Connect with us

U.E.

Banca Centrală Europeană a lansat oficial prima reevaluare a strategiei sale de politică monetară după 2003

Published

on

© European Parliament

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE)  a lansat joi, în mod oficial, prima reevaluare a strategiei sale de după 2003, adică a instrumentelor şi a obiectivelor instituției, informează un comunicat.

Revizuirea strategică a politicii monetare a fost una dintre primele acțiuni anunțate de Lagarde la preluarea mandatului, poziția BCE privind menținerea unei rate a dobânzilor de 2% fiind criticată de participanții la piață, care spun că a adus atingere creșterii economice, relatează Financial Times.

În septembrie anul trecut, predecesorul lui Lagarde, Mario Draghi, a redus rata dobânzii la depozitele bancare a BCE cu 10 puncte de bază față de nivelul său actual și a lansat un nou program masiv de relaxare cantitativă, în efortul de a stimula economia zonei euro și de a face progrese spre ținta de inflație a BCE.

Lagarde a moștenit o rată a inflației de 1,0% la preluarea conducerii principalei instituții financiare din zona euro în noiembrie.

Într-un comunicat de presă de azi, BCE a dezvăluit că reevaluarea va fi încheiată până la sfârșitul anului 2020 și va cuprinde „formularea cantitativă a stabilității prețurilor, setul de instrumente pentru politica monetară, analize economice și monetare și practici de comunicare.”

De asemenea, analiza va evalua stabilitatea financiară, ocuparea forței de muncă și sustenabilitatea mediului și se va baza pe „analize detaliate și minți deschise, implicând toate părțile interesate.”

În ceea ce privește deciziile de politică monetară adoptate în ședința de astăzi, Consiliul guvernatorilor BCE a decis că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv, −0,50%. Potrivit comunicatului, Consiliul guvernatorilor anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor va continua să efectueze achiziții nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP), într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Consiliul guvernatorilor anticipează derularea acestora atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor sale de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

Consiliul guvernatorilor mai intenționează să continue reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active pe o perioadă extinsă după data la care va iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending