Deși economia mondială se află într-o poziție mult mai bună decât în anii ’70 pentru a face față unui șoc major legat de prețul petrolului, o escaladare a ultimului conflict din Orientul Mijlociu – care se adaugă la perturbările cauzate de invazia rusă în Ucraina – ar putea împinge piețele mondiale de mărfuri într-o zonă tulbure, generând creșterea inflației și a prețurilor la energie și alimente de bază, implicit accentuarea foametei în unele părți ale lumii, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind Perspectivele Piețelor de Mărfuri.
Raportul oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului asupra piețelor de mărfuri. Acesta constată că efectele ar trebui să fie limitate dacă conflictul nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii, se așteaptă ca prețurile petrolului să ajungă la o medie de 90 de dolari pe baril în actualul trimestru, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari pe baril anul viitor, pe măsură ce creșterea economică mondială încetinește. Se preconizează că prețurile globale ale materiilor prime vor scădea cu 4,1% anul viitor. Prețurile produselor agricole de bază ar trebui să scadă și ele, pe măsură ce oferta crește. De asemenea, se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5% în 2024. Se preconizează că prețurile materiilor prime se vor stabiliza în 2025.
Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate până în prezent. Prețurile globale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6% de la începutul conflictului. Prețurile materiilor prime agricole, ale majorității metalelor și ale altor materii prime abia dacă s-au clintit.
Perspectivele privind prețurile materiilor prime s-ar înrăutăți rapid în cazul în care conflictul s-ar intensifica. Raportul subliniază ce s-ar putea întâmpla în trei scenarii de risc bazate pe experiența istorică din anii 1970 încoace. Efectele ar depinde de gradul de perturbare a aprovizionării cu petrol.
Într-un scenariu de „întrerupere mică”, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500 000 până la 2 milioane de barili pe zi – aproximativ echivalentul reducerii înregistrate în timpul războiului civil din Libia din 2011. În cadrul acestui scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13% față de media trimestrului curent – până la un interval de 93-102 dolari pe baril.
Într-un scenariu de „perturbare medie” – aproximativ echivalent cu războiul din Irak din 2003 – oferta mondială de petrol ar fi redusă cu 3 milioane până la 5 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere inițială a prețului petrolului cu 21% până la 35% – între 109 și 121 de dolari pe baril.
Într-un scenariu de „întrerupere mare” – comparabil cu embargoul petrolier arab din 1973 – aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 6 până la 8 milioane de barili pe zi. Acest lucru ar duce la o creștere a prețurilor cu 56% până la 75% inițial – între 140 și 157 de dolari pe baril.
„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine după cel mai mare șoc pe piețele de mărfuri din anii ’70 încoace – războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale. „Acesta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale care persistă până în prezent. Factorii de decizie politică vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta cu un dublu șoc energetic pentru prima dată în ultimele decenii – nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din partea Orientului Mijlociu”, a explicat oficialul.
„Prețurile mai mari la petrol, dacă se mențin, înseamnă în mod inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale. „Dacă un șoc sever al prețului petrolului se materializează, acesta ar împinge în sus inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare. La sfârșitul anului 2022, peste 700 milioane de persoane – aproape o zecime din populația globală – erau subnutrite. O escaladare a ultimului conflict ar intensifica insecuritatea alimentară, nu doar în regiune, ci și în întreaga lume.“
Faptul că, până în prezent, conflictul nu a avut decât un impact modest asupra prețurilor materiilor prime poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile legate de prețul petrolului. De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au consolidat apărarea împotriva unor astfel de șocuri. Acestea și-au redus dependența de petrol – cantitatea de petrol necesară pentru a genera 1 dolar din PIB a scăzut la mai mult de jumătate din 1970. Acestea au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și și-au extins resursele energetice, inclusiv sursele regenerabile. Unele țări au creat rezerve strategice de petrol, au instituit mecanisme de coordonare a aprovizionării și au dezvoltat piețe futures pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor. Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut.
Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână în alertă, se arată în raport. Unele mărfuri – în special aurul – trag un semnal de alarmă cu privire la perspective. Prețul aurului a crescut cu aproximativ 8% de la începutul conflictului. Prețurile aurului au o relație unică cu preocupările geopolitice: acestea cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.
În cazul în care conflictul se intensifică, factorii de decizie politică din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri pentru a gestiona o potențială creștere a inflației globale. Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte. Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, acestea ar trebui să se abțină de la introducerea de controale și subvenții ale prețurilor ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol. O opțiune mai bună este îmbunătățirea plaselor de siguranță socială, diversificarea surselor de hrană și creșterea eficienței în producția și comerțul cu alimente. Pe termen mai lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică prin accelerarea tranziției către sursele de energie regenerabilă – ceea ce va atenua efectele șocurilor legate de prețul petrolului.
