Connect with us

U.E.

Balcanii de Vest: Plan economic și de investiții de 9 miliarde de euro pentru sprijinirea integrării regionale și convergenței cu UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Servic

Comisia Europeană a adoptat marți, 6 octombrie, un amplu Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, care urmărește să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția verde și digitală, precum și să promoveze integrarea regională și convergența cu Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Cetățenii Balcanilor de Vest fac parte din Europa și avem interesul comun să îi ajutăm pe acești șase parteneri să avanseze pe calea aderării la UEPrin intermediul Planului economic și de investiții, sprijinim evaluarea efectuată în cadrul pachetului de extindere cu acțiuni, oferind un sprijin profund și puternic pentru redresarea economică și reformă – pentru o regiune a Balcanilor de Vest mai modernă, mai verde și mai prosperă, care să ofere condiții mai bune cetățenilor lor pe drumul lor către UE”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintele Comisiei Europene.

„Astăzi prezentăm Planul nostru economic și de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a stimula dezvoltarea economică și redresarea regiunii. Vom mobiliza până la 9 miliarde EUR, sub formă de finanțare pentru inițiative emblematice în materie de investiții în domeniile transporturilor, energiei și tranziției verzi și digitale, pentru a crea creștere economică durabilă și locuri de muncă. Planul oferă, de asemenea, o cale pentru o integrare economică regională de succes, pentru a contribui la intensificarea ritmului progreselor realizate în direcția convergenței cu UE și pentru a elimina decalajul de dezvoltare dintre regiunile noastre, accelerând, în ultimă instanță, procesul de integrare europeană. Acest plan ar trebui să contribuie la transformarea Balcanilor de Vest în una dintre cele mai atractive regiuni pentru investiții din întreaga lume. Punerea în aplicare va trebui, desigur, să meargă mână în mână cu reformele”, a declarat, la rândul său, Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere.

Planul economic și de investiții stabilește un pachet substanțial de măsuri de investiții pentru regiune, în valoare de până la 9 miliarde EUR. Acestea vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman, competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, precum și dubla tranziție verde și digitală.

Planul identifică zece inițiative emblematice în materie de investiții care vor sprijini principalele conexiuni rutiere și feroviare din regiune, energia din surse regenerabile și tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, renovarea clădirilor publice și private pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, precum și implementarea infrastructurii de bandă largă. Alte inițiative emblematice includ investiții sporite în sectorul privat pentru stimularea competitivității și a inovării, în special a competitivității și inovării întreprinderilor mici și mijlocii, și o Garanție pentru tineret.

Pe lângă finanțarea semnificativă pe care o acordă regiunii prin intermediul granturilor, UE îi poate oferi acesteia garanții care să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private și care să reducă riscul suportat de investitori. Se preconizează că sprijinul acordat prin intermediul noului Mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest, din cadrul Garanției pentru acțiuni externe a UE și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, va putea să mobilizeze investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR în următorul deceniu.

În paralel cu Planul de investiții economice pentru sprijinirea regiunii, Comisia a prezentat orientări privind punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care se preconizează că va fi adoptată în cadrul summitul Balcanilor de Vest care va avea loc la Sofia în noiembrie 2020. Aceasta prevede acțiuni organizate în jurul a cinci piloni, și anume: (i) acțiunile climatice, inclusiv decarbonizarea, energia și mobilitatea; (ii) economia circulară, abordând în special deșeurile, reciclarea, producția durabilă și utilizarea eficientă a resurselor; (iii), biodiversitatea, vizând protejarea și refacerea bogăției naturale a regiunii; (v), combaterea poluării aerului, a apei și a solului și (v) sistemele alimentare durabile și zonele rurale. Digitalizarea va fi un factor-cheie de care vor depinde cei cinci piloni de mai sus, în concordanță cu conceptul dublei tranziții verzi și digitale.

Pachetul de măsuri de investiții va fi un factor determinant care va facilita stimularea investițiilor publice și private în regiune, prin intermediul instituțiilor financiare europene și internaționale.

O mai bună conectare a economiilor Balcanilor de Vest în cadrul regiunii și cu UE necesită un angajament ferm din partea Balcanilor de Vest în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor fundamentale, aprofundarea integrării economice regionale și dezvoltarea unei piețe regionale comune pe baza acquis-ului UE, astfel încât regiunea să devină mai atractivă pentru investiții.

Comisia sprijină eforturile guvernelor din regiune de a elabora o nouă viziune pentru crearea unui spațiu economic regional, care se preconizează că va fi aprobată în cadrul summitului de la Sofia din luna noiembrie 2020. UE va depune eforturi pentru ca regiunea să se apropie mai mult de piața unică a UE. Buna guvernanță este fundamentul creșterii economice durabile. Prin urmare, stimularea investițiilor și creșterea economică vor fi posibile doar dacă Balcanii de Vest se vor angaja în mod ferm pe calea reformelor fundamentale, în concordanță cu valorile europene, și dacă vor realiza aceste reforme.

Astfel cum se arată în metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere, partenerii care au înregistrat progrese în ceea ce privește prioritățile de reformă ar trebui să beneficieze de fonduri și de investiții sporite.

Progrese realizate de statele din Balcanii de Vest pe agenda de reforme pentru aderare la UE

Comisia Europeană a adoptat marți Comunicarea privind politica de extindere a UE și pachetul din 2020 privind extinderea: rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.

Astfel, în cazul Balcanilor de Vest, Executivul european semnalează că realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției.

De asemenea, pentru prima dată, Comisia evaluează echilibrul global al negocierilor de aderare purtate atât cu Muntenegru, cât și cu Serbia și propune calea de urmat.

În felul acesta, conferințele interguvernamentale, care ar urma să aibă loc după publicarea pachetului anual al Comisiei, vor putea servi drept forumuri de dialog politic privind reformele, făcând bilanțul întregului proces de aderare și stabilind planificarea pentru anul următor, inclusiv în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor și posibilele măsuri corective.

În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, Comisia așteaptă cu interes primele conferințe interguvernamentale care urmează să fie convocate de îndată ce Consiliul va adopta cadrele de negociere. Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. Albania a realizat deja progrese decisive și se apropie de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu în perspectiva primei conferințe interguvernamentale.

Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente, consideră Executivul european.

În ceea ce privește Kosovo, Bruxelles-ul apreciază că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Europa, bolnavă de oboseală, are nevoie de viziunea părinților săi fondatori, a declarat joi Papa Francisc, la omilia Sfintei Liturghii celebrată în bazilica San Pietro cu participanții la adunarea Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE).

Să ajutăm Europa de astăzi, bolnavă de oboseală, ca să regăsească chipul mereu tânăr al lui Isus și al Miresei sale”, a spus Papa Francisc, conform Vatican News.

În fața unei Europe ”bolnave de oboseală”, care a pierdut viziunea clarvăzătoare a fondatorilor, precum și în fața unei Biserici concentrate pe dezbateri și strategii cu ușile deseori închise și încuietorile schimbate, Papa Francisc a îndemnat la ”reconstrucție”.

Vatican News subliniază că președinților de Conferințe Episcopale, dar și fiecărui creștin european, papa Francisc a încredințat, practic, la omilia Sfintei Liturghii un întreit mandat pentru o reconstrucție a Europei: a reflecta, a reconstrui, a vedea.

Casa comună europeană trebuie ”să renunțe la conveniențele imediatului pentru a se întoarce la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori, o viziune profetică și de ansamblu, pentru că ei nu căutau consensul de moment, dar visau viitorul tuturor”, a spus el, nefiind pentru prima dată când Papa Francisc face trimitere la părinții fondatori ai UE.

”Acesta este felul în care au fost construite zidurile casei europene și numai în acest fel vor putea fi din nou consolidate”, a mai adăugat Suveranul Pontif

Lucrările adunării (23-26 septembrie) se desfășoară la Roma în contextul celei de-a 50-a aniversări a acestui Consiliu continental.

Anul trecut, înaintea unuia dintre summit-urile europene desfășurate în pandemie, Papa Francisc a îndemnat statele membre să mențină “unitatea fraternă la care au visat părinții fondatori ai Uniunii Europene”.

În 2019, după alegerile europene, Papa Francisc a avertizat că Uniunea Europeană riscă să-și piardă influența și însăși esența sa ca bloc unificat dacă liderii săi politici nu reînvie visurile părinților fondatori.

De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a inițiat o apropiere a relației cu Uniunea Europeană, primindu-i în audiență la 25 martie 2017 pe toți liderii instituțiilor UE și pe șefii de stat sau de guvern, în aceeași zi în care liderii europeni au semnat Declarația de la Roma, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a semnării Tratatelor Fondatoare ale Comunităților Europene.

Cu acea ocazie, Suveranul Pontif le-a atras atenția liderilor europeni că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idealurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

În 2016, Papa Francisc a primit Premiul Charlemagne sau Carol cel Mare, acordat anual, începând din 1950, de oraşul german Aachen, celor care au contribuit la idealurile ce stau la baza Europei.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

Published

on

© European Parliament - Instagram

Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Continue Reading

U.E.

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat vineri că a reușit să adune suficiente semnături pentru a prezenta în legislativ o propunere menită să amendeze Constituția care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Propunerea, care, conform lui Tusk, va fi înaintată Seimului lunea viitoare, vizează modificarea Articolului 90 din actul fundamental polonez astfel încât două treimi să fie luate în calcul pentru a denunța un acord internațional.

”Cel mai mult mă tem că acum Polonia poate fi retrasă din UE cu o majoritate simplă de voturi. Într-o zi sau mai degrabă într-o noapte, PiS (Partidul Lege şi Justiţie, de guvernământ) ar putea să ia o astfel de decizie dintr-o tactică politică ieftină”, a declarat Tusk.

Liderul opoziţiei poloneze a afirmat că ”este în interesul politic al tuturor să-i convingem pe polonezi că ieşirea din UE nu se va întâmpla”, dar a avertizat că ”PiS este pe calea ieşirii din UE”.

Înalți responsabili din partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS) aflat la putere, au dat de înțeles că este posibil ca Polonia să iasă din UE, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Bruxelles-ul pe diferite dosare, între care reformele judiciare și cele legate de tranziția verde, informează Digi24.

Președintele aceștei formațiuni politice, Jaroslaw Kaczynski, a dat asigurări ulterior că Polonia dorește să fie suverană și să pună capăt ”ingerinței” EU în problemele sale interne, dar nu va ieși din Uniunea Europeană.

Primul și singurul stat care a părăsit Uniunea Europeană a fost Regatul Unit, după 47 de ani de apartenență, în urma unui referendum ce a avut loc la 23 iunie 2016.

Peste 80% dintre polonezi susţin în continuare apartenența la UE, chiar dacă tensiunile dintre Bruxelles și Varșovia persistă. 

Cea mai recentă ciocnire a fost cauzată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów.

În pofida sumei considerabile, premierul Mateusz Morawiecki a anunțat că exploatarea la această mină va continua, calificând decizia ”total greșită”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.7 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO7 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO10 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE14 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.15 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.15 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA15 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ15 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending