Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială anunţă perspective sumbre pentru economia globală: Creşterea globală va încetini în 2019

Published

on

Ritmul de creştere economică globală va încetini de la nivelul de 3%, deja revizuit în minus în 2018, la 2,9% în 2019, în contextul perspectivelor de apariţie a unor riscuri de evoluţie negativă, a anunţat joi Banca Mondială printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Activităţile comerciale şi de producţie la nivel global au încetinit, tensiunile comerciale au rămas la un nivel înalt, iar unele pieţe emergente mari se confruntă cu presiuni substanţiale din partea pieţelor financiare, arată un comunicat al instituţiei financiare.

Conform prognozelor, ritmul de creştere la nivelul economiilor avansate va scădea la 2% anul acesta, conform raportului intitulat Perspectivele Economice Globale, dat publicităţii în ianuarie 2019. Cererea externă scăzută, costurile de îndatorare în creştere şi incertitudinile persistente legate de politicile publice vor avea şi ele consecinţe asupra perspectivelor economiilor emergente şi a celor aflate în curs de dezvoltare. Se anticipează că, la nivelul acestui grup de ţări, creşterea va rămâne constantă, situată la un nivel inferior celui aşteptat, adică 4,2% în 2019.

În raport, Banca Mondială estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018. De asemenea, Banca Mondială şi-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 şi 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

”La începutul anului 2018, economia mondială funcţiona în parametri normali, însă a pierdut viteză în timpul anului şi evoluţia poate fi mai anevoioasă în cursului anului curent“, a declarat Kristalina Georgieva, CEO al Băncii Mondiale. ”În condiţiile în care economiile emergente şi ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu anumite neajunsuri de natură economică şi financiară, progresele înregistrate la nivel mondial privind reducerea nivelului de sărăcie extremă ar putea fi pus în pericol. Pentru a-şi păstra avântul câştigat până acum, statele trebuie să investească în oameni, să susţină creşterea incluzivă şi să construiască societăţi reziliente“.

Creşterea exporturilor de mărfuri a stagnat, iar activitatea importatorilor de mărfuri înregistrează o decelerare. Creşterea pe cap de locuitor va fi insuficientă pentru a estompa discrepanţele existente la nivelul veniturilor, în economiile avansate, în aproximativ 35% din pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare în 2019, cota crescând la 60% în ţările care sunt afectate de fragilitate, conflicte şi violenţă.

Mai multe evoluţii ar putea acţiona ca impediment în calea acestor activităţi. Controlul mai strict exercitat asupra costurilor de îndatorare ar putea duce la diminuarea fluxurilor de capital şi la o creştere încetinită la nivelul mai multor pieţe emergente şi al economii aflate în curs de dezvoltare. Majorările anterioare înregistrate la nivelul datoriilor publice şi private ar putea creşte nivelul de vulnerabilitate în faţa fluctuaţiilor cu care se confruntă condiţiile de finanţare şi atitudinea generală faţă de piaţă. Intensificarea tensiunilor comerciale ar putea avea drept consecinţă o creştere globală mai scăzută şi ar putea perturba lanţurile valorice interconectate.

”O creştere economică robustă este esenţială pentru reducerea sărăciei şi pentru susţinerea unei prosperităţi comune,” a declarat Vicepreşedintele Grupului Băncii Mondiale pentru Creştere Echitabilă, Finanţe şi Instituţii, Ceyla Pazarbasioglu.

Sectorul informal reprezintă aproximativ 70% din forţa de muncă şi 30% din PIB pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. În contextul în care această situaţie este asociată unei productivităţi scăzute, veniturilor din impozite, precum şi unui nivel sporit al sărăciei şi inegalităţii, acest fenomen devine simptomatic pentru oportunităţile pierdute. Reducerea presiunilor fiscale şi de reglementare, îmbunătăţirea accesului la finanţare, furnizarea unor servicii publice şi educaţionale mai bune, precum şi consolidarea cadrelor de colectare a veniturilor din impozite ar putea spori nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia celui formal.

Vulnerabilităţile legate de datoria publică în ţările cu venituri scăzute sunt în creştere. Deşi împrumuturile au dat posibilitatea mai multor ţări să abordeze necesităţile importante din domeniul dezvoltării, a crescut raportul median datorie – PIB de la nivelul ţărilor cu venituri scăzute, iar structura datoriei a migrat spre surse de finanţare mai scumpe, disponibile în piaţă. Aceste economii ar trebui să se concentreze pe mobilizarea resurselor interne, pe consolidarea practicilor de management al datoriilor şi investiţiilor, precum şi pe construirea unor cadre macro-fiscale mai rezistente.

Menţinerea nivelului istoric scăzut şi stabil al inflaţiei nu este garantată pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. Presiunile ciclice care au dus la scăderea inflaţiei în ultima decadă dispar treptat. Factorii pe termen lung care au contribuit la reducerea inflaţiei în ultimii 50 de ani – comerţul global şi integrarea financiară, adoptarea pe scară largă a unor cadre robuste de politică monetară – pot înregistra chiar un revers. Păstrarea unui nivel scăzut al inflaţiei la nivel global poate deveni o provocare la fel de mare ca şi încercarea de a ajunge la nivelul respectiv.

Politicile publice menite să diminueze impactul fluctuaţiilor de preţuri la alimente, la nivel mondial, pot avea anumite consecinţe neprevăzute în cazul în care sunt puse în aplicare de mai multe guverne care nu se coordonează între ele. Intervenţia guvernelor poate oferi soluţii pe termen scurt, însă măsurile mai ample pot exagera creşterea subită a unor preţuri, iar cel mai mare impact va fi asupra populației sărace. De exemplu, este foarte posibil ca politicile comerciale introduse în perioada 2010-2011, când a existat o creștere a prețurilor, să fi provocat un sfert din creşterea preţurilor la grâu şi porumb la nivel mondial. Din cauza creşterii bruşte a preţului la alimente în perioada 2010-2011, circa 8,3 milioane de persoane (aprox. 1% din persoanele defavorizate ale lumii) au ajuns în pragul sărăciei.

„Elaborarea unor politici fiscale şi sociale pentru a creşte nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia sectorului formal, precum şi consolidarea mobilizării surselor de venituri interne şi îmbunătăţirea administrării datoriei vor reprezenta priorităţi importante pentru decidenţii politici în procesul de depăşire a provocărilor aferente economiei informale din ţările aflate în curs de dezvoltare“, a declarat Ayhan Kose, Director în cadrul Grupului Băncii Mondiale. „În condiţiile în care perspectivele economice se diminuează, aceste eforturi devin din ce în ce mai importante“.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Plămânii Planetei”, cuprinși de flăcări. Președintele Franței Emmanuel Macron: Pădurea Amazoniană, care produce 20% din oxigenul Terrei, arde. Această ”criză internațională” trebuie discutată de urgență la summitul G7

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în periaoda 24-26 august în orașul francez Biarritz, anunță BBC, citat de Adevărul.ro.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.


El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon, potrivit Digi24.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Replicându-i președintelui francez, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.

El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi ”bazat pe date obiective și respect reciproc”.

”Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI”, a scris preşedintele Braziliei.

Potrivit unor documente publicate de un ONG britanic, citat de The Independent, preluat de Digi24, air Bolsonaro, preşedintele extremist al Braziliei s-ar afla la originea dezastrului din pădurea amazoniană.

Guvernul brazilian intenţionează să construiască poduri, autostrăzi şi o centrală hidroelectrică în junglă pentru a ”contracara presiunea internaţională” pentru protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump merge la Chișinău, iar premierul Maia Sandu va efectua o vizită în SUA

Published

on

Consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, va efectua săptămâna viitoare o vizită la Chișinău, a anunțat premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

”Timp de mulți ani Republica Moldova a fost izolată pe plan internațional. (…) Astăzi situația s-a schimbat. Toți cei mai importanți parteneri externi manifestă interes pentru Republica Moldova. Avem multe uși deschise, multe propuneri de parteneriat, sprijin și deschidere. În acest context, văd o dezvoltare fără precedent a relațiilor noastre cu SUA. Săptămâna viitoare Republica Moldova va fi vizitată de către John Bolton, consilierul președintelui SUA pentru securitate națională”, a scris Sandu pe Facebook.

Potrivit acesteia, vizita unui ”oficial de acest rang și domeniu” este un semnal puternic de sprijin pentru Republica Moldova.

În același mesaj, Maia Sandu anunță că va efectua o vizită în Statele Unite la începutul lunii septembrie.

”Merg într-o vizită în SUA, cu mai mulți membri ai guvernului, prioritățile noastre fiind aprofundarea dialogului strategic cu SUA, cooperarea în domenii-cheie, atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă pentru cetățenii noștri la noi acasă. Sunt sigură că parteneriatul cu SUA ne va permite să înaintăm pe calea democrației și a progresului”, conchide premierul Republicii Moldova.

Anunțul vizitei lui Bolton la Chișinău survine la câteva zile după ce președintele SUA Donald Trump l-a primit la Washington pe omologul său român Klaus Iohannis, împreună cu care a semnat o Declarație Comună de aprofundare a relației strategice dintre SUA și România.

Contactele internaționale la nivel înalt ale actualului guvern de la Chișinău au debutat la începutul lunii iulie, când Bucureștiul a fost prima capitală străină vizitată de premierul Republicii Moldova, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă.

Pe parcursul lunii iulie, Maia Sandu și membri ai cabinetului său s-au aflat de două ori la Bruxelles pentru întrevederi cu președintele Consiliului European, cu comisari europeni și cu membri ai Parlamentului European, inclusiv eurodeputați român precum Traian Băsescu, Dacian Cioloș sau Siegfried Mureșan.

De altfel, în context european, șefii de stat sau de guvern din țările UE au inclus, la solicitarea lui Klaus Iohannis,  o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al Consiliului European de vară,liderii europeni salutând transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invitând Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending