Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială anunţă perspective sumbre pentru economia globală: Creşterea globală va încetini în 2019

Published

on

Ritmul de creştere economică globală va încetini de la nivelul de 3%, deja revizuit în minus în 2018, la 2,9% în 2019, în contextul perspectivelor de apariţie a unor riscuri de evoluţie negativă, a anunţat joi Banca Mondială printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Activităţile comerciale şi de producţie la nivel global au încetinit, tensiunile comerciale au rămas la un nivel înalt, iar unele pieţe emergente mari se confruntă cu presiuni substanţiale din partea pieţelor financiare, arată un comunicat al instituţiei financiare.

Conform prognozelor, ritmul de creştere la nivelul economiilor avansate va scădea la 2% anul acesta, conform raportului intitulat Perspectivele Economice Globale, dat publicităţii în ianuarie 2019. Cererea externă scăzută, costurile de îndatorare în creştere şi incertitudinile persistente legate de politicile publice vor avea şi ele consecinţe asupra perspectivelor economiilor emergente şi a celor aflate în curs de dezvoltare. Se anticipează că, la nivelul acestui grup de ţări, creşterea va rămâne constantă, situată la un nivel inferior celui aşteptat, adică 4,2% în 2019.

În raport, Banca Mondială estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018. De asemenea, Banca Mondială şi-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 şi 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

”La începutul anului 2018, economia mondială funcţiona în parametri normali, însă a pierdut viteză în timpul anului şi evoluţia poate fi mai anevoioasă în cursului anului curent“, a declarat Kristalina Georgieva, CEO al Băncii Mondiale. ”În condiţiile în care economiile emergente şi ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu anumite neajunsuri de natură economică şi financiară, progresele înregistrate la nivel mondial privind reducerea nivelului de sărăcie extremă ar putea fi pus în pericol. Pentru a-şi păstra avântul câştigat până acum, statele trebuie să investească în oameni, să susţină creşterea incluzivă şi să construiască societăţi reziliente“.

Creşterea exporturilor de mărfuri a stagnat, iar activitatea importatorilor de mărfuri înregistrează o decelerare. Creşterea pe cap de locuitor va fi insuficientă pentru a estompa discrepanţele existente la nivelul veniturilor, în economiile avansate, în aproximativ 35% din pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare în 2019, cota crescând la 60% în ţările care sunt afectate de fragilitate, conflicte şi violenţă.

Mai multe evoluţii ar putea acţiona ca impediment în calea acestor activităţi. Controlul mai strict exercitat asupra costurilor de îndatorare ar putea duce la diminuarea fluxurilor de capital şi la o creştere încetinită la nivelul mai multor pieţe emergente şi al economii aflate în curs de dezvoltare. Majorările anterioare înregistrate la nivelul datoriilor publice şi private ar putea creşte nivelul de vulnerabilitate în faţa fluctuaţiilor cu care se confruntă condiţiile de finanţare şi atitudinea generală faţă de piaţă. Intensificarea tensiunilor comerciale ar putea avea drept consecinţă o creştere globală mai scăzută şi ar putea perturba lanţurile valorice interconectate.

”O creştere economică robustă este esenţială pentru reducerea sărăciei şi pentru susţinerea unei prosperităţi comune,” a declarat Vicepreşedintele Grupului Băncii Mondiale pentru Creştere Echitabilă, Finanţe şi Instituţii, Ceyla Pazarbasioglu.

Sectorul informal reprezintă aproximativ 70% din forţa de muncă şi 30% din PIB pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. În contextul în care această situaţie este asociată unei productivităţi scăzute, veniturilor din impozite, precum şi unui nivel sporit al sărăciei şi inegalităţii, acest fenomen devine simptomatic pentru oportunităţile pierdute. Reducerea presiunilor fiscale şi de reglementare, îmbunătăţirea accesului la finanţare, furnizarea unor servicii publice şi educaţionale mai bune, precum şi consolidarea cadrelor de colectare a veniturilor din impozite ar putea spori nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia celui formal.

Vulnerabilităţile legate de datoria publică în ţările cu venituri scăzute sunt în creştere. Deşi împrumuturile au dat posibilitatea mai multor ţări să abordeze necesităţile importante din domeniul dezvoltării, a crescut raportul median datorie – PIB de la nivelul ţărilor cu venituri scăzute, iar structura datoriei a migrat spre surse de finanţare mai scumpe, disponibile în piaţă. Aceste economii ar trebui să se concentreze pe mobilizarea resurselor interne, pe consolidarea practicilor de management al datoriilor şi investiţiilor, precum şi pe construirea unor cadre macro-fiscale mai rezistente.

Menţinerea nivelului istoric scăzut şi stabil al inflaţiei nu este garantată pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. Presiunile ciclice care au dus la scăderea inflaţiei în ultima decadă dispar treptat. Factorii pe termen lung care au contribuit la reducerea inflaţiei în ultimii 50 de ani – comerţul global şi integrarea financiară, adoptarea pe scară largă a unor cadre robuste de politică monetară – pot înregistra chiar un revers. Păstrarea unui nivel scăzut al inflaţiei la nivel global poate deveni o provocare la fel de mare ca şi încercarea de a ajunge la nivelul respectiv.

Politicile publice menite să diminueze impactul fluctuaţiilor de preţuri la alimente, la nivel mondial, pot avea anumite consecinţe neprevăzute în cazul în care sunt puse în aplicare de mai multe guverne care nu se coordonează între ele. Intervenţia guvernelor poate oferi soluţii pe termen scurt, însă măsurile mai ample pot exagera creşterea subită a unor preţuri, iar cel mai mare impact va fi asupra populației sărace. De exemplu, este foarte posibil ca politicile comerciale introduse în perioada 2010-2011, când a existat o creștere a prețurilor, să fi provocat un sfert din creşterea preţurilor la grâu şi porumb la nivel mondial. Din cauza creşterii bruşte a preţului la alimente în perioada 2010-2011, circa 8,3 milioane de persoane (aprox. 1% din persoanele defavorizate ale lumii) au ajuns în pragul sărăciei.

„Elaborarea unor politici fiscale şi sociale pentru a creşte nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia sectorului formal, precum şi consolidarea mobilizării surselor de venituri interne şi îmbunătăţirea administrării datoriei vor reprezenta priorităţi importante pentru decidenţii politici în procesul de depăşire a provocărilor aferente economiei informale din ţările aflate în curs de dezvoltare“, a declarat Ayhan Kose, Director în cadrul Grupului Băncii Mondiale. „În condiţiile în care perspectivele economice se diminuează, aceste eforturi devin din ce în ce mai importante“.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației germane face apel ca Europa să nu devină ”obiect politic global” și respinge o nouă eră a competiției strategice: Parteneriatul transatlantic rămâne pilonul ordinii internaționale

Published

on

Corespondență de la München

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a definit multilateralismul și un puternic parteneriat transatlantic ca fiind pilonul central al ordinii internaționale, într-un discurs de respingere a unei noi competiții strategice globale în care rolul Europei ar fi diminuat considerabil.

Germania știe ”cât de important este un puternic parteneriat transatlantic pentru securitate, stabilitate și pentru continuitatea ordinii internaționale”, a spus Maas, în discursul său susținut la Conferința de Securitate de la München, care a debutat vineri  sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

”Nu avem niciun interes în alienarea relației transatlantic și în divizarea Occidentului”, a mai adăugat șeful diplomației de la Berlin, referindu-se și la relațiile dificile ale Europei cu SUA în timpul administrației Trump, care solicită aliaților europeni să aloce cel puțin 2% din PIB pentru bugetele apărării.

Pe de altă parte, Maas a adăugat că ”securitatea nu poate fi măsurată doar prin creșterea bugetelor apărării”.

Referindu-se la o lume incertă afectată de naționalis și populism, ministrul german de Externe a precizat că europenii trebuie să se bazeze ”pe cooperare internațională multilaterală” în domenii precum securitatea, comerțul, zona digitală, climă și mediu.

Maas a făcut apel către Europa să fie mai încrezătoare într-o lume ”care devine din ce în ce mai inconfortabilă geopolitic” și care ”va fi marcată de noi rivalități între puterile existente și cele emergente”.

Prin urmare, ne bazăm pe o Europă puternică și capabilă de acțiune, iar Germania și partenerii săi, și mă refer aici explicit și la Marea Britanie, au nevoie de Europa ca un actor puternic, nu ca un obiect al politicii globale”, a mai spus Heiko Maas.

De altfel, în debutul Conferinței de Securitate de la München, ambasadorul Wolfgang Ischinger, gazda liderilor lumii în capitala Bavariei, a venit îmbrăcat într-un hanorac inscripționat cu drapelul Uniunii Europene și a transmis că Europa are nevoie ”de o strategie pentru a nu își pierde abilitatea de a influența relațiile internaționale”.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO și Rusia, întâlnire la München: Jens Stoltenberg avertizează că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”

Published

on

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-au întâlnit vineri, în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, reuniunea lor reprezentând primul dialog la nivel înalt între Alianță și Federația Rusă după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Moscova nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Pe agenda discuțiilor s-a aflat ”situația de securitate din Europa și relațiile NATO-Rusia”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova într-o declarație.

Secretarul general al NATO și șeful diplomației ruse erau așteptați să discute cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Serghei Lavrov urmează să participe sâmbătă la o sesiune de dialog alături de vicepreședintele SUA, Mike Pence.

În schimb, Jens Stoltenberg s-a adresat Conferinței de Securitate vineri, avertizând că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

 

La München, șeful diplomației ruse s-a întâlnit cu omologul său german, Heiko Maas, dar și cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

Reamintim că întrevederea Stoltenberg-Lavrov a avut loc după ce miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit miercuri și joi la Bruxelles, unde au declarat că Alianțaanalizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă.

În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intenționează să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Pe de altă parte, atât președintele SUA, cât și secretarul general al NATO, au sugerat că salvarea Tratatului INF poate interveni prin negocierea unui nou acord extins care să cuprindă și alte țări, precum China.

Discuțiile NATO-Rusia de la München, marcate de semnalul unei noi competiții strategice globale

Pe de altă parte, discuțiile de la München, îndeosebi cu privire la Tratatul INF – care reprezintă principala sursă de impredictibilitate în aria de securitate euro-atlantică, au ca imagine de ansamblu predicțiile raportului acestei Conferințe.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Marea Britanie, apel puternic de la München pentru relația transatlantică: NATO este mai mult decât o alianță militară. 2% din PIB înseamnă să cheltuim pentru propria securitate

Published

on

Corespondență de la München

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri lucrările celei de-a 55-a ediții cu discursuri și un dialog la care au luat parte miniștrii Apărării din Germania și din Marea Britanie, într-un gest simbolic menit să transmită semnalul că, în pofida Brexit, securitatea europeană și euro-atlantică rămân elemente comune ale cooperării dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Spre deosebire de discursul de la ediția de anul trecut, când Ursula von der Leyen a deschis lucrările Conferinței alături de omologul său francez, Florence Parly, într-o demonstrație de unitate germano-franceză în privința apărării europene, ministrul german a făcut o pledoarie pentru relația transatlantică și pentru NATO.

Suntem alături de cei mai firavi dintre aliații noștri, așa cum suntem alături de cei mai puternici dintre ei (…) pentru că NATO este mai mult decât o alianță militară, este o alianță politică”, a spus Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, în discursul puternic orientat către solidaritatea transatlantică în care a afirmat inclusiv angajamentul Germaniei pentru a aloca 2% din PIB pentru Apărare.

Referindu-se tot la NATO, șefa Apărării de la Berlin a spus că ”în calitate de aliați, decidem următorii noștri pași împreună. Este singura modalitate pentru a asigura credibilitate și legitimitate”.

De cealaltă parte, ministrul britanic al Apărării a precizat că Marea Britanie va rămâne deplin implicată în securitatea europeană, indiferent de Brexit, și a transmis un mesaj deopotrivă europeană și transatlantic.

Statele europene nu ar trebui să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru Statele Unite. Ar trebui să cheltuim 2% din PIB pentru noi, pentru propria noastră securitate”, a spus Gavin Williamson.

Ministrul britanic a avut o poziție dură și în raport cu Rusia, îndeosebi ca urmare a evoluțiilor recente privind decizia SUA de a suspenda obligațiile Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare ca măsură la încălcarea acestui acord de către Federația Rusă.

Aventurismul Rusiei trebuie să aibă un cost”, a mai arătat Williamson, referindu-se la continuarea politicii de sancțiuni.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending