrul bugetului actual al UE pentru perioada 2014-2020, pentru acțiuni inovatoare în domeniul culturii și al patrimoniului cultural, al economiei circulare, al calității aerului și al schimbărilor demografice. Orașele câștigătoare vor fi anunțate în al doilea trimestru al anului 2020.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Grupul Euro BNR: Planul de redresare al Comisiei Europene poate ajuta România să aplice măsuri cu efecte benefice asupra procesului de convergență și pregătire a aderării la zona euro

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, cu efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro, se arată în raportul Zona Euro Monitor, din luna iulie, pregătit de Grupul Euro din cadrul BNR.

Guvernul României își menține, conform prevederilor Programului de convergență 2020, angajamentul de aderare la zona euro. Totuși, în contextul manifestării pandemiei, eforturile se axează prioritar pe minimizarea efectelor negative ale acesteia și pe implementarea unor măsuri de relansare economică, iar atenția autorităților va fi îndreptată către adoptarea euro imediat ce sunt restabilite echilibrele macroeconomice.

Planul național de adoptare a monedei euro alături de Raportul de fundamentare a acestuia au fost publicate în decembrie 2018 constituind documente programatice, în care sunt identificate obiectivele strategice a căror îndeplinire este necesară în vederea aderării la zona euro. Planul național de adoptare a monedei euro include pași concreți de acțiune care să permită intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM) II în orizontul 2024-2025. Aceste documente nu au fost însă urmate de progrese efective în planul convergenței, în special din cauza derapajelor bugetare.

Documentul atrage atenţia asupra faptului că România a devenit, odată cu declanşarea procedurii de deficit excesiv, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai respectă niciunul dintre criteriile de la Maastricht, iar abaterile sunt substanţiale.

„Deși evoluțiile indicatorilor de convergeță nominală, în primul trimestru al anului curent, au continuat, în general, pe tendințele înregistrate anterior, deviațiile acestora de la valorile de referință corespunzătoare au consemnat dinamici mixte. Tabloul de bord evidențiază, pe de o parte, abateri în expansiune în cazul dobânzii pe termen lung, o accelerare a creșterii datoriei publice în T1 din 2020, estimările pentru sfârșitul anului indicând consumarea spațiului fiscal efectiv. Pe de altă parte, se remarcă o ușoară ameliorare în cazul ratei inflației, iar fluctuațiile cursului de schimb au rămas, spre deosebire de situația la nivel regional, relativ reduse, în pofida reactivării aversiunii globale față de risc și relaxării condițiilor monetare autohtone necesare depresurizării efectelor induse pe piața monetară de majorarea primei de risc suveran”.

De asemenea, „magnitudinea deviației soldului bugetar de la valoarea de referință corespunzătoare este ecranată de rezultatul contabilizării costurilor aferente gestiunii urgenței medicale”. 

Astfel, analiștii precizează că revenirea sustenabilă pe o tendință convergentă cu exigențele aderării la zona euro este condiționată, în principal, de inversarea durabilă a expansiunii, deja înaltelor deficite gemene, în așa fel încât România, nu doar să închidă procedura de deficit excesiv, ci și să depășească, ceea ce s-ar putea numi, capcana ratingului investițional minim.

În acest context, planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro. Totuși, se atrage atenția că „este important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării unei economii cât mai robuste, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile insuficiențe (de exemplu, nu are funcție de stabilizare sau schemă colectivă de garantare a depozitelor)”.

În ceea ce privește relansarea economică în România după ridicarea stării de urgență, autorii raportului precizează că depinde de „costurile de tranzacție”, care și ele depind de evoluția restricțiilor și mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală și colectivă, de comportamentul de economisire și de investire productivă. Mai mult, spun aceștia, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanțarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei și de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde și de refacerea lanțurilor de producție în Europa.

„Anul 2021 poate aduce operaționalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robustețe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie, pe investiții; să avem mai mult în vedere sănătatea populației și securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieței Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forțe proprii; este o lecție a crizei financiare și a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite”, se punctează în document.

De asemenea, analiștii sunt de părere că în România este necesar un sistem de impozitare mai echitabil, pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esențiale și să ajute societatea să fie mai robustă. Explicația ține de apariția inevitabilă a altor șocuri.

Raportul mai menționează posibilitatea de a privi criza sanitară cu efecte economice ca pe o oportunitate pentru adâncirea reformei Uniunii Economice și Monetare (UEM), în plan european, precum și de a reforma economia României, în plan național.

În primul rând, specialiștii sunt de părere că șocul COVID-19 poate fi o oportunitate pentru adâncirea reformei UEM în sensul i) unui acord politic cât mai rapid pentru avansul uniunii fiscale; ii) unei coabitări echilibrate între politica monetară și politicile fiscale naționale; respectiv iii) unei recuperări simetrice a economiilor statelor membre, prin sprijinirea consolidării rezilienței.

În al doilea rând, deși spun analiștii, criza COVID-19 a găsit România cu structuri economice insuficient de reziliente, spațiu de manevră redus și politici fiscale nesustenabile, se pot identifica cel puțin patru oportunități de a reforma economia prin: i) sporirea încrederea românilor în instituțiile statului; ii) re- europenizarea politicii fiscale a României; iii) întoarcerea la o politică fiscală sustenabilă și durabilă pe termen mediu și lung; iv) grăbirea convergenței economice.

În context, autorii raportului explică că economia devine mai susceptibilă la o nouă criză cu cât vulnerabilitățile economice sunt mai multe și mai adânci. Trei vulnerabilități sunt considerate de partenerii europeni ca fiind principali factori de risc care pot trimite economia în criză: i) lichidități insuficiente pentru economie; ii) politici fiscal-bugetare în derapaj major; iii) lipsa de predictibilitate a procesului decizional la nivel național și, continuarea politizării excesive a actului decizional din sectorul public.

Experți din Banca Națională a României, alături de specialiști din alte instituții publice și de cercetători din Academia Română, au participat la elaborarea raportului citat. Mai mult, ei urmăresc în mod constant evoluția economiei noastre în raport cu ce se întâmplă în spațiul economic al Uniunii, cu evoluții în zona euro. Grupul Euro poate fi văzut ca parte a unui follow up la activitatea Comisiei Naționale. Concretizarea acestui demers este o analiză periodică, având genericul „Romania-Zona Euro Monitor”, care este pregătită pentru conducerea Băncii Naționale a României și alți factori de decizie din România.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell face apel la consolidarea UE: În anul 2070, nicio țară europeană, acționând pe cont propriu, nu va putea juca un rol semnificativ în lume

Published

on

© European Union

În anul 2070, nicio țară europeană nu va mai juca un rol semnificativ pe cont propriu la nivel mondial, a avertizat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Dacă europenii vor să aibă un cuvânt de spus în afacerile globale, este esențial să aprofundăm Uniunea Europeană“, a spus Borrell, prezentând o analiză a Comisiei Europene privind tendințele demografice la nivel global până la orizontul anului 2070.

Conform raportului privind impactul schimbărilor demografice asupra Europei, populația lumii ar urma să crească de la 7,8 miliarde în 2020 la 10,5 miliarde în 2017.

“În 1950, populațiile celor 27 de state membre actuale ale UE reprezentau 12,9% din populația lumii. Astăzi reprezintă 5,7%. Până în 2017, pnoderea populației UE va fi de 3,7% din totalul umanității”, a spus Borrell, într-un articol publicat pe pagina Serviciului European de Acțiune Externă.

Tendințele demografice prezentate arată că ponderea geografică a populației globale în anul 2070 se va concentra în marea sa parte în Africa, care ar urma să reprezinte 27,4% din totalul populației lumii, urmată de India – 15,6% și China, cu o scădere de la 18,5% în prezent la 12% peste 50 de ani.

Având în vedere schimbările demografice în curs, în 2070, nici o țară europeană, acționând pe cont propriu, nu va putea juca un rol semnificativ în lume. Dacă europenii doresc să aibă în continuare un cuvânt de spus în afacerile mondiale, este esențial să aprofundăm Uniunea noastră. Nu pentru a ne impune voința asupra celorlalți, ci pentru a ne păstra capacitatea de a decide pentru noi înșine, fără să avem alegeri impuse nouă de alții, în special de cei ale căror valori nu sunt în concordanță cu ale noastre” a afirmat Josep Borrell.

Continue Reading

U.E.

Comitetul European al Regiunilor se oferă să dezvolte platforme digitale pentru implementarea planului de redresare a UE de 750 de miliarde de euro

Published

on

Comitetul European al Regiunilor, organismul care reunește aleși locali și regionali din țările UE, este pregătit să dezvolte platforme digitale cu scopul de a ajuta Comisia Europeană să sprijine economia locală, IMM-urile, turismul și digitalizarea, informează instituția într-un comunicat remis către CaleaEuropeană.ro.

Membrii CoR au dezbătut săptămâna trecută acest subiect în cadrul unei sesiuni plenare la care a participat și comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton: „In cadrul dezbaterii cu comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, sublinia succesul Platformei de Schimb online creată de CoR pentru a permite autorităților locale si regionale schimbul celor mai bune practici ca răspuns la pandemia de COVID-19”, transmite comunicatul Comitetului European al Regiunilor.

Bazat pe succesul Platformei de Schimb online, membrii CoR urmăresc extinderea acestui model, prin crearea de platforme digitalizate care să ajute eforturile Comisiei Europene în sectoarele strategice precum: turismul, transportul, serviciile sociale si educaționale.

“Regiunile si orașele UE cer ajutor pentru o susținere mai fermă în ceea ce privește repornirea industriei turistice, subliniind în particular rolul vital al aeroporturilor regionale și al liniilor aeriene ce le conectează”, arată sursa citată.

La nivelul liderilor regionali si locali, este resimțită nevoia adoptării unor soluții inovatoare de digitalizare.

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, a susținut următoarele: “Pe măsura ce se apropie sezonul vacanțelor, aeroporturile regionale si companiile aeriene ce le folosesc trebuie să-si reseteze activitatea si noi lucrăm pentru a fi siguri ca o pot face rapid si sigur. Aceasta nu este doar o problemă regională sau națională, aceasta este o problemă europeană și este legată direct de funcționarea pieței unice”

“Propunerea Comisiei pentru recuperarea Europeană este fără precedent atât în consistență, la nivel politic, instituțional si arhitectural economic. Liderii locali si regionali vor juca un rol fundamental în implementarea acesteia. Datorită experienței lor pe teren, sunt în linia întâi în a identifica nevoile, situațiile de urgență, sectoarele cele mai afectate sau cele mai bune măsuri de susținere.”, a susținut comisarul Breton.

Mai mult, Breton a pus accentul asupra comunităților locale si regionale, catalogându-le ca fiind în centrul dezvoltării ecosistemului industrial, cu rol în susținerea pieței interne.

Platforma de Schimb online este funcțională din luna martie pentru autoritățile locale si regionale în întreaga Europă. Realizările acesteia sunt date de colectarea a 250 de contribuții si sugestii asupra celui mai bun mod de gestionare a urgentelor, cât si modul in care se poate favoriza recuperarea economică si socială dintr-o perspectivă locală si regională.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending