Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială anunţă perspective sumbre pentru economia globală: Creşterea globală va încetini în 2019

Published

on

Ritmul de creştere economică globală va încetini de la nivelul de 3%, deja revizuit în minus în 2018, la 2,9% în 2019, în contextul perspectivelor de apariţie a unor riscuri de evoluţie negativă, a anunţat joi Banca Mondială printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Activităţile comerciale şi de producţie la nivel global au încetinit, tensiunile comerciale au rămas la un nivel înalt, iar unele pieţe emergente mari se confruntă cu presiuni substanţiale din partea pieţelor financiare, arată un comunicat al instituţiei financiare.

Conform prognozelor, ritmul de creştere la nivelul economiilor avansate va scădea la 2% anul acesta, conform raportului intitulat Perspectivele Economice Globale, dat publicităţii în ianuarie 2019. Cererea externă scăzută, costurile de îndatorare în creştere şi incertitudinile persistente legate de politicile publice vor avea şi ele consecinţe asupra perspectivelor economiilor emergente şi a celor aflate în curs de dezvoltare. Se anticipează că, la nivelul acestui grup de ţări, creşterea va rămâne constantă, situată la un nivel inferior celui aşteptat, adică 4,2% în 2019.

În raport, Banca Mondială estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018. De asemenea, Banca Mondială şi-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 şi 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

”La începutul anului 2018, economia mondială funcţiona în parametri normali, însă a pierdut viteză în timpul anului şi evoluţia poate fi mai anevoioasă în cursului anului curent“, a declarat Kristalina Georgieva, CEO al Băncii Mondiale. ”În condiţiile în care economiile emergente şi ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu anumite neajunsuri de natură economică şi financiară, progresele înregistrate la nivel mondial privind reducerea nivelului de sărăcie extremă ar putea fi pus în pericol. Pentru a-şi păstra avântul câştigat până acum, statele trebuie să investească în oameni, să susţină creşterea incluzivă şi să construiască societăţi reziliente“.

Creşterea exporturilor de mărfuri a stagnat, iar activitatea importatorilor de mărfuri înregistrează o decelerare. Creşterea pe cap de locuitor va fi insuficientă pentru a estompa discrepanţele existente la nivelul veniturilor, în economiile avansate, în aproximativ 35% din pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare în 2019, cota crescând la 60% în ţările care sunt afectate de fragilitate, conflicte şi violenţă.

Mai multe evoluţii ar putea acţiona ca impediment în calea acestor activităţi. Controlul mai strict exercitat asupra costurilor de îndatorare ar putea duce la diminuarea fluxurilor de capital şi la o creştere încetinită la nivelul mai multor pieţe emergente şi al economii aflate în curs de dezvoltare. Majorările anterioare înregistrate la nivelul datoriilor publice şi private ar putea creşte nivelul de vulnerabilitate în faţa fluctuaţiilor cu care se confruntă condiţiile de finanţare şi atitudinea generală faţă de piaţă. Intensificarea tensiunilor comerciale ar putea avea drept consecinţă o creştere globală mai scăzută şi ar putea perturba lanţurile valorice interconectate.

”O creştere economică robustă este esenţială pentru reducerea sărăciei şi pentru susţinerea unei prosperităţi comune,” a declarat Vicepreşedintele Grupului Băncii Mondiale pentru Creştere Echitabilă, Finanţe şi Instituţii, Ceyla Pazarbasioglu.

Sectorul informal reprezintă aproximativ 70% din forţa de muncă şi 30% din PIB pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. În contextul în care această situaţie este asociată unei productivităţi scăzute, veniturilor din impozite, precum şi unui nivel sporit al sărăciei şi inegalităţii, acest fenomen devine simptomatic pentru oportunităţile pierdute. Reducerea presiunilor fiscale şi de reglementare, îmbunătăţirea accesului la finanţare, furnizarea unor servicii publice şi educaţionale mai bune, precum şi consolidarea cadrelor de colectare a veniturilor din impozite ar putea spori nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia celui formal.

Vulnerabilităţile legate de datoria publică în ţările cu venituri scăzute sunt în creştere. Deşi împrumuturile au dat posibilitatea mai multor ţări să abordeze necesităţile importante din domeniul dezvoltării, a crescut raportul median datorie – PIB de la nivelul ţărilor cu venituri scăzute, iar structura datoriei a migrat spre surse de finanţare mai scumpe, disponibile în piaţă. Aceste economii ar trebui să se concentreze pe mobilizarea resurselor interne, pe consolidarea practicilor de management al datoriilor şi investiţiilor, precum şi pe construirea unor cadre macro-fiscale mai rezistente.

Menţinerea nivelului istoric scăzut şi stabil al inflaţiei nu este garantată pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. Presiunile ciclice care au dus la scăderea inflaţiei în ultima decadă dispar treptat. Factorii pe termen lung care au contribuit la reducerea inflaţiei în ultimii 50 de ani – comerţul global şi integrarea financiară, adoptarea pe scară largă a unor cadre robuste de politică monetară – pot înregistra chiar un revers. Păstrarea unui nivel scăzut al inflaţiei la nivel global poate deveni o provocare la fel de mare ca şi încercarea de a ajunge la nivelul respectiv.

Politicile publice menite să diminueze impactul fluctuaţiilor de preţuri la alimente, la nivel mondial, pot avea anumite consecinţe neprevăzute în cazul în care sunt puse în aplicare de mai multe guverne care nu se coordonează între ele. Intervenţia guvernelor poate oferi soluţii pe termen scurt, însă măsurile mai ample pot exagera creşterea subită a unor preţuri, iar cel mai mare impact va fi asupra populației sărace. De exemplu, este foarte posibil ca politicile comerciale introduse în perioada 2010-2011, când a existat o creștere a prețurilor, să fi provocat un sfert din creşterea preţurilor la grâu şi porumb la nivel mondial. Din cauza creşterii bruşte a preţului la alimente în perioada 2010-2011, circa 8,3 milioane de persoane (aprox. 1% din persoanele defavorizate ale lumii) au ajuns în pragul sărăciei.

„Elaborarea unor politici fiscale şi sociale pentru a creşte nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia sectorului formal, precum şi consolidarea mobilizării surselor de venituri interne şi îmbunătăţirea administrării datoriei vor reprezenta priorităţi importante pentru decidenţii politici în procesul de depăşire a provocărilor aferente economiei informale din ţările aflate în curs de dezvoltare“, a declarat Ayhan Kose, Director în cadrul Grupului Băncii Mondiale. „În condiţiile în care perspectivele economice se diminuează, aceste eforturi devin din ce în ce mai importante“.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin își apără decizia de a acorda cetățenie rusă separatiștilor din Ucraina: ”Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și-a apărat joi decizia de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste invocând decizii similare care sunt adoptate și de țări precum Polonia, România sau Ungaria.

După summitul istoric de la Vladivostok pe care l-a avut cu liderul Coreei de Nord, Vladimir Putin a reacţionat la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Relațiile Rusia-Ucraina în era ”Putin și Zelenski”. Noul lider de la Kiev califică Moscova drept o ”putere de ocupație”, în timp ce liderul de la Kremlin se declară pregătit pentru ”restabilirea” relațiilor

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Preşedintele ales al Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că prioritatea sa va fi să pună capăt „războiului şi ocupaţiei“ ruse, într-o reacție la decizia Moscovei de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste. Poziția sa față de decretul semnat de Vladimir Putin a fost urmată de o declarație pozitivă a liderului rus cu privire la viitorul relațiilor dintre Moscova și Kiev, acesta arătându-se pregătit pentru ”restabilirea completă” a relaţiilor cu Ucraina.

Această hotărâre arată că Rusia este „o putere de ocupaţie“, a reacționat Zelenski, citat de Reuters, scrie Adevărul.

Rusia duce un război contra Ucraina, a adăugat el, angajându-se să-i apere pe cetăţenii ucraineni. El a spus că îşi doreşte să aibă parte în acest efort de sprijinul comunităţii internaţionale. De altfel, un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulterior acestei decizii, reacții critice au venit din partea Uniunii Europene, a Germaniei și a Franței, care au condamnat adoptarea acestui decret.

Mai mult, joi, în urma summit-ului istoric pe care l-a avut la Vladivostok cu liderul Coreii de Nord, Vladimir Putin a arătat că Rusia dorește și este pregătită să restabilească ”complet relaţiile noastre cu Ucraina, dar nu putem face acest lucru în mod unilateral”.

La solicitarea presei, Vladimir Putin a reacţionat de asemenea la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

”Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending