Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a discutat marți cu cancelarul german, Olaf Scholz, despre situația de pe frontul ucrainean, sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei și perspectivele de pace. 

„Am purtat discuții productive cu Olaf Schoz. Am discutat despre situația de pe linia frontului, continuarea presiunii asupra Rusiei, sporirea sancțiunilor, perspectivele de pace. Apreciez sprijinul Germaniei, inclusiv cel defensiv. Contăm pe continuarea asistenței din partea Germaniei pe calea Ucrainei spre aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a scris Volodimir Zelenski, pe Twitter. 

Held productive talks with @Bundeskanzler. Discussed the situation on the frontline, further pressure on Russia, sanctions increase, the prospects of peace. Appreciate 🇩🇪 support, including defensive one. We count on further 🇩🇪 assistance on 🇺🇦 path to full membership in the #EU

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 17, 2022

Volodimir Zelenski și Olaf Schoz au discutat la telefon și săptămâna trecută. La acel moment, Scholz l-a informat pe liderul de la Kiev că nu a contenit apelurile la adresa Rusiei de a pune capăt ostilităților, de a-și retragere trupele, respectând astfel suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. 

Discuțiile dintre cei doi lideri a apărut în contextul vizitei ministrului german de externe, Annalena Baerbock, în Ucraina, dovadă a detensionării situației generate de refuzul Kievului de a accepta o vizită a președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, ca urmare a poziției indulgente adoptată în trecut de acesta față de liderul rus, Vladimir Putin.

Cu această ocazie, Baerbock a anunțat că, pe viitor, țara sa va renunța complet la importurile de energie din Rusia, pe care a descris-o drept ”agresor”.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul german de externe a susținut că a devenit „o chestiune de război sau pace”. Cu toate acestea, nu va exista „nicio scurtătură” către apartenența la comunitatea europeană.

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial. 

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Comisia Europeană a anunțat cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriate pentru inovare regională, inițiativă dezvoltată alături de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Potrivit unui comunicat al instituției, participanții la acțiunea-pilot sunt pregătiți să facă schimb de bune practici și să co-dezvolte și să testeze instrumente pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare și politici și pentru a conecta programele regionale și naționale la inițiativele UE pentru transformările ecologice și digitale. Aceste parteneriate vor contribui la noua agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea este motorul transformării durabile, conectând strategiile locale cu inițiativele de la nivelul UE.

Apelul a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, de la state membre precum Slovacia, care participă la nivel național, la o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobothnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna, dar și Județul Timiș. 

Apelul a declanșat, de asemenea, un proces de colaborare ascendentă și de creare de rețele, reunind deja mulți participanți în cadrul unor rețele multiregionale. Printre acestea se numără, de exemplu, regiunea Mării Baltice, facilitatea Bioregiuni și un consorțiu extins al Orașelor 4.0 (Leuven, Bologna Turku), care implică, de asemenea, Eindhoven (NL), Espoo (FI) și Cluj-Napoca (RO).

”Economii mai puternice, mai puțin poluante și societăți mai echitabile pot fi construite numai dacă inovarea se află în centrul agendei politice a UE. Avem nevoie de inovare în fiecare regiune și în fiecare țară, conectate între ele, dacă vrem să reușim tranziția ecologică și digitală. Aceste parteneriate ne permit să construim punți pentru a facilita sinergiile de investiții și soluțiile inovatoare. Aștept cu nerăbdare să văd ideile și abordările inovatoare pe care le vor contura împreună”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

”Cooperarea și inovarea sunt ingrediente esențiale pentru dezvoltarea durabilă și rezilientă a regiunilor UE. Toate teritoriile au un potențial de inovare care trebuie exploatat, așa că m-am bucurat să văd un interes atât de mare pentru acest apel. Aștept cu nerăbdare rezultatele pilotului, în speranța că acesta va contribui la reducerea decalajului persistent în materie de inovare între regiuni, care limitează performanța UE în ansamblu”, a subliniat, la rândul său, comisarul european coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Prin încurajarea inovării, consolidăm reziliența locală și îmbunătățim capacitatea comunităților noastre locale de a face față situațiilor de urgență, de a proteja cetățenii și de a sprijini economiile locale. În acest context, ne bazăm pe comisarii Ferreira și Gabriel să colaboreze în cadrul parteneriatelor pentru inovare regională, ca instrument esențial pentru a coordona toate fondurile disponibile pentru a răspândi inovarea pe teren, concentrându-ne pe eficientizarea energetică și sustenabilitatea regiunilor, orașelor și satelor noastre”, a spus președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

Participanții la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională pe baza ”Manualului pentru parteneriate pentru inovare regională”, un prim document de orientare publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare. Acesta propune o gamă largă de instrumente și mecanisme de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor de inovare regionale, naționale și ale UE în vederea implementării tranziției ecologice și digitale a Europei și pentru a aborda problema decalajului în materie de inovare în UE.  Un element central al abordării propuse este introducerea unor misiuni locale pentru a coordona acțiunile în cadrul unei logici direcționale coerente, permițând explorarea unor seturi de politici de mare anvergură pentru inovare la nivel de sistem.

În timpul acțiunii-pilot, participanții vor testa aceste instrumente de politică, creând în același timp orientări operaționale.

Manualul și acțiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învățarea prin experimentare și vor sprijini administrațiile publice și ecosistemul mai larg. Acțiunea-pilot nu va avea niciun impact asupra procesului actual de programare a fondurilor 2021-2027.