Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială anunţă perspective sumbre pentru economia globală: Creşterea globală va încetini în 2019

Published

on

Ritmul de creştere economică globală va încetini de la nivelul de 3%, deja revizuit în minus în 2018, la 2,9% în 2019, în contextul perspectivelor de apariţie a unor riscuri de evoluţie negativă, a anunţat joi Banca Mondială printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Activităţile comerciale şi de producţie la nivel global au încetinit, tensiunile comerciale au rămas la un nivel înalt, iar unele pieţe emergente mari se confruntă cu presiuni substanţiale din partea pieţelor financiare, arată un comunicat al instituţiei financiare.

Conform prognozelor, ritmul de creştere la nivelul economiilor avansate va scădea la 2% anul acesta, conform raportului intitulat Perspectivele Economice Globale, dat publicităţii în ianuarie 2019. Cererea externă scăzută, costurile de îndatorare în creştere şi incertitudinile persistente legate de politicile publice vor avea şi ele consecinţe asupra perspectivelor economiilor emergente şi a celor aflate în curs de dezvoltare. Se anticipează că, la nivelul acestui grup de ţări, creşterea va rămâne constantă, situată la un nivel inferior celui aşteptat, adică 4,2% în 2019.

În raport, Banca Mondială estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018. De asemenea, Banca Mondială şi-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 şi 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

”La începutul anului 2018, economia mondială funcţiona în parametri normali, însă a pierdut viteză în timpul anului şi evoluţia poate fi mai anevoioasă în cursului anului curent“, a declarat Kristalina Georgieva, CEO al Băncii Mondiale. ”În condiţiile în care economiile emergente şi ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu anumite neajunsuri de natură economică şi financiară, progresele înregistrate la nivel mondial privind reducerea nivelului de sărăcie extremă ar putea fi pus în pericol. Pentru a-şi păstra avântul câştigat până acum, statele trebuie să investească în oameni, să susţină creşterea incluzivă şi să construiască societăţi reziliente“.

Creşterea exporturilor de mărfuri a stagnat, iar activitatea importatorilor de mărfuri înregistrează o decelerare. Creşterea pe cap de locuitor va fi insuficientă pentru a estompa discrepanţele existente la nivelul veniturilor, în economiile avansate, în aproximativ 35% din pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare în 2019, cota crescând la 60% în ţările care sunt afectate de fragilitate, conflicte şi violenţă.

Mai multe evoluţii ar putea acţiona ca impediment în calea acestor activităţi. Controlul mai strict exercitat asupra costurilor de îndatorare ar putea duce la diminuarea fluxurilor de capital şi la o creştere încetinită la nivelul mai multor pieţe emergente şi al economii aflate în curs de dezvoltare. Majorările anterioare înregistrate la nivelul datoriilor publice şi private ar putea creşte nivelul de vulnerabilitate în faţa fluctuaţiilor cu care se confruntă condiţiile de finanţare şi atitudinea generală faţă de piaţă. Intensificarea tensiunilor comerciale ar putea avea drept consecinţă o creştere globală mai scăzută şi ar putea perturba lanţurile valorice interconectate.

”O creştere economică robustă este esenţială pentru reducerea sărăciei şi pentru susţinerea unei prosperităţi comune,” a declarat Vicepreşedintele Grupului Băncii Mondiale pentru Creştere Echitabilă, Finanţe şi Instituţii, Ceyla Pazarbasioglu.

Sectorul informal reprezintă aproximativ 70% din forţa de muncă şi 30% din PIB pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. În contextul în care această situaţie este asociată unei productivităţi scăzute, veniturilor din impozite, precum şi unui nivel sporit al sărăciei şi inegalităţii, acest fenomen devine simptomatic pentru oportunităţile pierdute. Reducerea presiunilor fiscale şi de reglementare, îmbunătăţirea accesului la finanţare, furnizarea unor servicii publice şi educaţionale mai bune, precum şi consolidarea cadrelor de colectare a veniturilor din impozite ar putea spori nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia celui formal.

Vulnerabilităţile legate de datoria publică în ţările cu venituri scăzute sunt în creştere. Deşi împrumuturile au dat posibilitatea mai multor ţări să abordeze necesităţile importante din domeniul dezvoltării, a crescut raportul median datorie – PIB de la nivelul ţărilor cu venituri scăzute, iar structura datoriei a migrat spre surse de finanţare mai scumpe, disponibile în piaţă. Aceste economii ar trebui să se concentreze pe mobilizarea resurselor interne, pe consolidarea practicilor de management al datoriilor şi investiţiilor, precum şi pe construirea unor cadre macro-fiscale mai rezistente.

Menţinerea nivelului istoric scăzut şi stabil al inflaţiei nu este garantată pe pieţele emergente şi în economiile aflate în curs de dezvoltare. Presiunile ciclice care au dus la scăderea inflaţiei în ultima decadă dispar treptat. Factorii pe termen lung care au contribuit la reducerea inflaţiei în ultimii 50 de ani – comerţul global şi integrarea financiară, adoptarea pe scară largă a unor cadre robuste de politică monetară – pot înregistra chiar un revers. Păstrarea unui nivel scăzut al inflaţiei la nivel global poate deveni o provocare la fel de mare ca şi încercarea de a ajunge la nivelul respectiv.

Politicile publice menite să diminueze impactul fluctuaţiilor de preţuri la alimente, la nivel mondial, pot avea anumite consecinţe neprevăzute în cazul în care sunt puse în aplicare de mai multe guverne care nu se coordonează între ele. Intervenţia guvernelor poate oferi soluţii pe termen scurt, însă măsurile mai ample pot exagera creşterea subită a unor preţuri, iar cel mai mare impact va fi asupra populației sărace. De exemplu, este foarte posibil ca politicile comerciale introduse în perioada 2010-2011, când a existat o creștere a prețurilor, să fi provocat un sfert din creşterea preţurilor la grâu şi porumb la nivel mondial. Din cauza creşterii bruşte a preţului la alimente în perioada 2010-2011, circa 8,3 milioane de persoane (aprox. 1% din persoanele defavorizate ale lumii) au ajuns în pragul sărăciei.

„Elaborarea unor politici fiscale şi sociale pentru a creşte nivelul de conformare la nivelul sectorului informal, îmbunătăţind situaţia sectorului formal, precum şi consolidarea mobilizării surselor de venituri interne şi îmbunătăţirea administrării datoriei vor reprezenta priorităţi importante pentru decidenţii politici în procesul de depăşire a provocărilor aferente economiei informale din ţările aflate în curs de dezvoltare“, a declarat Ayhan Kose, Director în cadrul Grupului Băncii Mondiale. „În condiţiile în care perspectivele economice se diminuează, aceste eforturi devin din ce în ce mai importante“.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump: Crearea unei zone de securitate în Siria este un mare succes

Published

on

© Youtube/ White House

Preşedintele american Donald Trump a calificat miercuri drept un ,,mare succes” crearea unei zone de securitate în Siria, precizând că urmează să facă o declaraţie de la Casa Albă pe această temă mai târziu în cursul zilei, relatează AFP, dpa şi Reuters, preluat de Agerpres.

,,Mare succes la frontiera dintre Turcia şi Siria. Zona de securitate a fost creată!”, a transmis pe Twitter preşedintele american.

Trump a mai precizat că ,,acordul de încetare a focului a fost respectat şi operațiunile armate au luat sfârşit”, iar ,,kurzii sunt în siguranţă şi au lucrat foarte bine cu noi”, adăugând că şi ,,prizonierii Statului Islamic capturaţi se află siguranţă”.

Anunțul șefului de la Casa Albă vine după ce președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a ajuns marți la o înțelegere cu Rusia pentru ca luptătorii kurzi să se retragă din „zona de securitate” supravegheată de Turcia în nord-estul Siriei în 150 de ore, la finalul cărora care Ankara și Moscova vor avea patrule comune în jurul zonei.

Anunțul a fost făcut după discuțiile de la maraton de la Sochi între Erdogan și președintele rus Vladimir Putin, marți, cu câteva ore înainte ca armistițiul de cinci zile între forțele conduse de Turcia și milițiile kurde YPG, mediat de Statele Unite, să expire.

Turcia și-a lansat ofensiva împotriva forțelor conduse de kurzi la 9 octombrie, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va retrage cea mai mare parte a trupelor americane din nord-estul Siriei, o mișcare echivalată cu o trădare din partea americanilor care au sprijinit forțele kurde în lupta cu Statul Islamic și forțele regimului de la Damasc. 

Turcia consideră milițiile kurde YPG din Siria teroriste, deși aceste forțe au fost instrumentale în înfrângerea grupării extremiste a Statului Islamic (IS) din Siria la începutul acestui an împreună cu forțele americane.

Zona de securitate pe care președintele turc a dorit să o instituie în nord-estul Siriei, pe o distanță de 120 de km, la granița cu Turcia, ar trebui să fie destinația pentru aproximativ 2 milioane refugiați pe care îi adăpostește în taberele de pe teritoriul său, unde au ajuns în urma războiului civil sirian. 

Continue Reading

NATO

Miniștrii Apărării din NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Londra. Jens Stoltenberg: Toți aliații trebuie să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din țările membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a pregăti summitul șefilor de stat și de guvern din NATO, care avea loc în perioada 3-4 decembrie, la Londra, pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că temele de pe agendă vor viza ”misiunile și operațiunile aliate, consolidarea pregătirii forțelor noastre, progresul înregistrat în ce privește partajarea echilibrată a sarcinilor și reziliența sistemelor noastre de telecomunicații”.

”Vom discuta și situația din nord-estul Siriei”, a spus Stoltenberg, referindu-se apreciativ la diminuarea violențelor din această zonă în urma declarației comune semnate de Statele Unite și de Turcia.

Înaltul oficial aliat a pus accentul pe adaptarea și răspunsurile NATO în raport cu amenințările hibride, subiectul urmând să se regăsească pe agenda miniștrilor.

Infrastructura civilă este o responsabilitate națională. Dar, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul nostru fondator, a fi rezilient face parte din angajamentul fiecărui aliat față de Alianță și unul față de celălalt. Acesta este motivul pentru care miniștrii apărării NATO vor fi de acord cu o actualizare a cerinței noastre de bază pentru telecomunicațiile civile. Cerința este ca toți aliații să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G”, a mai declarat Stoltenberg.

Dimensiunea telecomunicațiilor și implementarea tehnologiilor 5G reprezintă o sursă de tensiune la nivel aliat, în contextul în care mai mulți aliați europeni sunt tentați să își dezvolte infrastructura 5G în parteneriat cu compania chineză Hauwei, gigant aflat sub restricții în Statele Unite. 

De altfel, SUA au semnat în ultimele luni două memorandumuri cu doi aliați importanți din est – România și Polonia – privind implementarea tehnologiei 5G. Memorandumurile vizează condițiile privind organizarea licitațiilor pentru edificarea infrastructurii 5G în țările menționate cu scopul unei ”evaluări riguroase” a furnizorilor. 

La nivelul NATO, fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a avertizat Germania că o dezvoltare a tehnologiei 5G cu compania Hauwei ar putea prejudicia comunicațiile militare cu aliații.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, cerința ca aliații NATO să aibă sisteme de telecomunicații fiabile necesită ca țările membre să aibă la dispoziție mai multe opțiuni : 1) opțiuni solide de restabilire a sistemelor în caz de perturbare a lor și de întrerupere; 2) acces prioritar pentru autoritățile naționale la rețelele de comunicații aflate în criză; 3) planuri minuțioase de gestionare a riscurilor și măsuri de atenuare; 3) schimbul de informații în timp util între guverne și cu sectorul privat.

”Mă aștept ca miniștrii să fie de acord să țină seama de aceste cerințe atunci când iau decizii naționale privind proiectarea, construirea și operarea rețelelor lor de telecomunicații”, a adăugat Jens Stoltenberg, precizând că aceste subiecte vor fi discutate și cu partenerii prezenți la reuniune, UE, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Studiu GfK: România, spre coada clasamentului european al puterii de cumpărare medii/cap de locuitor. Bucureștenii, cei mai potenți financiar dintre români

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Românii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de trei ori mai mică decât alți europeni care locuiesc în Liechtenstein, Elveția sau Luxemburg, se arată într-un studiu lansat recent de GfK, relatează Agerpres.

Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este, în România, de 5.881 de euro, în timp ce suma medie pe care un european din state vestice o are la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii este de aproape trei ori mai mare, respectiv 14.739 de euro.

Studiul, care a luat în calcul 42 de țări europene, plasează România spre coada clasamentului, pe locul 32 al puterii de cumpărare pe cap de locuitor, situându-se astfel cu aproximativ 60% sub media europeană.

De asemenea, acesta a evidențiat diferențe majore privind puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor între statele vizate, cu țări precum  Liechtenstein( 67.550 de euro), Elveţia (42.067 de euro) şi Luxemburg (35.096 de euro) situându-se pe prime locuri ale clasamentului european, în timp ce Republica Moldova, Kosovo şi Ucraina se situează la polul opus.

În medie, la nivel european, puterea de cumpărare pe cap de locuitor a fost evaluată în 2019 la 14.739 euro, mai puțin de jumătate din țările incluse în studiu, mai exact 16 dintre ele, având o putere de cumpărare peste medie, iar restul de 26 situându-se sub pragul european.

În ceea ce privește România, capitala conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie/cap de locuitor de 10.452 de euro, sumă cu 78% mai mare decât în restul ţării. Bucureștiul este urmat în ierarhie de judeţul Timiş, cu o medie de 7.564 de euro şi judeţul Cluj, cu 7.457 de euro.

La polul opus, se situează judeţul Vaslui, cu o medie a puterii de cumpărare pe cap de locuitor de 3.706 de euro, cu circa 37% sub media naţională şi cu aproximativ 75% sub media europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending