Connect with us

U.E.

Balcanii de Vest: Plan economic și de investiții de 9 miliarde de euro pentru sprijinirea integrării regionale și convergenței cu UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Servic

Comisia Europeană a adoptat marți, 6 octombrie, un amplu Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, care urmărește să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția verde și digitală, precum și să promoveze integrarea regională și convergența cu Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Cetățenii Balcanilor de Vest fac parte din Europa și avem interesul comun să îi ajutăm pe acești șase parteneri să avanseze pe calea aderării la UEPrin intermediul Planului economic și de investiții, sprijinim evaluarea efectuată în cadrul pachetului de extindere cu acțiuni, oferind un sprijin profund și puternic pentru redresarea economică și reformă – pentru o regiune a Balcanilor de Vest mai modernă, mai verde și mai prosperă, care să ofere condiții mai bune cetățenilor lor pe drumul lor către UE”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintele Comisiei Europene.

„Astăzi prezentăm Planul nostru economic și de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a stimula dezvoltarea economică și redresarea regiunii. Vom mobiliza până la 9 miliarde EUR, sub formă de finanțare pentru inițiative emblematice în materie de investiții în domeniile transporturilor, energiei și tranziției verzi și digitale, pentru a crea creștere economică durabilă și locuri de muncă. Planul oferă, de asemenea, o cale pentru o integrare economică regională de succes, pentru a contribui la intensificarea ritmului progreselor realizate în direcția convergenței cu UE și pentru a elimina decalajul de dezvoltare dintre regiunile noastre, accelerând, în ultimă instanță, procesul de integrare europeană. Acest plan ar trebui să contribuie la transformarea Balcanilor de Vest în una dintre cele mai atractive regiuni pentru investiții din întreaga lume. Punerea în aplicare va trebui, desigur, să meargă mână în mână cu reformele”, a declarat, la rândul său, Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere.

Planul economic și de investiții stabilește un pachet substanțial de măsuri de investiții pentru regiune, în valoare de până la 9 miliarde EUR. Acestea vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman, competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, precum și dubla tranziție verde și digitală.

Planul identifică zece inițiative emblematice în materie de investiții care vor sprijini principalele conexiuni rutiere și feroviare din regiune, energia din surse regenerabile și tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, renovarea clădirilor publice și private pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, precum și implementarea infrastructurii de bandă largă. Alte inițiative emblematice includ investiții sporite în sectorul privat pentru stimularea competitivității și a inovării, în special a competitivității și inovării întreprinderilor mici și mijlocii, și o Garanție pentru tineret.

Pe lângă finanțarea semnificativă pe care o acordă regiunii prin intermediul granturilor, UE îi poate oferi acesteia garanții care să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private și care să reducă riscul suportat de investitori. Se preconizează că sprijinul acordat prin intermediul noului Mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest, din cadrul Garanției pentru acțiuni externe a UE și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, va putea să mobilizeze investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR în următorul deceniu.

În paralel cu Planul de investiții economice pentru sprijinirea regiunii, Comisia a prezentat orientări privind punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care se preconizează că va fi adoptată în cadrul summitul Balcanilor de Vest care va avea loc la Sofia în noiembrie 2020. Aceasta prevede acțiuni organizate în jurul a cinci piloni, și anume: (i) acțiunile climatice, inclusiv decarbonizarea, energia și mobilitatea; (ii) economia circulară, abordând în special deșeurile, reciclarea, producția durabilă și utilizarea eficientă a resurselor; (iii), biodiversitatea, vizând protejarea și refacerea bogăției naturale a regiunii; (v), combaterea poluării aerului, a apei și a solului și (v) sistemele alimentare durabile și zonele rurale. Digitalizarea va fi un factor-cheie de care vor depinde cei cinci piloni de mai sus, în concordanță cu conceptul dublei tranziții verzi și digitale.

Pachetul de măsuri de investiții va fi un factor determinant care va facilita stimularea investițiilor publice și private în regiune, prin intermediul instituțiilor financiare europene și internaționale.

O mai bună conectare a economiilor Balcanilor de Vest în cadrul regiunii și cu UE necesită un angajament ferm din partea Balcanilor de Vest în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor fundamentale, aprofundarea integrării economice regionale și dezvoltarea unei piețe regionale comune pe baza acquis-ului UE, astfel încât regiunea să devină mai atractivă pentru investiții.

Comisia sprijină eforturile guvernelor din regiune de a elabora o nouă viziune pentru crearea unui spațiu economic regional, care se preconizează că va fi aprobată în cadrul summitului de la Sofia din luna noiembrie 2020. UE va depune eforturi pentru ca regiunea să se apropie mai mult de piața unică a UE. Buna guvernanță este fundamentul creșterii economice durabile. Prin urmare, stimularea investițiilor și creșterea economică vor fi posibile doar dacă Balcanii de Vest se vor angaja în mod ferm pe calea reformelor fundamentale, în concordanță cu valorile europene, și dacă vor realiza aceste reforme.

Astfel cum se arată în metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere, partenerii care au înregistrat progrese în ceea ce privește prioritățile de reformă ar trebui să beneficieze de fonduri și de investiții sporite.

Progrese realizate de statele din Balcanii de Vest pe agenda de reforme pentru aderare la UE

Comisia Europeană a adoptat marți Comunicarea privind politica de extindere a UE și pachetul din 2020 privind extinderea: rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.

Astfel, în cazul Balcanilor de Vest, Executivul european semnalează că realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției.

De asemenea, pentru prima dată, Comisia evaluează echilibrul global al negocierilor de aderare purtate atât cu Muntenegru, cât și cu Serbia și propune calea de urmat.

În felul acesta, conferințele interguvernamentale, care ar urma să aibă loc după publicarea pachetului anual al Comisiei, vor putea servi drept forumuri de dialog politic privind reformele, făcând bilanțul întregului proces de aderare și stabilind planificarea pentru anul următor, inclusiv în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor și posibilele măsuri corective.

În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, Comisia așteaptă cu interes primele conferințe interguvernamentale care urmează să fie convocate de îndată ce Consiliul va adopta cadrele de negociere. Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. Albania a realizat deja progrese decisive și se apropie de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu în perspectiva primei conferințe interguvernamentale.

Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente, consideră Executivul european.

În ceea ce privește Kosovo, Bruxelles-ul apreciază că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

Published

on

© European Union 2020

Franţa va intra din nou într-un “lockdown” naţional începând de vineri pentru a limita răspândirea noului coronavirus, a anunţat miercuri preşedintele Emmanuel Macron într-un discurs către naţiune, relatează Reuters, dpa şi AFP.

“Am decis că trebuie să reintrăm începând de vineri în izolarea care a stopat virusul. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul naţional”, a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată, informează Agerpres, după ce Franţa a raportat marţi 523 noi decese de noul coronavirus într-o singură zi, cel mai ridicat bilanţ zilnic din aprilie.

Noile măsuri pe care le-a anunţat, şi care vor intra în vigoare de vineri, înseamnă că oamenii vor trebui să rămână în locuinţe cu excepţia achiziţionării de bunuri esenţiale, deplasărilor la medic sau orei zilnice de mişcare în aer liber. Oamenii vor avea nevoie de declaraţii pe proprie răspundere pentru a ieşi din locuinţe.

Noul “lockdown” va fi valabil cel puţin până la 1 decembrie. Macron a precizat însă că dacă în două săptămâni situaţia sanitară se va îmbunătăţi atunci guvernul va evalua posibilitatea de a redeschide anumite magazine considerate neesenţiale.

Oamenilor li se va permite în continuare să meargă la serviciu dacă angajatorul va considera că este imposibil să lucreze de acasă şi, o diferenţă faţă de precedenta izolare din martie, cele mai multe şcoli vor rămâne deschise.

Barurile, restaurantele şi magazinele neesenţiale vor fi închise în Franţa începând de vineri în cadrul noului “lockdown”, a precizat Macron.

“Virusul circulă cu o viteză pe care nici cele mai pesimiste estimări nu au anticipat-o. Ca toţi vecinii noştri, suntem depăşiţi de creşterea bruscă a răspândirii virusului”, a declarat Macron în discursul său.

“Suntem cu toţii în aceeaşi situaţie: depăşiţi de un al doilea val despre care ştim că va fi mai greu, mai letal decât primul”, a adăugat el.

Franţa riscă să înregistreze “cel puţin 400.000 de decese suplimentare” în următoarele câteva luni dacă nu se face nimic împotriva epidemiei de COVID-19, în ideea de a obţine o imunitate colectivă, a mai afirmat miercuri Emmanuel Macron.

“Niciodată Franţa nu va adopta această strategie” care ar însemna “trierea pacienţilor”, persoanele în vârstă fiind principalele victime ale pandemiei, a adăugat şeful statului în alocuţiunea sa televizată.

În ultimele 24 de ore, Franța a înregistrat peste 36.000 de noi cazuri de COVID-19, ajungând la 1.235.132 de cazuri în total și fiind cea mai afectată țară din UE.

Anterior, și cancelarul german Angela Merkel a convenit împreună cu landurile instituirea unor noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile.

Măsurile anunțate de Macron și Merkel intervin cu o zi înainte de o videoconferință a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

Published

on

© European Union, 2020

Cancelarul german Angela Merkel a convenit miercuri împreună cu landurile instituirea unor noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile, potrivit agenţiilor Reuters, DPA şi EFE.

Numărul noilor infectări s-a dublat într-o săptămână. Trebuie să acţionăm acum’‘, a spus şefa guvernului de la Berlin, potrivit Agerpres, avertizând că situaţia este ”foarte serioasă” şi că Germania se confruntă cu o transmitere comunitară a virusului, în cazul a trei sferturi dintre noile persoane infectate neputându-se descoperi de la cine a fost contractat virusul.

Sistemul nostru sanitar astăzi încă poate face faţă acestei provocări, dar în ritmul actual al infectărilor va ajunge la limitele capacităţilor sale în câteva săptămâni”, a mai atenţionat Merkel.

Noile restricţii, aplicabile din 2 noiembrie, prevăd de asemenea limitarea reuniunilor la maxim 10 persoane din două gospodării diferite.

Restaurantele, barurile, teatrele, cinematografele, sălile de fitness şi bazinele de înot vor fi închise, iar concertele anulate.

De asemenea, populaţia este îndemnată să evite călătoriile neesenţiale. Înnoptările în hoteluri vor fi permise doar pentru călătoriile în scop profesional necesare, călătoriile în scop turistic fiind interzise.

Obiectivul acestor măsuri severe – nu însă la fel de restrictive ca în primăvară, când au fost închise magazinele neesenţiale şi şcolile – este, potrivit lui Merkel, să limiteze cât mai mult efectele economice şi să permită menţinerea şcolilor şi grădiniţelor deschise.

Cancelarul a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

În ultimele 24 de ore, Germania a înregistrat 14.964 de noi cazuri de COVID-19 şi 85 de decese, menţinând în continuare rata infectărilor şi a deceselor sub cea a multora dintre ţările vecine.

Măsurile anunțate de Merkel intervin cu o zi înainte de o videoconferință a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending