INTERNAȚIONAL
Banca Mondială: Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea produce un dublu șoc pe piețele globale de mărfuri, generând noi scumpiri la energie și alimentele de bază
Published
1 month agoon

Deși economia mondială se află într-o poziție mult mai bună decât în anii ’70 pentru a face față unui șoc major legat de prețul petrolului, o escaladare a ultimului conflict din Orientul Mijlociu – care se adaugă la perturbările cauzate de invazia rusă în Ucraina – ar putea împinge piețele mondiale de mărfuri într-o zonă tulbure, generând creșterea inflației și a prețurilor la energie și alimente de bază, implicit accentuarea foametei în unele părți ale lumii, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind Perspectivele Piețelor de Mărfuri.
Raportul oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri. Acesta constată că efectele ar trebui să fie limitate dacă conflictul nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii, se așteaptă ca prețurile petrolului să ajungă la o medie de 90 de dolari pe baril în actualul trimestru, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică mondială încetinește. Se preconizează că prețurile globale ale materiilor prime vor scădea cu 4,1% anul viitor. Prețurile produselor agricole de bază ar trebui să scadă și ele, pe măsură ce oferta crește. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024. Se preconizează că prețurile materiilor prime se vor stabiliza în 2025.
Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până în prezent. Prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile materiilor prime agricole, ale majorității metalelor și ale altor materii prime abia dacă s-au clintit.
Perspectivele privind prețurile materiilor prime s-ar înrăutăți rapid în cazul în care conflictul s-ar intensifica. Raportul subliniază ce s-ar putea întâmpla în trei scenarii de risc bazate pe experiența istorică din anii 1970 încoace. Efectele ar depinde de gradul de perturbare a aprovizionării cu petrol.
Într-un scenariu de „întrerupere mică”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500 000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalentul reducerii înregistrate în timpul războiului civil din Libia din 2011. În cadrul acestui scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13% față de media trimestrului curent – până la un interval de 93-102 dolari pe baril.
Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – oferta mondială de petrol ar fi redusă cu 3 milioane până la 5 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere inițială a prețului petrolului cu 21% până la 35% – între 109 și 121 de dolari pe baril.
Într-un scenariu de „întrerupere mare” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 6 până la 8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere a prețurilor cu 56% până la 75% inițial – între 140 și 157 de dolari pe baril.
„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare șoc pe piețele de mărfuri din anii ’70 încoace – războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale. „Acesta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale care persistă până în prezent. Factorii de decizie politică vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta cu un dublu șoc energetic pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din partea Orientului Mijlociu”, a explicat oficialul.
„Prețurile mai mari la petrol, dacă se mențin, înseamnă în mod inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale. „Dacă un șoc sever al prețului petrolului se materializează, acesta ar împinge în sus inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare. La sfârșitul anului 2022, peste 700 milioane de persoane – aproape o zecime din populația globală – erau subnutrite. O escaladare a ultimului conflict ar intensifica insecuritatea alimentară, nu doar în regiune, ci și în întreaga lume.“
Faptul că, până în prezent, conflictul nu a avut decât un impact modest asupra prețurilor materiilor prime poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile legate de prețul petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au consolidat apărarea împotriva unor astfel de șocuri. Acestea și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut la mai mult de jumătate din 1970. Acestea au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și și-au extins resursele energetice, inclusiv sursele regenerabile. Unele țări au creat rezerve strategice de petrol, au instituit mecanisme de coordonare a aprovizionării și au dezvoltat piețe futures pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.
Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână în alertă, se arată în raport. Unele mărfuri – în special aurul – trag un semnal de alarmă cu privire la perspective. Prețul aurului a crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului. Prețurile aurului au o relație unică cu preocupările geopolitice: acestea cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.
În cazul în care conflictul se intensifică, factorii de decizie politică din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației globale. Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte. Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, acestea ar trebui să se abțină de la introducerea de controale și subvenții ale prețurilor ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol. O opțiune mai bună este îmbunătățirea plaselor de siguranță socială, diversificarea surselor de hrană și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente. Pe termen mai lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele de energie regenerabilă – ceea ce va atenua efectele șocurilor legate de prețul petrolului.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Înaltul Reprezentant al UE sprijină apelul secretarului general al ONU de încetare a focului din motive umanitare în Gaza. Guterres a invocat o clauză rar utilizată pentru a preveni o ”catastrofă umanitară”
Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE susține revizuirea legislației pentru a avea o piață energetică ”predictibilă, corectă și lipsită de abuzuri”
Autoritățile locale au la dispoziție 500 milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile
Într-o discuție telefonică cu ministrul chinez de externe, Antony Blinken subliniază ”caracterul imperativ al eforturilor tuturor părților de a împiedica extinderea conflictului” în Orientul Mijlociu
Marcel Ciolacu: Cooperarea cu SUA a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic
Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE sprijină prelungirea pauzelor în conflictul Israel-Hamas pentru a spori sprijinul umanitar destinat civililor din Gaza și pentru a facilita eliberarea tuturor ostaticilor
INTERNAȚIONAL
De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”
Published
13 hours agoon
December 7, 2023By
Teodora Ion
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită la Atena, prima din 2017, a promis o abordare ”avantajoasă pentru ambele părți” a relațiilor cu Grecia, într-o încercare a Ankarei de a reseta relațiile cu partenerii occidentali, informează Deutsche Welle.
Într-o întâlnire cu omologul grec, liderul turc și-a exprimat convingerea că se deschide ”o nouă eră” în relațiile dintre cele două țări, care au cunoscut perioade turbulente, dar care au devenit mai strânse odată cu solidaritatea arătată de Grecia în urma cutremurului din Turcia, din februarie, care s-a soldat cu cel puțin 50.000 de persoane decedate.
Erdogan i-a spus președintei Greciei, Katerina Sakellaropoulou, că el crede că ”reuniunea privind cooperarea strategică Turcia-Grecia va duce la o nouă eră” în relații, adăugând că ”trebuie să fim optimiști, iar acest optimism va fi fructuos în viitor”.
”Vom discuta despre pașii pe care îi putem face mai departe în toate problemele, după ce miniștrii relevanți vor face pregătirile. Vom proceda într-un mod mai logic. Cred că este cel mai bine pentru viitorul ambelor părți să discutăm privind jumătatea plină a paharului”, a completat liderul turc.
Erdogan a declarat că are ca obiectiv dublarea volumului comerțului bilateral la 10 miliarde de dolari (9,3 miliarde de euro) de la 5,5 miliarde de dolari în prezent.
Sakellaropoulou, al cărei rol este în mare parte ceremonial, a declarat că dezastrele naturale care au lovit ambele țări în acest an – incendiile și inundațiile din Grecia și cutremurul din Turcia – au adus cele două țări mai aproape una de cealaltă.
Ea a afirmat că acum este ”poate mai necesar ca niciodată ca Grecia și Turcia să colaboreze pentru a spori prosperitatea, pentru a menține pacea, stabilitatea și respectarea dreptului internațional și pentru a promova relațiile de bună vecinătate în beneficiul ambelor noastre popoare și al întregii regiuni”.
Erdogan s-a întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis. În urma acestei întâlniri, Mitsotakis a evidențiat importanța ca ca Grecia și Turcia ”să evolueze pe o cale pașnică”.
Ankara și Atena au de mult timp dispute teritoriale și legate de dreptul de exploatare în Marea Egee și în estul Mediteranei, Erdogan acuzând anul trecut Grecia că ”ocupă” insulele din Marea Egee și amenințând că va folosi forța în schimb.
Disputele au dus cele două țări în pragul războiului de trei ori în ultimii 50 de ani.
G7
Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate
Published
15 hours agoon
December 7, 2023By
Teodora Ion
Liderii G7 au decis miercuri să impună o interdicție asupra importurilor directe de diamante rusești începând cu luna ianuarie a anului viitor, introducând în același timp un sistem de trasabilitate a acestor pietre prețioase rusești, informează Politico Europe.
Diamantele rusești reprezintă una dintre ultimele resurse care nu sunt sancționate de G7, ceea ce înseamnă că profiturile obținute din vânzarea lor pot intra în visteria Kremlinului.
Miercuri, liderii G7 au decis ”să introducă restricții la importul de diamante neindustriale, extrase, prelucrate sau produse în Rusia, începând cu 1 ianuarie 2024, urmate de alte restricții progresive asupra importurilor de diamante rusești prelucrate în țări terțe, având ca țintă 1 martie 2024”, au precizat aceștia într-o declarație.
Țările G7 care sunt importatori principali de diamante brute vor stabili un mecanism solid de verificare și certificare bazat pe trasabilitate pentru diamantele brute în cadrul G7 până la 1 septembrie 2024.
Țările G7 au declarat că au avut nevoie de acest timp pentru a depăși dificultățile tehnice în urmărirea originii diamantelor rusești.
Washingtonul a sancționat diamantele brute rusești în aprilie 2022, iar UE discută de mult timp despre extinderea sancțiunilor și către acest sector.
Doar că Belgia, cu orașul Anvers, un centru mondial al comerțului cu diamante, a frânat aceste eforturi europene, susținând că o interdicție a G7 ar fi suficientă pentru a evita eludarea.
Prim-ministrul belgian Alexander De Croo s-a angajat să sprijine eforturile G7 de a elimina veniturile din diamante rusești, care finanțează războiul președintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Acum, ”Belgia salută sistemul de trasabilitate anunțat astăzi de G7. Este un pas esențial pentru a reduce considerabil fluxul de bani din comerțul cu diamante către Rusia”, a declarat miercuri De Croo.
După ce diamantele rusești sunt tăiate și șlefuite în India, se consideră că acestea provin de acolo, și nu din Rusia. Pentru a elimina această lacună, G7 dorește, de asemenea, să se consulte ”cu alți parteneri, inclusiv cu țările producătoare, precum și cu țările manufacturiere, pentru controale cuprinzătoare”.
Conform comunicatului, este planificată, de asemenea, o aplicare mai strictă a politicii de plafonare a prețurilor la petrolul rusesc. Plafonul de 60 de dolari pe baril pentru țițeiul rusesc este în vigoare din decembrie anul trecut, dar unii comercianți au ocolit regula oferind sume mai mari, motivând că există costuri conexe, cum ar fi transportul.
Conform noilor reguli, cumpărătorii vor trebui să dovedească faptul că achiziționează petrol rusesc la prețul plafonat. Există însă critici cu privire la fezabilitatea aplicării regulii, deoarece comercianții pot minți, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea declarațiilor lor.
G7
Înainte de a prelua președinția G7, Italia anunță China că părăsește Inițiativa Noului Drum al Mătăsii după ce devenise prima și singura țară occidentală care se alăturase proiectului
Published
16 hours agoon
December 7, 2023
Italia a informat oficial China că va părăsi Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii (BRI) şi a dezminţit astfel temerile că decizia sa ar putea afecta semnificativ relaţiile bilaterale şi economia italiană, au declarat miercuri surse guvernamentale, citate de Reuters, potrivit Agerpres.
Italia, care va prelua la 1 ianuarie președinția grupului G7, a devenit în 2019 prima şi până acum singura ţară occidentală importantă care s-a alăturat acestei iniţiative comerciale şi de investiţii, ignorând avertismentul Washingtonului conform căruia acest lucru i-ar permite Chinei să preia controlul asupra tehnologiilor sensibile şi infrastructurii esenţiale. Totuşi, atunci când Giorgia Meloni a devenit prim-ministru, anul trecut, ea a spus că doreşte să retragă Italia din BRI, afirmând că această iniţiativă nu aduce câştiguri semnificative ţării sale.
Acordul încheiat în 2019 expiră în martie anul viitor şi, potrivit unei surse guvernamentale de la Roma, Italia i-a trimis ”în ultimele zile” o scrisoare Beijingului în care îl informează că nu va reînnoi pactul.
Ministerul de Externe chinez a declarat joi că Iniţiativa Noul Drum al Mătăsii are ”atracţie şi influenţă globală enorme”, fără ca Beijingul să facă vreo referire la decizia Italiei.
O a doua sursă guvernamentală italiană a afirmat că Roma intenţionează să menţină ”relaţii excelente cu China” chiar dacă Italia nu va mai lua parte la BRI. ”Alte ţări din G7 au relaţii mai strânse cu China decât avem noi, în pofida faptului că nu au fost niciodată în BRI”, a adăugat sursa.
Italia va asigura preşedinţia G7 în 2024.
De la lansarea BRI în 2013, peste 100 de ţări au semnat acorduri cu China pentru a coopera în proiecte de infrastructură şi construcţii. Când a semnat participarea Italiei în 2019, premierul de la acea vreme Giuseppe Conte spera ca ţara lui să obţină profituri comerciale substanţiale, însă principalii beneficiari au fost companiile chineze.
În 2022 exporturile italiene către China au totalizat 16,4 miliarde de euro, comparativ cu 13 miliarde de euro în 2019. În schimb, exporturile chineze spre Italia au fost anul trecut de 57,5 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro în 2019, potrivit datelor furnizate de guvernul italian.
Franţa şi Germania, principalii parteneri comerciali ai Italiei din zona euro, au exportat către China semnificativ mai mult anul trecut, în pofida faptului că ele nu participă la BRI, adaugă agenţia de presă britanică.
Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat în 2022 Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing.
Concrete & Design Solutions

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- U.E.1 week ago
Comisia Europeană a propus statelor membre să prelungească măsurile de urgență ale UE pentru gestionarea crizei energetice
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE4 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot