Premierul britanic, Boris Johnson, a apreciat marți că Ucraina, ”democrație liberă”, trebuie ”să poată să continue să aspire să adere la NATO”, completând că președintelui rus, Vladimir Putin, nu trebuie să i se permită ”să rescrie normele” la nivel internațional pentru a împiedica acest lucru, informează EFE, citat de Agerpres.

Prim-ministrul Regatului Unit a susținut aceste declarații în cadrul reuniunii săptămânale a Cabinetului, moment în care a dat asigurări că țara sa ”rămâne deschisă pentru continuarea discuțiilor cu Rusia”, a indicat un purtător de cuvânt oficial.

Johnson, a spus – potrivit acestuia – că Marea Britanie ”face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini poporul ucrainean în faţa campaniei de dezinformare a Rusiei pentru subminarea vecinului său suveran”, conform DPA.

Ministrul Apărării, Ben Wallace, a anunțat în Camera Comunelor că țara sa  a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”. 

Anticipând marota ”retoricii false” ce se regăsește în manualul de operare al Kremlinului, folosită în 2009, ”înainte de invazia Rusiei în Georgia și în 2014, în Ucraina”, oficialul a ținut să clarifice că aceste capabilități sunt ”cu rază scurtă de acțiune și, în mod clar, defensiv”.

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. 

Astăzi, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Şefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, aflată în vizită la Kiev, a avertizat marţi Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care ar avea consecinţe grave dacă s-ar produce, apreciind ca inacceptabilă desfăşurarea trupelor ruse la graniţă, informează AFP, potrivit Agerpres. 

„Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure. Întărirea dispozitivului militar rusesc în jurul Ucrainei este inacceptabilă. Rusia este agresorul şi trebuie să facem în aşa fel încât să fim alături de Ucraina” a declarat Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Mai mult, aceasta a subliniat că singura calea viabilă pentru a ieși din criză este ca Rusia să aleagă dezescaladarea şi să înceapă un „dialog serios”. 

„Canada este alături de aliații săi pentru a sprijini o Ucraină puternică și independentă”, a scris șefa diplomaţiei canadiene, pe Twitter, după o întrevedere cu Dmitro Kuleba și președintele Volodimir Zelenski.

Ended the day meeting with my Ukrainian counterpart, Foreign Minister @DmytroKuleba, and Ukrainian President @ZelenskyyUa.

Canada stands with you, along with our allies, in support of a strong and independent Ukraine. pic.twitter.com/AEVWNjWZWk

— Mélanie Joly (@melaniejoly) January 19, 2022

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena.

Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, i-a oferit fostului cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel, un rol de consilier la Naţiunile Unite, informează miercuri dpa, citând surse.

Guterres i-a propus Angelei Merkel să prezideze un consiliu consultativ care să fie format din foşti şefi de stat şi de guvern, potrivit surselor de la ONU, informează Agerpres.

Rolul acestui consiliu este de “a identifica bunurile globale publice şi alte zone de interes comun unde este cel mai mult nevoie de îmbunătăţiri de guvernare şi să propună modalităţi în care acest lucru ar putea fi realizat”.

Potrivit surselor de informaţii, Guterres a făcut această ofertă direct Angelei Merkel. Însă, potrivit aceloraşi surse, probabilitatea ca Angela Merkel să accepte acest post este destul de scăzută: se pare că nu există încă un răspuns din partea ei.

Politiciana conservatoare de 67 de ani nu a mai candidat la alegerile federale din septembrie şi s-a retras din politica naţională germană anul trecut, după 16 ani în care a fost cancelar federal.

Consiliul consultativ propus de Guterres este unul dintre principalele proiecte de reformă gândite de secretarul general al ONU în cel de-al doilea mandat al său, care a început în ianuarie.

Potrivit lui Guterres, pandemia de coronavirus a scos la iveală breşe majore în cooperarea internaţională. Preconizatul consiliu consultativ este menit să dea un impuls pentru reînnoirea practicilor şi principiilor de acţiune la nivel global.