Connect with us

U.E.

Banca Europeană de Investiții și BERD oferă fermierilor din România fonduri în valoare de 12,5 milioane de euro

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investitii (BEI) pun la dispoziția fermierilor români fonduri noi în valoare de 12,5 milioane de euro, informează cele două instituții financiare într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Finanțarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești. Astfel BEI, cu sprijinul FEIS și BERD oferă o nouă finanţare în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, pentru Agricover Credit IFN.

Fermierii din România vor beneficia de acces îmbunătățit la finanțare prin intermediul  noilor fonduri oferite Agricover Credit IFN de către Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investitii (BEI).

Agricover Credit IFN finanțează sectorul agricol și zootehnic și lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanți din România. Este o subsidiară  a Agricover Holding S.A., care oferă servicii  de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat și original, centrat pe satisfacerea nevoilor esențiale ale fermierilor.

BERD, acționar al Agricover Holding S.A., acordă o finanțare adiţională de 5 milioane de euro, crescând finanțarea către companie la 20 de milioane de euro. BEI acordă o primă tranșă de 7,5 milioane de euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane de euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziția Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 de milioane de euro,  anterior acordat. Finanțarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS).

Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul  economic generat de pandemia COVID-19,

“Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce privește cererea, lanțurile de aprovizionare și exporturile, confruntându-se în același timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanțări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depășească aceste provocări, în beneficiul comunităților rurale și al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior”, a declarat Mark Davis, Director regional BERD pentru România și Bulgaria.

Vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, a precizat că “a doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfășurarea eficientă a primei operațiuni cu Agricover a oferit investiții necesare pentru îmbunătățirea productivității și dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creșterea competitivității și generarea de locuri de muncă, precum și pentru coeziune. Această finanțare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face față mai bine consecințelor actualei crize Covid-19”.

“Pentru a depăși consecințele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanțare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România”, a spus și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

“Prin această finanțare suplimentară din partea BERD și BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, fără întreruperi, încurajând un mediu sigur și performant pentru toți partenerii noștri fermieri. Suntem onorați și încântați să vedem că cele mai importante instituții financiare internaționale au încredere în modelul nostru de afaceri și în capacitatea noastră dovedită de a opera, în ciuda provocărilor existente în piață”, a declarat Robert Rekkers. Director General, Agricover Credit IFN.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este o bancă multilaterală care promovează dezvoltarea sectorului privat și inițiativa antreprenorială în 38 de economii de pe trei continente. Banca este deținută de 69 de țări, precum și UE și BEI. Investițiile BERD au scopul de a face economiile din regiunile sale competitive, bine guvernate, ecologice, inclusive, rezistente și integrate.

În România BERD este axată pe finanțarea infrastructurii, în special în regiuni; stimularea productivității sectorului privat; și dezvoltarea în continuare a sectorului financiar și a piețelor de capital. 

Banca Europeană de Investiții (BEI) este banca Uniunii Europene. Este instituția de creditare pe termen lung a UE și este singura bancă deținută și reprezentând interesele statelor membre ale UE. Aceasta oferă finanțări pe termen lung disponibile pentru investiții solide pentru a contribui la obiectivele politicii UE. BEI lucrează îndeaproape cu alte institututii ale UE pentru a pune în aplicare politica UE.

Fiind cel mai mare debitor și creditor multilateral ca volum, BEI oferă finanțare și expertiză pentru proiecte de investiții solide și durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90 la sută din activitatea BEI este axată pe Europa dar sprijină și politicile externe şi de dezvoltare ale UE .

Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) este principalul pilon al Planului de Investiții pentru Europa. Oferă garanții parțiale care permit BEI să investească într-un număr mai mare de proiecte, de cele mai multe ori mai riscante. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare în cadrul FEIS ar trebui să mobilizeze 486 miliarde EUR pentru investiții, inclusiv 3,6 miliarde EUR în România și să sprijine peste 1,2 milioane de start-up-uri și IMM-uri din întreaga UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană convoacă pe 30 noiembrie primul Forum Schengen pentru consolidarea guvernanței spațiului de liberă circulație

Published

on

© European Communities, 1990/Source: EC - Audiovisual Service

Luni, 30 noiembrie, Comisia Europeană va convoca primul Forum Schengen organizat vreodată, reunind membri ai Parlamentului European și miniștri ai afacerilor interne și urmărind să încurajeze cooperarea concretă și dialogul politic pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient, informează un comunicat

Discuțiile vor influența Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic, care urmează să fie prezentată la jumătatea anului 2021 și vor aborda următoarele teme:

  • consolidarea guvernanței spațiului Schengen și îmbunătățirea mecanismului de evaluare a punerii în aplicare a normelor Schengen, pe baza experienței acumulate în urma pandemiei de coronavirus
  • rolul spațiului Schengen în etapa de redresare economică post-coronavirus
  • găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește revizuirea Codului frontierelor Schengen
  • utilizarea mai eficientă a măsurilor alternative la reintroducerea controalelor la frontieră
  • o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE
  • consolidarea cooperării polițienești și a schimbului de informații.

Reuniunea va începe, prin videoconferință, la ora 9.00 CET, cu un mesaj din partea președintelui Ursula von der Leyen cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a spațiului Schengen. Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, va prezenta observații cu privire la tematica evenimentului tot în deschidere, urmate de un discurs special al comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Tanja Fajon, președinta Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, va avea, de asemenea, un discurs. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European pledează pentru sancțiuni dure împotriva Turciei cu privire la acțiunile ilegale pe care le desfășoară în Cipru

Published

on

© European Union

Parlamentul European a adoptat joi, cu 631 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi o abţinere, o rezoluţie care condamnă activităţile ilegale ale Turciei în suburbia Varosha a oraşului Famagusta şi avertizează că orice ”deschidere” parţială a acesteia slăbeşte perspectivele găsirii unei soluţii cuprinzătoare la problema cipriotă, se arată în comunicatul oficial.

Legislativul European subliniază că o soluţie durabilă la problema cipriotă poate fi găsită numai prin diplomaţie şi negocieri şi cere Consiliului European să-şi menţină poziţia unită asupra acţiunilor ilegale ale Turciei şi să impună sancţiuni dure drept răspuns.

Eurodeputaţii îşi reafirmă sprijinul pentru un o soluţie corectă, cuprinzătoare şi viabilă pe baza unei federaţii cu două zone şi două comunităţi, cu un statut internaţional unic.

Armata turcă a îngrădit Varosha imediat după invazia Ciprului din 1974. Ciprioților greci care au fugit din Varosha nu li s-a permis să se întoarcă, Varosha devenind efectiv un oraș fantomă.

„Pe măsură ce Turcia se distanțează din ce în ce mai mult de valorile și standardele europene, relațiile UE-Turcia sunt la un nivel istoric minim”, mai avertizează Parlamentul. Acțiunile sale militare ilegale și unilaterale din estul Mediteranei încalcă suveranitatea statelor membre UE, Grecia și Cipru. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de finanțe al Germaniei cere Uniunii Europene o decizie rapidă privind introducerea monedei euro digitale

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat vineri că europenii ar trebui să depună eforturi susţinute pentru a veni cu o soluţie la plăţile digitale, deoarece există o cerere imensă pentru monedă digitală din partea consumatorilor şi a companiilor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte versiunea digitală a monedei euro, cred că trebuie depuse eforturi susţinute, nu trebuie să aşteptăm. Trebuie să putem decide oricând că ar trebui să facem ceva în privinţa introducerii unei monede euro digitale”, a declarat Scholz, vice-cancelar al Germaniei, țară ce asigură președinția Consiliului UE, la o conferinţă online dedicată plăţilor în Europa în viitor.

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.

Jens Weidmann, membrul al Comitetului executiv al BCE, a avertizat vineri că emiterea unei monede euro digitale ar fi un efort imens pentru Banca Centrală Europeană şi va fi un proces de durată.

“Dacă aş opta pentru CBDC, introducerea lor ar fi un efort imens logistic şi tehnic şi, prin urmare, va fi un proces de durată”, a explicat Weidmann, care este şi preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank).

Comentariile distincte ale lui Scholz și Weidmann vin după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat la începutul lunii octombrie un raport cuprinzător privind posibila emisiune a unei monede euro digitale, elaborat de Grupul operativ la nivel înalt al Eurosistemului pentru moneda digitală a băncii centrale și aprobat de Consiliul guvernatorilor.

Astfel Banca Centrală Europeană a anunţat că va începe să experimenteze o versiune digitală a monedei euro. Instituţia a subliniat că o monedă euro digitală ar reprezenta o formă electronică de bani ai băncii centrale, care ar fi accesibilă tuturor cetăţenilor şi firmelor, precum bancnotele, dar în format digital, pentru efectuarea plăţilor zilnice într-un mod rapid, uşor şi sigur. Aceasta ar completa numerarul, fără a-l înlocui. Eurosistemul va continua, în orice caz, să emită numerar.

Grupul operativ al Eurosistemului, ce reuneşte experţi din cadrul BCE şi de la 19 bănci centrale naţionale din zona euro, a identificat scenarii posibile care ar impune emisiunea unei monede euro digitale. Printre acestea se numără: o cerere sporită de plăţi electronice în zona euro care ar necesita un mijloc de plată digital european fără risc, o reducere semnificativă a utilizării numerarului ca mijloc de plată în zona euro, lansarea unor mijloace de plată private la nivel mondial care ar putea genera preocupări în materie de reglementare şi ar prezenta riscuri la adresa stabilităţii financiare şi a protecţiei consumatorilor, precum şi o utilizare masivă de monede digitale ale băncii centrale emise de bănci centrale străine.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Comisia Europeană convoacă pe 30 noiembrie primul Forum Schengen pentru consolidarea guvernanței spațiului de liberă circulație

PARLAMENTUL EUROPEAN10 mins ago

Parlamentul European pledează pentru sancțiuni dure împotriva Turciei cu privire la acțiunile ilegale pe care le desfășoară în Cipru

CONSILIUL UE16 mins ago

Ministrul de finanțe al Germaniei cere Uniunii Europene o decizie rapidă privind introducerea monedei euro digitale

ROMÂNIA39 mins ago

Ministrul economiei susține digitalizarea masivă a procesului de absorbție a fondurilor europene

ROMÂNIA46 mins ago

CNAIR ar putea încheia un protocol de cooperare cu compania omoloagă din Spania, în perspectiva celebrării, în 2021, a 140 de ani de relaţii diplomatice între România și Spania

MAREA BRITANIE1 hour ago

Brexit: Uniunea Europeană și Regatul Unit reiau negocierile în format fizic la Londra, în încercarea de a depăși aceleași ”divergențe fundamentale”

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA2 hours ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE3 hours ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending