INTERNAȚIONAL
Banca Mondială: Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea produce un dublu șoc pe piețele globale de mărfuri, generând noi scumpiri la energie și alimentele de bază
Published
2 years agoon

Deși economia mondială se află într-o poziție mult mai bună decât în anii ’70 pentru a face față unui șoc major legat de prețul petrolului, o escaladare a ultimului conflict din Orientul Mijlociu – care se adaugă la perturbările cauzate de invazia rusă în Ucraina – ar putea împinge piețele mondiale de mărfuri într-o zonă tulbure, generând creșterea inflației și a prețurilor la energie și alimente de bază, implicit accentuarea foametei în unele părți ale lumii, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind Perspectivele Piețelor de Mărfuri.
Raportul oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri. Acesta constată că efectele ar trebui să fie limitate dacă conflictul nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii, se așteaptă ca prețurile petrolului să ajungă la o medie de 90 de dolari pe baril în actualul trimestru, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică mondială încetinește. Se preconizează că prețurile globale ale materiilor prime vor scădea cu 4,1% anul viitor. Prețurile produselor agricole de bază ar trebui să scadă și ele, pe măsură ce oferta crește. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024. Se preconizează că prețurile materiilor prime se vor stabiliza în 2025.
Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până în prezent. Prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile materiilor prime agricole, ale majorității metalelor și ale altor materii prime abia dacă s-au clintit.
Perspectivele privind prețurile materiilor prime s-ar înrăutăți rapid în cazul în care conflictul s-ar intensifica. Raportul subliniază ce s-ar putea întâmpla în trei scenarii de risc bazate pe experiența istorică din anii 1970 încoace. Efectele ar depinde de gradul de perturbare a aprovizionării cu petrol.
Într-un scenariu de „întrerupere mică”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500 000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalentul reducerii înregistrate în timpul războiului civil din Libia din 2011. În cadrul acestui scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13% față de media trimestrului curent – până la un interval de 93-102 dolari pe baril.
Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – oferta mondială de petrol ar fi redusă cu 3 milioane până la 5 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere inițială a prețului petrolului cu 21% până la 35% – între 109 și 121 de dolari pe baril.
Într-un scenariu de „întrerupere mare” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 6 până la 8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere a prețurilor cu 56% până la 75% inițial – între 140 și 157 de dolari pe baril.
„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare șoc pe piețele de mărfuri din anii ’70 încoace – războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale. „Acesta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale care persistă până în prezent. Factorii de decizie politică vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta cu un dublu șoc energetic pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din partea Orientului Mijlociu”, a explicat oficialul.
„Prețurile mai mari la petrol, dacă se mențin, înseamnă în mod inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale. „Dacă un șoc sever al prețului petrolului se materializează, acesta ar împinge în sus inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare. La sfârșitul anului 2022, peste 700 milioane de persoane – aproape o zecime din populația globală – erau subnutrite. O escaladare a ultimului conflict ar intensifica insecuritatea alimentară, nu doar în regiune, ci și în întreaga lume.“
Faptul că, până în prezent, conflictul nu a avut decât un impact modest asupra prețurilor materiilor prime poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile legate de prețul petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au consolidat apărarea împotriva unor astfel de șocuri. Acestea și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut la mai mult de jumătate din 1970. Acestea au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și și-au extins resursele energetice, inclusiv sursele regenerabile. Unele țări au creat rezerve strategice de petrol, au instituit mecanisme de coordonare a aprovizionării și au dezvoltat piețe futures pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.
Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână în alertă, se arată în raport. Unele mărfuri – în special aurul – trag un semnal de alarmă cu privire la perspective. Prețul aurului a crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului. Prețurile aurului au o relație unică cu preocupările geopolitice: acestea cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.
În cazul în care conflictul se intensifică, factorii de decizie politică din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației globale. Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte. Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, acestea ar trebui să se abțină de la introducerea de controale și subvenții ale prețurilor ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol. O opțiune mai bună este îmbunătățirea plaselor de siguranță socială, diversificarea surselor de hrană și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente. Pe termen mai lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele de energie regenerabilă – ceea ce va atenua efectele șocurilor legate de prețul petrolului.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare
Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu
Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”
Suedia face presiuni la vârful UE pentru sancționarea miniștrilor israelieni care incită la ură împotriva palestinienilor
”Peninsula Iberică va înceta să mai fie o insulă energetică”, subliniază președinta BEI, anunțând că instituția va finanța o interconexiune între Franța și Spania
Lituania „nu va renunța niciodată” la ideea că Ucraina trebuie să fie membră a NATO, subliniază ministrul lituanian al Apărării
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană
Published
9 minutes agoon
June 13, 2025By
Diana Zaim
Premierul chinez Li Qiang i-a transmis joi președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, că țara sa este deschisă să întărească cooperarea cu BCE, inclusiv în privința reformei sistemului monetar internațional. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri la Beijing, relatează Agerpres.
Lagarde se află în această săptămână într-o vizită de lucru în capitala Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale crescute dintre China, Uniunea Europeană și Statele Unite, generate de introducerea unor tarife vamale de către administrația Trump.
„Pe fundalul sporirii rezistenței la adresa globalizării, doar cooperarea poate aduce beneficii reciproce”, a declarat Li citat de televiziunea de stat din China, CCTV.
În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.
„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.
Reamintim că un Summit UE-China este programat pentru 24-25 iulie, potrivit Politico.
NATO
„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”
Published
1 hour agoon
June 13, 2025By
Teodora Ion
Miniștrii de externe europeni și-au reiterat ”sprijinul neclintit pentru Ucraina”, în cadrul unei conferințe ce a avut joi la Roma, amfitrionul fiind ministrul italian de externe, Antonio Tanjani, anunță DPA, citat de Agerpres.
La întâlnirea centrată pe securitatea Uniunii Europene și pe războiul de agresiune rus din Ucraina au luat parte miniștrii de externe din Germania, Franța, Polonia, Spania, Regatul Unit, Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și secetarul general al NATO, Mark Rutte.
Reuniunea se desfășoară cu mai puțin de o lună înainte de ce-a de patra Conferință privind redresarea Ucrainei, ce ar urma să aibă loc la 10-11 iulie, unde sunt așteptați aproximativ 2000 de reprezentanți din sfera politică, mediul de afaceri și organizații internaționale, care vor aborda perspectivele pe termen lung ale Ucrainei.
„Am subliniat încă o dată sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, poporul său, democrația sa, securitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea și securitatea zonei euro-atlantice”, menționează aliații Kievului într-o declarație comună publicată la finalul întrevederii.
Aceștia au salutat eforturile de pace conduse de SUA, reiterând că Europa „va continua să contribuie la aceste eforturi și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a unui acord de pace care să respecte principiile Cartei ONU”.
Ei au ținut să amintească și de rolul pe care Turcia îl joacă în acest proces, țară NATO care și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice alte inițiative relevante de facilitare care pot contribui la avansarea către o soluție echitabilă și durabilă”.
„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina, începând cu o armată și o industrie de apărare ucrainene puternice. În acest scop și bazându-ne pe unitatea transatlantică, vom colabora cu Ucraina în ceea ce privește inițiativele de consolidare a forțelor armate ucrainene; suntem pregătiți să ne consolidăm sprijinul, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina și prin explorarea unor forme suplimentare de cooperare în domeniul securității și apărării, în conformitate cu sprijinul nostru pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei”, se arată în declarație.
Aliații Kievului au îndemnat Rusia să renunțe la „solicitările și condițiile maximaliste” pentru a arăta că își dorește cu adevărat pacea în Ucraina.
În contextul în care atacurile Moscovei nu contenesc, aceștia reafirmă că sunt pregătiți să sporească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni, în paralel cu acțiunile de contracarare a încercărilor de eludare a acestora, obiectivul fiind acela de a „submina abilitatea Rusiei de a continua războiul de agresiune și de a asigura Ucrainei cea mai bună poziție posibilă pentru a asigura o pace justă și durabilă.”
Întâlnirea de la Roma se desfășoară înainte de summitul NATO de la Haga, care va „demonstra unitatea noastră, bazată pe legătura transatlantică durabilă, pe un angajament ferm de a ne apăra reciproc și pe o împărțire echitabilă a sarcinilor”.
„Țările europene trebuie să joace un rol și mai important în asigurarea propriei noastre securități. Pentru ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, am solicitat o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare, sporind într-o manieră flexibilă și durabilă cheltuielile naționale pentru securitate și apărare, permițându-ne să descurajăm și să apărăm în mod eficient în toate domeniile din zona euro-atlantică”, este menționat în declarație.
Pentru a depăși consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a contracara amenințările și provocările în toate domeniile în vecinătatea estică și sudică, precum și în regiunea baltică, miniștrii de externe recunosc că este nevoie de „o abordare 360° a securității euro-atlantice”.
„Ne vom consolida parteneriatele în regiunile care au un impact asupra securității noastre pentru a combate instabilitatea și pentru a promova pacea și prosperitatea, în special în Mediterana, în Africa, în Balcanii de Vest, în regiunea Mării Negre și în regiunea MENA, într-un context profund marcat de atacul din 7 octombrie și de consecințele acestuia, cu necesitatea de a obține eliberarea tuturor ostaticilor luați de Hamas, o încetare imediată a focului în Gaza și o reluare urgentă a ajutoarelor”, mai este precizat în declarație.
NATO
Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat
Published
1 hour agoon
June 13, 2025
Președintele ceh Petr Pavel s-a pronunțat joi pentru o ”autonomie operațională” mai mare a structurii de comandă europene în cadrul NATO, cerând Alianței Nord-Atlantice să se pregătească pentru misiuni fără a se baza pe implicarea activă a Statelor Unite, informează DPA, potrivit Agerpres.
În intervenția sa din cadrul conferinței de securitate GLOBSEC de la Praga, fostul general în vârstă de 63 de ani a afirmat că țările europene ar trebui să ia în considerare ”oglindirea” cu personal european a posturilor de comandă deținute în prezent de militari americani.
În opinia sa, o astfel de măsură ar garanta că operațiunile specifice Europei rămân viabile indiferent de deciziile Washingtonului.
Petr Pavel, care a condus Comitetul Militar al NATO în perioada 2015 – 2018, a spus că Europa trebuie să răspundă la schimbarea atitudinii SUA față de securitatea europeană, în special sub mandatul președintelui Donald Trump.
”Este timpul să tragem concluziile necesare din faptul că rolul Statelor Unite în securitatea europeană s-a modificat. Noua administrație de la Washington a perturbat relațiile transatlantice și a forțat Europa să se confrunte cu întrebări strategice pe care nu le poate amâna”, a spus el.
”Obiectivul nu este de a crea o alternativă la NATO, ci de a consolida pilonul european al NATO. Pentru a reuși, acest pilon european nu poate rămâne o ambiție abstractă; el trebuie să fie instituționalizat, integrat în planificarea standard a NATO, în buget și să forțeze procese de dezvoltare”, a continuat el.
Discuțiile de la conferința GLOBSEC se concentrează pe provocările pentru securitatea globală și pe strategiile pentru viitoarele crize.
Membră a NATO din 1999, Republica Cehă a avut un rol important în sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Guvernul conservator de la Praga a susținut o inițiativă de furnizare de muniții pentru artilerie și continuă să pledeze pentru un sprijin robust pentru Kiev din partea Alianței Nord-Atlantice.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

35 de ani de la Mineriada din 1990. Nicușor Dan subliniază că “justiția are datoria de a face lumină”: Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Ce angajamente își asumă Consiliul UE

Iulian Chifu: Serghei Karaganov și esența gândirii ideologice ruse. Agresiunea ca mod de viață și Teoria războiului bun

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală