Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială: Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea produce un dublu șoc pe piețele globale de mărfuri, generând noi scumpiri la energie și alimentele de bază

Published

on

Natalia Cieslik / World Bank

Deși economia mondială se află într-o poziție mult mai bună decât în anii ’70 pentru a face față unui șoc major legat de prețul petrolului, o escaladare a ultimului conflict din Orientul Mijlociu – care se adaugă la perturbările cauzate de invazia rusă în Ucraina – ar putea împinge piețele mondiale de mărfuri într-o zonă tulbure, generând creșterea inflației și a prețurilor la energie și alimente de bază, implicit accentuarea foametei în unele părți ale lumii, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind Perspectivele Piețelor de Mărfuri.

Raportul oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri. Acesta constată că efectele ar trebui să fie limitate dacă conflictul nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii, se așteaptă ca prețurile petrolului să ajungă la o medie de 90 de dolari pe baril în actualul trimestru, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică mondială încetinește. Se preconizează că prețurile globale ale materiilor prime vor scădea cu 4,1% anul viitor. Prețurile produselor agricole de bază ar trebui să scadă și ele, pe măsură ce oferta crește. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024. Se preconizează că prețurile materiilor prime se vor stabiliza în 2025.

Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până în prezent. Prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile materiilor prime agricole, ale majorității metalelor și ale altor materii prime abia dacă s-au clintit.

Perspectivele privind prețurile materiilor prime s-ar înrăutăți rapid în cazul în care conflictul s-ar intensifica. Raportul subliniază ce s-ar putea întâmpla în trei scenarii de risc bazate pe experiența istorică din anii 1970 încoace. Efectele ar depinde de gradul de perturbare a aprovizionării cu petrol.

Într-un scenariu de „întrerupere mică”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500 000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalentul reducerii înregistrate în timpul războiului civil din Libia din 2011. În cadrul acestui scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13% față de media trimestrului curent – până la un interval de 93-102 dolari pe baril.

Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – oferta mondială de petrol ar fi redusă cu 3 milioane până la 5 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere inițială a prețului petrolului cu 21% până la 35% – între 109 și 121 de dolari pe baril.

Într-un scenariu de „întrerupere mare” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 6 până la 8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere a prețurilor cu 56% până la 75% inițial – între 140 și 157 de dolari pe baril.

„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare șoc pe piețele de mărfuri din anii ’70 încoace – războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale. „Acesta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale care persistă până în prezent. Factorii de decizie politică vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta cu un dublu șoc energetic pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din partea Orientului Mijlociu”, a explicat oficialul.

„Prețurile mai mari la petrol, dacă se mențin, înseamnă în mod inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale.Dacă un șoc sever al prețului petrolului se materializează, acesta ar împinge în sus inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare. La sfârșitul anului 2022, peste 700 milioane de persoane – aproape o zecime din populația globală – erau subnutrite. O escaladare a ultimului conflict ar intensifica insecuritatea alimentară, nu doar în regiune, ci și în întreaga lume.

Faptul că, până în prezent, conflictul nu a avut decât un impact modest asupra prețurilor materiilor prime poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile legate de prețul petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au consolidat apărarea împotriva unor astfel de șocuri. Acestea și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut la mai mult de jumătate din 1970. Acestea au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și și-au extins resursele energetice, inclusiv sursele regenerabile. Unele țări au creat rezerve strategice de petrol, au instituit mecanisme de coordonare a aprovizionării și au dezvoltat piețe futures pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.

Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână în alertă, se arată în raport. Unele mărfuri – în special aurul – trag un semnal de alarmă cu privire la perspective. Prețul aurului a crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului. Prețurile aurului au o relație unică cu preocupările geopolitice: acestea cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.

În cazul în care conflictul se intensifică, factorii de decizie politică din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației globale. Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte. Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, acestea ar trebui să se abțină de la introducerea de controale și subvenții ale prețurilor ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol. O opțiune mai bună este îmbunătățirea plaselor de siguranță socială, diversificarea surselor de hrană și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente. Pe termen mai lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele de energie regenerabilă – ceea ce va atenua efectele șocurilor legate de prețul petrolului.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Statele Unite urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi și a războiului de doi ani din Ucraina, informează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o intervenție în fața reporterilor marți, președintele american Joe Biden nu a oferit detalii, dar a declarat că va furniza mai multe informații despre pachetul de măsuri vineri, înainte de a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că „pachetul major de sancțiuni” va trage Rusia „la răspundere” pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Navalnîi și va răspunde la „războiul vicios și brutal care durează deja de doi ani”.

Noile sancțiuni vor viza o serie de elemente, inclusiv bazele de apărare și industriale ale Rusiei, alături de sursele de venit pentru economie, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, era deja planificat un pachet de sancțiuni pentru a marca a doua aniversare a războiului, pe care Washingtonul îl va reconsidera acum și îl va suplimenta ca răspuns la moartea celui mai proeminent opozant al lui Putin.

Autoritățile ruse au declarat că nu se cunoaște încă cauza morții subite a lui Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, survenită la 16 februarie într-o colonie penală la nord de Cercul Polar și au refuzat să-i elibereze corpul în următoarele două săptămâni, pe măsură ce ancheta preliminară continuă, potrivit echipei liderului opoziției.

Marți, mama lui Navalny, Lyudmila Navalnaya, l-a îndemnat pe Putin să elibereze „imediat” trupul fiului său pentru a-l putea înmormânta. Solicitarea a fost reluată de văduva acestuia, Iulia Navalnaya, care afirmase anterior, într-o declarație video, că autoritățile nu au predat încă cadavrul deoarece așteptau ca urmele agentului neurotoxic Novichok să-i părăsească trupul.

Uniunea Europeană l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei din cauza morții lui Navalnîi, în timp ce Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia au chemat ambasadorii ruși.

Continue Reading

G7

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinția italiană a G7 a anunțat marți o reuniune prin videoconferință a liderilor țărilor membre din acest format, întâlnire care urmează să aibă loc sâmbătă și care este dedicată Ucrainei, la împlinirea a doi ani de când Rusia a pornit un război ilegal și neprovocat, anunță AFP, citat de Agerpres.

La această întrevedere în urma căreia ar urma să fie decise noi sancțiuni contra Moscovei va participa și președintele Volodimir Zelenski, fiind prima a șefilor de stat sau de guvern din țările membre G7 organizată sub președinție italiană.

Ea a fost convocată ”cu ocazia împlinirii a doi ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a precizat un comunicat al guvernului de la Roma, într-un moment în care Kievul recunoaşte că se confruntă cu o situaţie ”extrem de dificilă” pentru forţele sale, lipsite de muniţie şi de ajutor american.

La finalul reuniunii care ar urma să dureze o oră și jumătate, liderii țărillor membre G7 vor adopta o declarație comună privind Ucraina, au anunțat surse diplomatice italiene.

Participanţii ar urma să decidă o ”înăsprire a regimului de sancţiuni”, potrivit aceloraşi surse. ”UE va lansa un nou pachet de sancţiuni, iar Statele Unite vor aproba, de asemenea, o înăsprire a sancţiunilor lor”, au adăugat sursele.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat marţi seară această ipoteză: ”Sancţiunile pot fi înăsprite”, a declarat el la postul public Rai2. ”Rusia resimte puternic greutatea sancţiunilor economice”, a adăugat el.

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Parisul și cu Berlinul, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Un sprijin politic şi militar insuficient pentru Ucraina din partea Occidentului poate face ca evoluţia războiului ruso-ucrainean să devină o ameninţare pentru NATO, scrie într-un raport principalul Serviciu de Informaţii al Letoniei, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (SAB), relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Fără o creştere substanţială a sprijinului occidental pentru Ucraina, regimul Putin va căpăta încredere în capacitatea sa de a influenţa Occidentul şi spiritul imperial al Rusiei nu va face decât să crească în viitorul previzibil”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, armata rusă a dobândit o enormă experienţă de luptă, inclusiv împotriva echipamentelor militare occidentale.

„Împreună cu expansiunea planificată a armatei ruse, aceasta va creşte semnificativ riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO”, susţine serviciul de informaţii leton.

Acest serviciu observă că, deşi Occidentul a impus Rusiei sancţiuni ample după agresiunea asupra Ucrainei, Rusia nu a fost izolată complet, în timp ce „capacitatea agresivă şi destabilizatoare a Kremlinului a diminuat, dar nu a dispărut”.

De asemenea, raportul face referire şi la Belarus, ţară vecină atât cu Rusia cât şi cu Letonia, menţionând că regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko cooperează strâns cu Rusia în operaţiunile militare ale acesteia în Ucraina şi arme nucleare ruse sunt staţionate pe teritoriul belarus.

„Belarusul a oferit sprijin logistic, instruire a trupelor, livrări de arme şi muniţii, tratament şi reabilitare pentru soldaţii ruşi răniţi, precum şi reparaţii de echipamente şi maşini de luptă. Belarusul este de asemenea complice la crimele de război comise de Rusia, întrucât a participat la deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi la instalarea lor în tabere, inclusiv în Belarus”, se arată în document.

În context, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a declarat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că Rusia se pregătește pentru un potențial conflict armat cu țările occidentale în următorul deceniu.

„În mentalitatea Kremlinului, ei nu se luptă doar cu ucrainenii, ci calea aleasă de ei implică o confruntare pe termen lung cu întregul <<Occident colectiv>>”, a declarat Kaupo Rosin, șeful organismului estonian.

Deși șansele unui atac militar din partea Rusiei în acest an sunt reduse, consideră Rosin, viitoarea securitate a Europei și a granițelor Estoniei depinde de capacitatea Ucrainei de a descuraja agresiunea rusă cu sprijinul aliaților.

În ianuarie, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să creeze „o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Alianța este conștientă că trebuie să-și consolideze postura de descurajare credibilă, fapt reflectat și prin apelul președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, sau prin cel al președintelui francez Emmanuel Macron, care a solicitat industriei franceze să treacă la „economai de război”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 hour ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.1 hour ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ2 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.2 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA3 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G73 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO4 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending