Connect with us

U.E.

Balcanii de Vest: Plan economic și de investiții de 9 miliarde de euro pentru sprijinirea integrării regionale și convergenței cu UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Servic

Comisia Europeană a adoptat marți, 6 octombrie, un amplu Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, care urmărește să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția verde și digitală, precum și să promoveze integrarea regională și convergența cu Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Cetățenii Balcanilor de Vest fac parte din Europa și avem interesul comun să îi ajutăm pe acești șase parteneri să avanseze pe calea aderării la UEPrin intermediul Planului economic și de investiții, sprijinim evaluarea efectuată în cadrul pachetului de extindere cu acțiuni, oferind un sprijin profund și puternic pentru redresarea economică și reformă – pentru o regiune a Balcanilor de Vest mai modernă, mai verde și mai prosperă, care să ofere condiții mai bune cetățenilor lor pe drumul lor către UE”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintele Comisiei Europene.

„Astăzi prezentăm Planul nostru economic și de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a stimula dezvoltarea economică și redresarea regiunii. Vom mobiliza până la 9 miliarde EUR, sub formă de finanțare pentru inițiative emblematice în materie de investiții în domeniile transporturilor, energiei și tranziției verzi și digitale, pentru a crea creștere economică durabilă și locuri de muncă. Planul oferă, de asemenea, o cale pentru o integrare economică regională de succes, pentru a contribui la intensificarea ritmului progreselor realizate în direcția convergenței cu UE și pentru a elimina decalajul de dezvoltare dintre regiunile noastre, accelerând, în ultimă instanță, procesul de integrare europeană. Acest plan ar trebui să contribuie la transformarea Balcanilor de Vest în una dintre cele mai atractive regiuni pentru investiții din întreaga lume. Punerea în aplicare va trebui, desigur, să meargă mână în mână cu reformele”, a declarat, la rândul său, Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere.

Planul economic și de investiții stabilește un pachet substanțial de măsuri de investiții pentru regiune, în valoare de până la 9 miliarde EUR. Acestea vor sprijini conectivitatea durabilă, capitalul uman, competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, precum și dubla tranziție verde și digitală.

Planul identifică zece inițiative emblematice în materie de investiții care vor sprijini principalele conexiuni rutiere și feroviare din regiune, energia din surse regenerabile și tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, renovarea clădirilor publice și private pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, precum și implementarea infrastructurii de bandă largă. Alte inițiative emblematice includ investiții sporite în sectorul privat pentru stimularea competitivității și a inovării, în special a competitivității și inovării întreprinderilor mici și mijlocii, și o Garanție pentru tineret.

Pe lângă finanțarea semnificativă pe care o acordă regiunii prin intermediul granturilor, UE îi poate oferi acesteia garanții care să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private și care să reducă riscul suportat de investitori. Se preconizează că sprijinul acordat prin intermediul noului Mecanism de garantare pentru Balcanii de Vest, din cadrul Garanției pentru acțiuni externe a UE și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, va putea să mobilizeze investiții în valoare de până la 20 de miliarde EUR în următorul deceniu.

În paralel cu Planul de investiții economice pentru sprijinirea regiunii, Comisia a prezentat orientări privind punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care se preconizează că va fi adoptată în cadrul summitul Balcanilor de Vest care va avea loc la Sofia în noiembrie 2020. Aceasta prevede acțiuni organizate în jurul a cinci piloni, și anume: (i) acțiunile climatice, inclusiv decarbonizarea, energia și mobilitatea; (ii) economia circulară, abordând în special deșeurile, reciclarea, producția durabilă și utilizarea eficientă a resurselor; (iii), biodiversitatea, vizând protejarea și refacerea bogăției naturale a regiunii; (v), combaterea poluării aerului, a apei și a solului și (v) sistemele alimentare durabile și zonele rurale. Digitalizarea va fi un factor-cheie de care vor depinde cei cinci piloni de mai sus, în concordanță cu conceptul dublei tranziții verzi și digitale.

Pachetul de măsuri de investiții va fi un factor determinant care va facilita stimularea investițiilor publice și private în regiune, prin intermediul instituțiilor financiare europene și internaționale.

O mai bună conectare a economiilor Balcanilor de Vest în cadrul regiunii și cu UE necesită un angajament ferm din partea Balcanilor de Vest în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor fundamentale, aprofundarea integrării economice regionale și dezvoltarea unei piețe regionale comune pe baza acquis-ului UE, astfel încât regiunea să devină mai atractivă pentru investiții.

Comisia sprijină eforturile guvernelor din regiune de a elabora o nouă viziune pentru crearea unui spațiu economic regional, care se preconizează că va fi aprobată în cadrul summitului de la Sofia din luna noiembrie 2020. UE va depune eforturi pentru ca regiunea să se apropie mai mult de piața unică a UE. Buna guvernanță este fundamentul creșterii economice durabile. Prin urmare, stimularea investițiilor și creșterea economică vor fi posibile doar dacă Balcanii de Vest se vor angaja în mod ferm pe calea reformelor fundamentale, în concordanță cu valorile europene, și dacă vor realiza aceste reforme.

Astfel cum se arată în metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere, partenerii care au înregistrat progrese în ceea ce privește prioritățile de reformă ar trebui să beneficieze de fonduri și de investiții sporite.

Progrese realizate de statele din Balcanii de Vest pe agenda de reforme pentru aderare la UE

Comisia Europeană a adoptat marți Comunicarea privind politica de extindere a UE și pachetul din 2020 privind extinderea: rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.

Astfel, în cazul Balcanilor de Vest, Executivul european semnalează că realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției.

De asemenea, pentru prima dată, Comisia evaluează echilibrul global al negocierilor de aderare purtate atât cu Muntenegru, cât și cu Serbia și propune calea de urmat.

În felul acesta, conferințele interguvernamentale, care ar urma să aibă loc după publicarea pachetului anual al Comisiei, vor putea servi drept forumuri de dialog politic privind reformele, făcând bilanțul întregului proces de aderare și stabilind planificarea pentru anul următor, inclusiv în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor și posibilele măsuri corective.

În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, Comisia așteaptă cu interes primele conferințe interguvernamentale care urmează să fie convocate de îndată ce Consiliul va adopta cadrele de negociere. Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. Albania a realizat deja progrese decisive și se apropie de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu în perspectiva primei conferințe interguvernamentale.

Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente, consideră Executivul european.

În ceea ce privește Kosovo, Bruxelles-ul apreciază că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Published

on

© The White House/ Flickr

Preşedintele american, Joe Biden, va avea o ”videoconferinţă securizată” cu mai mulţi lideri europeni luni la ora 20:00 GMT pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, a anunţat Casa Albă, potrivit AFP şi Reuters, informează Agerpres.

În timp ce SUA devin tot mai alarmiste în legătură cu posibilitatea unui atac iminent din partea Rusiei, preşedintele american urmează să aibă discuţii în ”Situation Room” cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul italian, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele polonez Andrzej Duda şi premierul britanic, Boris Johnson.

Anunțul Casei Albe vine după ce The New York Times a relatat că președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina.

De asemenea, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman.

O mare parte dintre ranforsările militare vizează regiunea Mării Negre și României. SUA și Franța, dispuse să trimită militari în România

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și NATO au respins cu fermitate pretențiile nefondate ale Rusiei

© NATO/ Twitter

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

Rusia nu are forța Occidentului unit, susține șeful diplomației SUA. Cum joacă aliații europeni în tensiunile cu Rusia?

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Consultările dintre Biden și liderii aliați vin la câteva zile după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”. 

Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joia trecută la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul căRusia nu are forța Occidentului unit“.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

© France Diplomatie/ Flickr

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat, în timpul unei vizite la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Săptămâna 10-14 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.

La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice

Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Astfel, rodul rundelor de discuții diplomatice continuă să întârzie în timp ce escaladarea tensiunilor continuă.

Cum este România implicată în aceste procese de consultări inițiate de SUA

România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

© Administrația Prezidențială

Joi seară, înainte de reuniunea Blinken-Lavrov, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) a fost ales luni președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale (EMPL) din Parlamentul European, potrivit unui mesaj pe Facebook. Alegerea acestuia în fruntea Comisiei EMPL este „un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în Uniunea Europeană!”.

„Sunt onorat să vă anunț că am fost ales astăzi președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European (EMPL)! Este un rol-cheie de reprezentant al instituției și un semnal că, prin munca eurodeputaților USR în grupul politic Renew Europe, România câștigă o reputație tot mai bună în Uniunea Europeană!”, scrie Dragoș Pîslaru, pe Facebook.

Activitatea comisiei pe care o va conduce are impact asupra drepturilor muncitorilor români atât din țară, cât și din străinătate, asupra bunăstării și viitorului copiilor și tinerilor, asupra creării de locuri de muncă mai bine plătite, asupra agendei de combatere a sărăciei și excluziunii sociale.

„De la începutul mandatului, mi-am pus toată energia pentru a ne asigura că agenda Uniunii Europene nu este doar un concept abstract, ci că ajunge să facă bine oamenilor. Demersurile mele de a avea un pilon pentru copii și tineri în Mecanismul de Redresare și Reziliență, rezoluția pentru lucrătorii mobili din Europa, Garanția pentru Copii, Rezoluția pentru Tineri, toate acestea îmi dau încredere că în restul mandatului vom putea aduce beneficii concrete pentru cei care au nevoie de ele.
Acesta este angajamentul meu în noua funcție, care nu este doar un câștig pentru mine și pentru USR, ci pentru toți românii și toți cetățenii europeni!”, mai scrie eurodeputatul Renew Europe.

Continue Reading

SUA

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit luni scrisorile de acreditare ale noului ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană, Mark Gitenstein, subliniind importanța parteneriatului transatlantic în vremuri provocatoare.

Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite în România, a  fost nominalizat de președintele american Joe Biden pentru funcția de ambasador al SUA la Uniunea Europeană anul trecut.

“Parteneriatul nostru transatlantic, puternic și de lungă durată, este mai important ca oricând în aceste vremuri provocatoare”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

În cursul audierii sale în Senatul SUA, Gitenstein a dat asigurări că va continua să promoveze valorile susținute și în misiunea sa de ambasador în România, pentru ca SUA să acționeze în UE pentru construcția de piețe libere și “ca bastion împotriva autocrației”.

El a subliniat că obiectivul său va fi revitalizarea și ridicarea nivelului în relația SUA-UE și susținerea în profunzime a relației de cooperare dintre Statele Unite și UE pe toate nivelurile, inclusiv între Congres și Parlamentul European.

“Nu pot să mă gândesc la un privilegiu mai mare decât să fac parte din ceea ce președintele Biden numește provocarea generației noastre: dovedirea faptului că democrația și instituțiile independente puternice sunt cea mai bună formă de guvernanță. Ele sunt, într-adevăr, cea mai scurtă și mai sigură cale către „căutarea fericirii”. Știu din experiența mea din România că a fi ambasador este o mare provocare, dar și unul dintre cele mai bune locuri de muncă din guvern. Dacă voi fi confirmat, voi folosi această poziție pentru a consolida relațiile SUA-UE și voi susține politica externă a Administrației în interesul americanilor”, a spus Gitenstein.

Colaborator al președintelui Biden încă de la începuturile carierei sale politice, Gitenstein s-a alăturat echipei de la Senat a actualului președinte încă din anii 70, pentru ca patruzeci de ani mai târziu să devină ambasador al SUA în România, în timpul administrației Obama-Biden, între 2009 și 2012.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA5 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE6 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE6 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO7 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO7 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending