Connect with us

INTERNAȚIONAL

Baia Mare, singurul oraș din România care s-a înscris în competiția pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului 2022

Published

on

© Cătălin Cherecheș/Facebook

Baia Mare este singurul oraș din România care s-a înscris în competiția pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului 2022, alături de alte patru orașe europene, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a primarului orașului, Cătălin Cherecheș, cu prilejul lansării candidaturii la nivel local, pe câmpul Tineretului, în prezența a zeci de tineri.

 

,,Vineri, 15 noiembrie, la Bruxelles, ne prezentăm în fața juriului în finala pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Tineretului!”, scrie edilul orașului Baia Mare.

Potrivit acestuia, Baia Mare este singurul oraș din România care s-a înscris în competiția pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului. Proiectul de candidatură va fi prezentat la Bruxelles, în fața juriului Forumului European de Tineret, pe data de 15 noiembrie, urmând ca în data de 21 noiembrie, în Franța, să se nominalizeze orașul câștigător. Celelalte patru orașe înscrise în competiție sunt Poznan din Polonia, Tirana din Albania, Kazan din Rusia şi Varazdin din Croația.

,,Concurăm cu alte 4 orașe (au fost 12 inițial) din Europa, iar vineri vom fi la Bruxelles pentru a ne susține candidatura în finală, unde am ajuns cu aprecierea juriului. Alături de noi, au intrat în competiția europeană orașe care doresc să investească în tineri și să asigure un cadru de încurajare a participării acestora la dezvoltarea orașului și comunității”.

De asemenea, Cătălin Cherecheș precizează că la inițiativa sa, având în vedere importanța acetui proiect pentru comunitate și tinerii din oraș, plenul Consiliului Local Baia Mare a aprobat în ședința extraordinară din 12 noiembrie angajamentul de susținere a candidaturii orașului.

,,Autoritatea locală își asumă finanțarea integrală pentru Baia Mare 2022 – Capitală Europeană a Tineretului”, transmite edilul orașului.

Primarul din Baia Mare mai spune că a transmis Guvernului României inclusiv solicitarea pentru a susține din perspectivă logistică, dar și din perspectivă financiară acest demers.

,,Sunt convins că domnul ministru va achiesa la invitația noastră de a deveni partener direct în acest proiect. Așadar municipiul își asumă în acest moment prin acest proiect de hotărâre întreaga candidatură, respectiv bugetul multi – anual urmând să vedem prin Ministerul Tineretului, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Educației, respectiv prin Guvernul României sau alte foruri la nivel central modul în care fiecare își vor asuma anumite finanțări astfel încât, în varianta în care municipiul Baia Mare va fi nominalizat, să vedem modul în care ne ridicăm la cel mai înalt nivel prin acest proiect, respectiv prin organizarea în 2022 a Capitalei Europene a Tineretului”.

Acest demers oferă orașului Baia Mare o șansă reală atât pentru creșterea vizibilității europene și a profilului european al orașului, cât și pentru consolidarea ecosistemului de tineret care pune bazele unei dezvoltări sociale, urbane, pe termen lung.

Candidatura municipiului a fost pregătită şi depusă de către persoanele implicate în managementul programului Baia Mare – Capitala Tineretului din România, alături de experţii şi colaboratorii Grupului PONT.

Peste 65 de organizații de la nivel local, național și european au contribuit la realizarea candidaturii. De asemenea, 650 de tineri voluntari și-au exprimat punctele de vedere cu privire la oraș și candidatură.

Conceptul si propunerea municipiului Baia Mare pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului din 2022 este Urban Youth Circle (Cercul Urban de Tineret), un proiect care redefinește modul în care Baia Mare este percepută în regiune, în România și în Europa.

Capitala Europeană a Tineretului este un titlu conferit de către Forumul European de Tineret, organizat cu scopul de a încuraja tinerii să participe activ la conturarea Europei şi a comunităţilor în care trăiesc.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut sâmbătă o discuție telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, despre importanța politicii ”ușilor deschise”, în contextul în care Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de acceptarea Finlandei și a Suediei în Alianță.

”Suntem de acord că trebuie să se țină cont de preocupările de securitate ale tuturor aliaților și că discuțiile trebuie să continue pentru a găsi o soluție”, a precizat fostul premier al Norvegiei într-un mesaj pe Twitter.

Suedia și Finlanda au semnat luni și marți și au depus miercuri cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, fapt ce i-a oferit Turciei prilejul de a reluat avertismentele că nu poate aviza pozitiv demersul acestor state de a se alătura NATO

În încercarea de a-l convinge pe Erdogan să își schimbe perspectiva, premierul britanic, Boris Johnson, a avut o convorbire cu acesta, în care ”a evidențiat amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru vecinii săi europeni și a subliniat că Finlanda și Suedia ar fi contribuții valoroase la Alianță”.

”El l-a încurajat pe președintele Erdogan să colaboreze cu omologii suedez, finlandez și ai NATO pentru a aborda orice preocupări înainte de summitul de la Madrid de luna viitoare și a declarat că Regatul Unit este pregătit să ofere sprijin”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Dificil acest lucru, având în vedere că liderul de la Ankara i-a cerut premierului suedez, Magdalena Andersson, ”să pună capăt sprijinului său politic și financiar pentru organizațiile teroriste”, informează Digi24.

De cealaltă parte, președintele finlandez, Sauli Niinnisto, a subliniat că a a avut un dialog ”deschis și direct” cu omologul său turc. ”Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”, a fost mesajul punctat de Niinisto, semn că această chestiune a organizațiilor teroriste a fost unul dintre argumentele evocate de Erdogan pentru a-și motiva opoziția față de aderarea Finlandei la NATO.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Liderii țărilor membre NATO urmează să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea celor două țări ”va putea fi depășită” până atunci, Alianța fiind pregătită să le primească cu brațele deschise. 

Continue Reading

SUA

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

Published

on

© President Joe Biden/ Facebook

Președintele american Joe Biden și noul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol au recunoscut ”amenințarea” reprezentată de programul nuclear al Coreei de Nord și au făcut apel la denuclearizare în timpul unei întâlniri la Seul, informează Deutsche Welle.

”Președintele Yoon și președintele Biden își reafirmă obiectivul comun de denuclearizare completă a Peninsulei Coreene și convin să consolideze coordonarea în acest scop. Cei doi președinți împărtășesc punctul de vedere conform căruia programul nuclear al Coreei de Nord reprezintă o gravă amenințare nu numai la adresa păcii și stabilității din Peninsula Coreeană, ci și la adresa Asiei și lumii. Ambii lideri condamnă testele balistice escaladate ale Coreei de Nord din acest an, inclusiv lansările multiple de rachete balistice intercontinentale, ca fiind încălcări clare ale rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și își reafirmă angajamentul comun de a colabora cu comunitatea internațională pentru a îndemna Coreea de Nord să renunțe la armele de distrugere în masă și la programele de rachete balistice”, este menționat în declarația comună a celor doi președinți.

Președinții Biden și Yoon Suk Yeol subliniază că opțiunea dialogului ”rămâne deschisă pentru o rezolvare pașnică și diplomatică cu Coreea de Nord și o invită pe aceasta să revină la negocieri. Președintele Yoon și-a expus viziunea de a normaliza relația inter-coreeană printr-un plan îndrăzneț care vizează o peninsulă coreeană denuclearizată și prosperă, iar președintele Biden își exprimă sprijinul pentru cooperarea inter-coreeană. Ambii lideri subliniază importanța cooperării trilaterale Coreea de Sud-SUA-Japonia pentru a răspunde provocărilor Coreei de Nord, pentru a proteja securitatea și prosperitatea comună, pentru a susține valorile comune și pentru a consolida ordinea internațională bazată pe reguli”.

Un parteneriat strategic economic și tehnologic

Statele Unite și Coreea de Sud recunosc că viitorul va fi definit de ”eforturile comune menite să abordeze provocările secolului XXI”, astfel că cele două țări s-au angajat să ”aprofundeze și să extindă cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și al securității cibernetice”.

De asemenea, ambii lideri s-au angajat  ”să dezvolte, să utilizeze și să avanseze tehnologiile în conformitate cu principiile democratice și valorile universale comune”.

”Președintele Yoon și președintele Biden recunosc importanța aprofundării cooperării în domeniul securității economice și energetice, care sunt esențiale pentru a ne proteja prosperitatea, securitatea comună și interesele colective. Pentru a sprijini aceste inițiative, cei doi președinți vor recomanda Consiliilor de Securitate Națională să lanseze un dialog privind securitatea economică, menit să alinieze abordările birocratice și politice dintre cele două guverne. Recunoscând pe deplin faptul că oamenii de știință, cercetătorii și inginerii din Coreea de Nord și din SUA se numără printre cei mai inovatori din lume, cei doi președinți convin să valorifice acest avantaj comparativ pentru a consolida cooperarea publică și privată în vederea protejării și promovării tehnologiilor critice și emergente, inclusiv a semiconductorilor de vârf, a bateriilor ecologice pentru vehicule electrice, a inteligenței artificiale, a tehnologiei cuantice, a biotehnologiei, a bioproducției și a roboticii autonome”, mai este menționat în documentul mai sus amintit.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, ”să consolideze parteneriatele în domenii precum lanțul de aprovizionare în sectorul apărării, dezvoltarea și fabricarea în comun, inclusiv începerea discuțiilor privind un acord de achiziție reciprocă în domeniul apărării”.

Mai mult, SUA și Coreea de Sud ”vor depune eforturi pentru a consolida colaborarea comună în ceea ce privește securizarea lanțurilor de aprovizionare cu energie care includ combustibili fosili, precum și uraniu îmbogățit, recunoscând că o adevărată securitate energetică înseamnă implementarea rapidă a tehnologiei energetice curate și eforturi pentru a ne reduce dependența de combustibilii fosili”.

”Cei doi lideri se angajează să intensifice colaborarea în domeniul energiei nucleare și să accelereze dezvoltarea și desfășurarea la nivel mondial a reactoarelor avansate și a reactoarelor modulare de mici dimensiuni prin utilizarea în comun a instrumentelor de promovare a exporturilor și de consolidare a capacităților și prin crearea unui lanț de aprovizionare nucleară mai rezistent. Cei doi președinți reafirmă faptul că ambele țări se vor angaja în cooperarea nucleară civilă globală în conformitate cu cele mai înalte standarde de neproliferare nucleară, inclusiv cu Protocolul adițional al AIEA ca standard atât pentru garanțiile internaționale, cât și pentru acordurile de aprovizionare nucleară. Recunoscând obiectivele comune de aprofundare a legăturilor strategice, respectând în același timp investițiile intelectuale ale fiecărei țări, ambii lideri se angajează să utilizeze instrumente precum Memorandumul de înțelegere dintre Coreea de Sud și SUA privind transferul de tehnologie nucleară și cooperarea în materie de exporturi pentru a oferi o bază solidă pentru o cooperare consolidată pe piețele nucleare din SUA, Coreea de Sud și de peste mări și Comisia bilaterală la nivel înalt, pentru a continua cooperarea pentru gestionarea combustibilului uzat, promovarea exporturilor nucleare, asigurarea aprovizionării cu combustibil și securitatea nucleară”, este precizat în declarația comună.

Coreea de Sud este prima etapă a turneului lui Biden în Asia, care ar trebui să includă și o oprire în Japonia, unde i se va alătura și secretarul de stat american, Antony Blinken. 

Liderul de la Casa Albă va prezenta luni noul Cadru economic indo-pacific pentru prosperitate, o inițiativă americană pentru comerțul regional. Acesta este menit să stabilească standarde privind forța de muncă, lanțurile de aprovizionare și mediul înconjurător.

Cu toate acestea, turneul său este văzut ca un mesaj subliminal de contracarare a Chinei, în ciuda încercărilor oficialilor de la Washington de a minimiza acest lucru.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

Published

on

© Prime Minister of Canada

Canada a anunțat vineri că va interzice comerțul cu bunuri de lux rusești și a adăugat alte 14 persoane, printre care oligarhi, pe lista persoanelor vizate de măsuri punitive ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Interdicția urmează linia măsurilor adoptate de aliații Canadei, precum Statele Unite și Uniunea Europeană și ”va contribui la atenuarea posibilității ca oligarhii ruși să  eludeze restricţiile de pe alte pieţe cu bunuri de lux”, arată guvernul canadian într-un comunicat.

Interdicţia vizează atât exportul de bunuri de lux în Rusia, cât şi importul din această ţară.

Pachetul de sancțiuni, care acoperă bunuri a căror valoare se ridica în 2021 la 75,7 milioane de dolari, include o interdicție pentru anumite bunuri de lux din Rusia, inclusiv caviar, diamante și vodcă. Canada interzice, de asemenea, produsele care ar putea fi utilizate în producția și fabricarea de arme de către Rusia, potrivit The Guardian.

Citiți și:
Canada sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției, ca răspuns la ”atacul militar iresponsabil şi periculos al Rusiei” împotriva Ucrainei
Canada va interzice toate importurile de țiței din Rusia. Justin Trudeau: Vladimir Putin a făcut „o mare greșeală”

Vineri, ministrul canadian de externe, Melanie Joly, s-a declarat îngrijorată de începerea unei noi ”etape a războiului” care pune în pericol securitatea alimentară în lume.

Anterior, aceasta a exprimat deschiderea țării sale de a trimite nave, dar și experți,  pentru a facilita exportul de cereale ucrainene către destinațiile din întreaga lume.

”Suntem dispuși să trimitem nave container pentru a ne asigura că cerealele pot fi trimise în Egipt, Liban și în multe alte țări. Și aceasta este dintre discuțiile pe care le-am purtat intensiv în UE… în special cu România”, a mai anunțat Joly.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a subliniat deja necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța, aspect abordat de oficialul român și în cadrul întrevederii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, facilitată de reuniunea șefilor diplomației din cadrul NATO, găzduită de Berlin

Comisia Europeană a prezentat deja un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole. În urma invadării Ucrainei de către Rusia și a blocadei porturilor ucrainene, cerealele și alte produse agricole ucrainene nu mai pot ajunge la destinație. 

Situația amenință securitatea alimentară mondială și se prefigurează o nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport relevante.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA11 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA12 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE15 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA17 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.17 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU18 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending