Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială: Locurile de muncă sunt esențiale pentru a scoate oamenii din sărăcie

Published

on

În Europa și Asia Centrală (EAC) șomajul este înalt și crearea locurilor de muncă este slabă, în pofida eforturilor impresionante de reformă din multe țări din regiune și a unui deceniu de creștere economică puternică înainte de criza din 2009, se constată în noul raport al Băncii Mondiale „Înapoi la lucru: Creștere prin locuri de muncă în Europa și Asia Centrală”.

People on the Move„Locurile de muncă sunt esențiale pentru a scoate oamenii din sărăcie și pentru a asigura că prosperitatea este comună pentru toți. De asemenea locurile bune de muncă pot abilita oamenii și consolida vocea și participarea lor în societate”, a declarat Laura Tuck, Vice-președintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală„Provocarea legată de locurile de muncă în țările din Europa și Asia Centrală este una presantă. Însă ea nu e este insurmontabilă și noutatea bună e că multe țări din regiune indică deja calea prin realizarea reformelor necesare. Sperăm că analiza și recomandările din noul nostru raport vor informa în continuare elaborarea politicilor în regiune.”

Acest raport recomandă acțiuni în două domenii principale de politici cu scopul de a crea locuri de muncă mai numeroase și mai bune în EAC:

  • Punerea bazelor pentru crearea locurilor de muncă prin intermediul unui mediu macroeconomic și de afaceri favorabil care să permită companiilor existente să crească și companiilor noi să apară și să reușească sau să eșueze rapid și cu costuri mici și
  • Susținerea lucrătorilor în obținerea accesului la oportunități noi de muncă, astfel ca ei să dispună de calificările corecte și stimulenții de muncă, acces nestânjenit la piața muncii și să se poată muta în locuri cu potențial mai mare de creare a locurilor de muncă.

Conform raportului, crearea locurilor de muncă în regiune a fost una înceată chiar și înainte de criză (2000-2009), când regiunea creștea mai rapid decât alte economii în dezvoltare. Economiile EAC, și în special ratele șomajului, au fost apoi afectate grav de criza din 2009; crearea locurilor de muncă rămâne a fi una înceată și în perioada de recuperare de după criză. Doar 52 din 100 persoane cu vârsta aptă de muncă erau angajate în EAC înainte de criza din 2009, comparativ cu 59 în America Latină și Caraibe (LAC), 66 în Asia de Est și Pacific (AEP) și 57 în țările OECD. Participarea forței de muncă (a celor angajați sau în căutare de muncă) a fost de asemenea una redusă, de 58 procente în mediu. Odată cu criza financiară și recesiunea ulterioară din zona euro, rata șomajului în regiune a ajuns în 2012 la 14 procente. Un factor îngrijorător este că circa jumătate din persoanele neangajate au fost în căutarea unui loc de muncă timp de mai mult de un an. Lucrătorii tineri și în vârstă, femeile și minoritățile etnice vor fi mai probabil fără loc de muncă sau angajate la munci neformale sau prost plătite. Spre exemplu, una din cinci persoane tinere din EAC fie nu lucrează, fie nu este în căutare de muncă, fie nu studiază.

Analizând factorii ce stau la baza acestei situații îngrijorătoare, raportul ajunge la cinci concluzii principale:

  1. Reformele de piață care sporesc competitivitatea pe piețele locale reușesc în materie de realizare atât a creării locurilor de muncă, cât și a creșterii productivității, deși este nevoie de timp pentru materializarea rezultatelor. Inițial restructurarea economică înseamnă atât crearea, cât și distrugerea locurilor de muncă. Odată ce țările își modernizează în continuare economiile, crearea locurilor de muncă depășește distrugerea acestora și aceasta se transpune atunci în nivele mai înalte de ocupare a forței de muncă. Țările care au realizat reformele devreme și s-au integrat pe piețele locale, așa-numiții „modernizatori avansați” au avut mai mult succes în crearea mai multor locuri de muncă, decât „modernizatorii târzii”, care au implementat reformele încet și neuniform.
  2. O porțiune mică a companiilor cu creștere înaltă (așa-numitele „gazele”), în mare parte tinere, reprezintă majoritatea locurilor noi de muncă create în regiune. Totuși, nivelul antreprenorialului rămâne redus, în special în rândul reformatorilor târzii, comparativ cu alte regiuni cu venit mediu și OECD. Prin urmare, țările trebuie să transpună potențialul antreprenorial într-o creare cu succes a afacerilor noi care pot accelera crearea locurilor de muncă.
  3. Lacunele în calificări împiedică perspectivele de angajare, în special pentru lucrătorii tineri și în vârstă, din cauza răspunsului neadecvat al sistemelor educaționale și de instruire la cererile pentru calificări ale angajatorilor. Abordarea acestei provocări va necesita regândirea bazelor sistemelor educaționale, de instruire și de învățământ continuu.
  4. Angajarea este împiedicată și de taxele implicite înalte pe muncă pentru cei ce trec de la inactivitate sau șomaj la locuri de muncă formale și de alte bariere în angajare care afectează în special lucrătorii cu salarii mici și cu program parțial și cei ce sunt al doilea generator de venituri din gospodăria casnică, care tind să fie femei, minorități, tineret și lucrători în vârstă.
  5. Mobilitatea redusă a forței de muncă în cadrul țărilor previne relocalizarea lucrătorilor în locuri cu un potențial mai mare de creare a locurilor de muncă. Migrația peste hotare este un substituent al mobilității interne reduse, dar agravează perspectivele demografice din multe țări.

Politicile de abordare a provocării legate de locurile de muncă în regiune trebuie să ia în considerare moștenirea economiilor planificate centralizat, care are legătură cu viteza reformelor spre economii de piață moderne, și de presiunile demografice în creștere cauzate de îmbătrânirea rapidă a populației în majoritatea țărilor EAC și un număr mare de tineri care intră pe piața muncii în Turcia și țările Asiei Centrale.

„Pentru a crea locuri de muncă mai numeroase și mai bune, factorii de decizie politică trebuie să meargă peste politicile și reglementările tradiționale ale pieței muncii,” a declaratCarolina Sanchez-Paramo, manager de sector al Băncii Mondiale pentru reducerea sărăciei și managementul economic în Europa și Asia Centrală și coautor al raportului. „Deși politicile vor fi ajustate la etapa de modernizare economică a fiecărei țări și imperativele sale demografice, sunt necesare eforturi pe mai multe fronturi pentru un sector privat vibrant care creează locuri de muncă: continuarea procesului de reforme și restructurarea întreprinderilor; promovarea antreprenorialului; îmbunătățirea mediului de afaceri și accesul prudent la finanțe pentru a permite extinderea afacerilor; sporirea integrării pe piețele globale; promovarea economiilor de aglomerare prin intermediul conectivității de infrastructură și logisticii mai bune.”

În scopul pregătirii mai bune a lucrătorilor pentru oportunitățile noi de muncă, raportul recomandă politici care să ajute lucrătorii să obțină calificări pentru un loc de lucru modern; înlăturarea anti-stimulenților de muncă și altor bariere care nu țin oamenii înafara angajării productive, inclusiv obstacole în migrația internă.

„Din cauza impozitelor mari pe forța de muncă și sistemele de protecție socială care anulează brusc beneficiile sau interzic munca formală pentru beneficiarii de ajutor social, deseori nu are sens pentru lucrători, în special cei ce câștigă salarii mici, să aibă locuri de muncă formale,” a declarat Omar Arias, manager de sector al Băncii Mondiale pentru economia de dezvoltare umană și coautor al raportului„Crearea mai rapidă a locurilor de muncă necesită schimbări în contractul social dintre lucrători, întreprinderi și guverne. Modernizarea sistemelor educaționale și de instruire în vederea adaptării mai bune la piețele muncii în schimbare rapidă și compatibilitatea pensiilor, beneficiilor sociale, impozitelor pe forța de muncă și a reglementărilor cu cariere mai lungi și mai productive sunt critice pentru realizarea creării durabile a locurilor de muncă și a prosperității comune în Europa și Asia Centrală.”

 

Sursa: Banca Mondiala
Foto: freefoto.com

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului ratificarea Protocolului de aderare a Macedoniei de Nord la NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending