INTERNAȚIONAL
Banca Mondială: Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea produce un dublu șoc pe piețele globale de mărfuri, generând noi scumpiri la energie și alimentele de bază
Published
1 year agoon
Deși economia mondială se află într-o poziție mult mai bună decât în anii ’70 pentru a face față unui șoc major legat de prețul petrolului, o escaladare a ultimului conflict din Orientul Mijlociu – care se adaugă la perturbările cauzate de invazia rusă în Ucraina – ar putea împinge piețele mondiale de mărfuri într-o zonă tulbure, generând creșterea inflației și a prețurilor la energie și alimente de bază, implicit accentuarea foametei în unele părți ale lumii, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind Perspectivele Piețelor de Mărfuri.
Raportul oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri. Acesta constată că efectele ar trebui să fie limitate dacă conflictul nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii, se așteaptă ca prețurile petrolului să ajungă la o medie de 90 de dolari pe baril în actualul trimestru, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică mondială încetinește. Se preconizează că prețurile globale ale materiilor prime vor scădea cu 4,1% anul viitor. Prețurile produselor agricole de bază ar trebui să scadă și ele, pe măsură ce oferta crește. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024. Se preconizează că prețurile materiilor prime se vor stabiliza în 2025.
Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până în prezent. Prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile materiilor prime agricole, ale majorității metalelor și ale altor materii prime abia dacă s-au clintit.
Perspectivele privind prețurile materiilor prime s-ar înrăutăți rapid în cazul în care conflictul s-ar intensifica. Raportul subliniază ce s-ar putea întâmpla în trei scenarii de risc bazate pe experiența istorică din anii 1970 încoace. Efectele ar depinde de gradul de perturbare a aprovizionării cu petrol.
Într-un scenariu de „întrerupere mică”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500 000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalentul reducerii înregistrate în timpul războiului civil din Libia din 2011. În cadrul acestui scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13% față de media trimestrului curent – până la un interval de 93-102 dolari pe baril.
Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – oferta mondială de petrol ar fi redusă cu 3 milioane până la 5 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere inițială a prețului petrolului cu 21% până la 35% – între 109 și 121 de dolari pe baril.
Într-un scenariu de „întrerupere mare” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 6 până la 8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere a prețurilor cu 56% până la 75% inițial – între 140 și 157 de dolari pe baril.
„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare șoc pe piețele de mărfuri din anii ’70 încoace – războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale. „Acesta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale care persistă până în prezent. Factorii de decizie politică vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta cu un dublu șoc energetic pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din partea Orientului Mijlociu”, a explicat oficialul.
„Prețurile mai mari la petrol, dacă se mențin, înseamnă în mod inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale. „Dacă un șoc sever al prețului petrolului se materializează, acesta ar împinge în sus inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare. La sfârșitul anului 2022, peste 700 milioane de persoane – aproape o zecime din populația globală – erau subnutrite. O escaladare a ultimului conflict ar intensifica insecuritatea alimentară, nu doar în regiune, ci și în întreaga lume.“
Faptul că, până în prezent, conflictul nu a avut decât un impact modest asupra prețurilor materiilor prime poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile legate de prețul petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au consolidat apărarea împotriva unor astfel de șocuri. Acestea și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut la mai mult de jumătate din 1970. Acestea au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și și-au extins resursele energetice, inclusiv sursele regenerabile. Unele țări au creat rezerve strategice de petrol, au instituit mecanisme de coordonare a aprovizionării și au dezvoltat piețe futures pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.
Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână în alertă, se arată în raport. Unele mărfuri – în special aurul – trag un semnal de alarmă cu privire la perspective. Prețul aurului a crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului. Prețurile aurului au o relație unică cu preocupările geopolitice: acestea cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.
În cazul în care conflictul se intensifică, factorii de decizie politică din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației globale. Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte. Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, acestea ar trebui să se abțină de la introducerea de controale și subvenții ale prețurilor ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol. O opțiune mai bună este îmbunătățirea plaselor de siguranță socială, diversificarea surselor de hrană și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente. Pe termen mai lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele de energie regenerabilă – ceea ce va atenua efectele șocurilor legate de prețul petrolului.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Înflația globală în rândul țărilor OCDE încetinește pe fondul scăderii prețurilor la energie
Trump, discuții telefonice cu Macron, Zelenski, Orban, Netanyahu și Xi Jinping: Franța dorește ca SUA să țină cont de UE, Ucraina speră la un sprijin de neclintit, iar China nu dorește confruntare
Principala prioritate a comisarului desemnat pentru energie și locuințe este scăderea prețurilor la energie pentru industrie și populație
Compania japoneză Itochu va contribui la dezvoltarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, o „baterie verde” cu rol cheie în echilibrarea sistemului energetic românesc
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
Sprijinul „material și diplomatic” al Chinei pentru Rusia este o „amenințare directă” pentru securitatea Europei, avertizează șeful diplomației UE
INTERNAȚIONAL
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Published
1 hour agoon
November 11, 2024Președintele ales al SUA Donald Trump a discutat joi la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, în prima conversație între cei doi de la câștigarea alegerilor prezidențiale american de către Trump, au declarat mai multe persoane familiarizate cu discuția pentru Washington Post.
În timpul convorbirii telefonice, pe care Trump l-a preluat din resortul său din Florida, fostul și viitorul lider de la Casa Albă “l-a sfătuit pe președintele rus să nu escaladeze conflictul din Ucraina și i-a reamintit de prezența militară considerabilă a Washingtonului în Europa”, a declarat pentru Washington Post o persoană familiară cu discuția, care, la fel ca alți intervievați pentru acest articol, a vorbit sub anonimat pentru a putea discuta o chestiune sensibilă.
Cei doi au discutat despre obiectivul păcii pe continentul european, iar Trump și-a exprimat interesul pentru convorbiri ulterioare, pentru a discuta “rezolvarea rapidă a războiului din Ucraina,” a menționat una dintre surse.
Persoane familiarizate cu apelul telefonic au declarat pentru Washington Post că Kievul a fost informat despre apelul lui Putin și nu a obiectat. Însă, Ministerul de Externe al Ucrainei a contestat afirmația din articolul publicat de Washington Post, conform căreia Kievul ar fi fost informat despre apel și nu s-ar fi opus desfășurării conversației. “Informațiile conform cărora partea ucraineană a fost informată în avans despre presupusul apel sunt false. În consecință, Ucraina nu ar fi putut nici să susțină, nici să se opună apelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev pentru Reuters.
În timpul campaniei electorale, Trump a spus că va găsi o soluție pentru a pune capăt războiului “într-o zi”, dar nu a explicat cum va face acest lucru, amintește publicația The Guardian. În privat, el a sugerat că ar susține o înțelegere prin care Rusia ar păstra o parte din teritoriul ocupat, iar în timpul convorbirii a ridicat pe scurt această problemă, conform persoanelor familiarizate cu discuția.
Vineri, Kremlinul a declarat că Putin este pregătit să discute despre Ucraina cu Trump, dar că acest lucru nu înseamnă că este dispus să modifice cererile Moscovei. Pe 14 iunie, Putin și-a expus condițiile pentru încetarea războiului: Ucraina ar trebui să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO și să-și retragă toate trupele din cele patru regiuni revendicate de Rusia. Ucraina a respins această cerere, afirmând că ar echivala cu o capitulare și că Zelenski a propus un “plan de victorie”, pe care i l-a prezentat inclusiv lui Trump și care include solicitări pentru sprijin militar suplimentar din partea Occidentului și garanții de securitate prin invitarea Kievului să adere la NATO.
Potrivit unui fost oficial american familiarizat cu discuția și care a vorbit cu Washington Post, Trump probabil nu dorește să își înceapă al doilea mandat prezidențial cu o escaladare a războiului din Ucraina, “ceea ce îi oferă un stimulent să evite înrăutățirea conflictului”.
Într-o declarație pentru Washington Post, purtătorul de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung, a spus că “președintele Trump a câștigat un scrutin istoric în mod hotărât, iar liderii din întreaga lume știu că America va reveni la proeminență pe scena mondială. De aceea, liderii au început procesul de consolidare a relațiilor cu cel de-al 45-lea și al 47-lea președinte, deoarece el reprezintă pacea și stabilitatea globală”.
Președintele francez Emmanuel Macron, liderul ucrainean Volodimir Zelenski, premierul maghiar Viktor Orban și cel israelian Benjamin Netanyahu, dar și președintele chinez Xi Jinping se numără printre primii lideri care au discutat cu republicanul Donald Trump miercuri, la o zi după realegerea sa în funcție. Dacă despre conversațiile telefonice cu liderii amintiți, precum și cu președinții Comisiei Europene și Consiliului European, au existat comunicări publice imediate, informația cu privire la convorbirea Trump – Putin a apărut după câteva zile.
În primul mandat de președinte, Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin de două ori, un summit bilateral la Helsinki în 2018 și la summitul G20 de la Osaka din 2019.
INTERNAȚIONAL
Înflația globală în rândul țărilor OCDE încetinește pe fondul scăderii prețurilor la energie
Published
2 days agoon
November 9, 2024By
REDACTIANoi date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că inflația anuală în OCDE, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a încetinit la 4,4% în septembrie 2024, de la 4,7% în august. Inflația a scăzut în 27 din cele 38 de țări OCDE, a crescut în 6 și a fost stabilă sau în general stabilă în 5. Inflația globală s-a situat la sau sub 2% în 17 țări în septembrie, un număr similar cu cel din august. Inflația în Turcia a rămas peste 49%. În pofida încetinirii recente a inflației globale în OCDE, nivelurile medii ale prețurilor în rândul țărilor membre OCDE au fost cu aproximativ 30% mai mari în septembrie 2024 decât în decembrie 2019, înainte de debutul pandemiei COVID.
Inflația energetică anuală din OCDE a rămas negativă, scăzând la minus 2,2% în septembrie de la minus 0,4% în august. Inflația energetică a scăzut în 34 de țări OCDE, dintre care 17 aveau deja o inflație energetică negativă în august. De la an la an, inflația alimentară și inflația de bază (inflația fără alimente și energie) au rămas în general stabile.
În G7, inflația globală anuală a încetinit la 2,2% în septembrie, de la 2,4% în august, datorită scăderii prețurilor la energie. Inflația globală a rămas în general stabilă în Statele Unite și a scăzut în toate celelalte țări G7. Cea mai mare scădere a fost observată în Franța, unde prețurile la energie au scăzut brusc, în timp ce inflația de bază a decelerat din cauza încetinirii inflației prețurilor serviciilor. Inflația alimentară în G7 a crescut pentru prima dată din octombrie 2022, datorită creșterii în Italia, Regatul Unit și Statele Unite. Inflația de bază a rămas principalul contributor la inflația globală în toate țările G7, cu excepția Japoniei, unde contribuția combinată a inflației alimentare și energetice a fost egală cu cea a inflației de bază.
În zona euro, inflația anuală măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 1,7% în septembrie, de la 2,2% în august, coborând sub 2% pentru prima dată din iunie 2021. La minus 6,1%, scăderea anuală a prețurilor la energie a fost de aproape două ori mai abruptă decât în august. Inflația alimentară și inflația de bază au rămas în general stabile în zona euro. În octombrie 2024, estimarea rapidă a Eurostat a indicat o creștere a inflației anuale în zona euro la 2,0%, cu o încetinire a scăderii prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază se estimează că a rămas stabilă.
În G20, inflația anuală a încetinit la 6,0% în septembrie, de la 6,2% în august. Inflația globală în Argentina, deși a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, a continuat să depășească 200%. Inflația globală anuală a scăzut și în Africa de Sud, Indonezia și China. Inflația globală a crescut în India pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 4,2%. De asemenea, a crescut în Brazilia și a rămas în general stabilă în Arabia Saudită.
NATO
Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber
Published
2 days agoon
November 9, 2024Realitatea temerilor Europei cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă depinde mai mult de europeni decât de fostul și viitorul președinte american, este de părere fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre liderii care a jucat un rol crucial în menținerea unității transatlantice în timpul primei administrații Trump.
“Poporul american a vorbit. Peste Atlantic, mulți sunt îngrijorați de angajamentul SUA față de securitatea europeană. Nu ar trebui să disperăm. Întoarcerea președintelui Trump ne provoacă să dovedim că suntem parteneri adevărați, nu călăreți liberi“, scrie Stoltenberg, într-un articol de opinie pentru Financial Times.
Fără constrângerile limbajului diplomatic cu care a acționat ca un depanator al relațiilor dintre Europa și SUA în turbulentul prim mandat Trump, Jens Stoltenberg argumentează că dacă liderii europeni își respectă partea lor din înțelegerea transatlantică și administrația americană va face la fel. Mai mulți lideri europeni au reacționat la revenirea lui Trump la Casa Albă, pozițiile cu cel mai puternic contur fiind ale președintelui francez Emmanuel Macron și premierului polonez Donald Tusk. Liderul de la Elysee li s-a adresat omologilor europeni cu care s-a reunit la Budapesta că Europa nu își poate încredința securitatea în mâinile SUA pentru eternitate, iar Tusk afirmase înainte de alegerile europene că indiferent de cine va câștiga “epoca externalizării geopolitice s-a încheiat”.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Stoltenberg va deveni noul președinte al Conferinței de Securitate de la München în februarie 2025.
La trei zile distanță după ce l-a felicitat pe Trump, norvegianul abordează preocupările europene cu privire la o eventuală a doua administrație Trump și implicațiile pentru NATO și securitatea transatlantică.
El recunoaște scepticismul trecut al lui Trump față de NATO, menționând că Trump a considerat Alianța ca fiind dezechilibrată, având în vedere dependența excesivă a Europei de SUA și angajamentele slabe în materie de apărare. În ciuda acestui fapt, Stoltenberg susține că mandatul lui Trump a consolidat în cele din urmă NATO, împingând Europa să construiască reziliență și independență energetică, în special având în vedere provocările reprezentate de agresiunea Rusiei.
“În momentul în care Trump a preluat funcția în 2017, mulți politicieni europeni erau, de asemenea, neliniștiți cu privire la ceea ce ar însemna alegerea sa pentru viitorul parteneriatului transatlantic. (…) Deși în cele din urmă a acceptat avantajele incontestabile ale faptului de a avea aliați, el avea dreptate: Europa își lăsase într-adevăr forțele să se atrofieze, iar mai multe națiuni deveniseră periculos de dependente de gazul rusesc. (…) Când Trump a părăsit funcția, NATO devenise mai puternică – și este și mai puternică astăzi. După cum a demonstrat răspunsul nostru colectiv la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, NATO de astăzi nu este nici învechită, nici fără creier. Asta este bine, dar nu este suficient de bine”, a rememorat Stoltenberg.
El subliniază că Europa trebuie să continue să majoreze cheltuielile de apărare dincolo de obiectivul de 2% din PIB, mai ales că amenințările la adresa securității s-au înrăutățit de la angajamentul NATO din 2014. Cu un angajament european suficient, Stoltenberg crede că orice nouă administrație americană își va respecta obligațiile față de NATO.
“În 2014, aliații NATO au convenit să vizeze un obiectiv de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Acest obiectiv a fost atins de majoritatea. Însă obiectivul din 2014 este pur și simplu insuficient în mediul de securitate din 2024 – este un prag, nu un plafon. Liderii europeni știu că trebuie să facă mai mult. Revenirea lui Trump la Casa Albă nu face decât să întărească acest mesaj. Dacă Europa își respectă partea sa de înțelegere, sunt încrezător că noua administrație americană își va respecta partea sa de înțelegere“, a mai spus el.
Referindu-se la Ucraina, Stoltenberg sugerează că, în timp ce Trump ar putea fi critic față de nivelurile actuale de sprijin, el înțelege, de asemenea, că puterea și forța sunt esențiale pentru descurajarea lui Putin. El sugerează că “scepticismul lui Trump cu privire la strategia noastră actuală de sprijinire a Ucrainei poate conține, de asemenea, un sâmbure de adevăr”.
“SUA și Europa au oferit Ucrainei un sprijin militar semnificativ, dar, în cele din urmă, insuficient – suficient pentru a supraviețui, dar nu suficient pentru a pune capăt războiului în condiții favorabile. (…) Acesta este paradoxul de bază: cu cât livrăm mai multe arme, cu atât este mai probabil să putem ajunge la pace“, a continuat el, amintind că Trump a susținut deja o politică de forță în primul său mandat și fiind primul care a decis să livreze arme letale Ucrainei.
Actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i s-au adresat lui Trump în mesajele și discuțiile de felicitare cu trimitere la principiul “pace prin forță”, apelând la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.
“Dacă Trump dorește să pună capăt acestui război, așa cum a promis, el trebuie să-i demonstreze lui Putin că agresiunea continuă este lipsită de sens. Putin recunoaște slăbiciunea, dar respectă forță. Aliații europeni ar trebui să fie pregătiți să sprijine o astfel de strategie, colaborând cu Trump pentru a ajunge la o soluție negociată care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să nu recompenseze agresiunea“, a indicat fostul înalt oficial aliat, Jens Stoltenberg.
În plus, Stoltenberg sugerează că Europa ar trebui, de asemenea, să ofere SUA un sprijin sporit în regiunea Indo-Pacific, în conformitate cu accentul pus anterior de Trump pe această regiune. El subliniază că, într-un context global marcat de alianțe autoritare în creștere, NATO și cooperarea americano-europeană reprezintă puncte forte unice.
“Deși Trump ar trebui să înțeleagă că angajamentul continuu al SUA față de Europa pentru a preveni un alt război costisitor este în interesul Americii, Europa poate face mai mult pentru a sprijini SUA în alte domenii. În conformitate cu președinții anteriori, Trump a susținut că SUA ar trebui să se concentreze asupra provocărilor din regiunea Indo-Pacific. Aliații europeni și-ar putea dovedi valoarea ajutându-l să facă acest lucru, de exemplu, oferindu-se să compenseze capacitățile specifice de care SUA ar putea avea nevoie acolo. Într-o lume în care puterile autoritare sunt mai aliniate și din ce în ce mai capabile, alianțele nu sunt o datorie, ci sunt cel mai mare multiplicator de forță al Washingtonului. Axa emergentă a autocraților poate avea parteneriate de conveniență, dar SUA are o rețea puternică de alianțe puternic instituționalizate, susținute de prieteni din întreaga lume”, a mai punctat fostul secretar general al NATO.
Stoltenberg încheie prin a îndemna Europa să privească revenirea lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida rolul de partener de încredere, asigurând puterea continuă a NATO într-o ordine mondială competitivă. “Departe de a fi o povară, relația transatlantică este un avantaj strategic esențial în această eră a competiției dintre marile puteri”, a conchis el.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen
Josep Borrell, mesaj din cea de-a cincea vizită la Kiev: Ucraina nu are nevoie de aplauze. În război ai nevoie de muniție
Consiliul a prelungit cu doi ani mandatul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, cu un buget de peste 400 mil. euro
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială