Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit duminică G7, după ce liderii celor mai dezvoltate state, reuniți la Cornwell, și-au exprimat sprijinul față de Kiev și au solicitat Rusiei să își retragă trupele și armamentul din proximitatea graniței cu Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Felicit sprijinul ferm al statelor G7 din comunicatul Summit. Recunoscător liderilor pentru sprijinul continuu pentru independenţa & suveranitatea Ucrainei & apelul către agresor de a retrage trupele de la graniţele Ucrainei & Crimeea. Crimeea este Ucraina”, a precizat într-un mesaj pe Twitter președintele Ucrainei.

Commend the unwavering support for 🇺🇦 by #G7 states in the Summit’s communiqué. Grateful to 🇬🇧 🇩🇪 🇨🇦 🇮🇹 🇺🇸 🇫🇷 🇯🇵 🇪🇺 leaders for the continued support for 🇺🇦 independence & sovereignty & the call to the aggressor to withdraw troops from 🇺🇦 borders & Crimea. #Crimea is Ukraine!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 13, 2021

În cadrul declarației adoptate la finalul summitului, țările G7 au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, solicitând Moscovei să își retragă trupele din Crimeea și de la frontiera cu Ucraina.

Încercând să se distanțele de abordarea fostului locuitor de la Casa Albă și să risipească temerile est-europenilor, Administrația Biden a anunțat că a acordat Ucrainei o nouă tranşă de asistenţă militară în valoare de 150 de milioane de dolari, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu omologul rus, Vladimir Putin, care va avea loc la Geneva, potrivit Agerpres. 

Această asistenţă militară, care include în special radare, drone şi mijloace de comunicare securizată, se adaugă celor 125 de milioane de dolari deblocate deja în martie, a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.

Cu această a doua tranşă, guvernul Joe Biden a deblocat toate fondurile alocate pentru asistenţa de securitate Ucrainei în bugetul 2021, a precizat Pentagonul într-un comunicat.

Asistenţa este destinată “să ajute forţele ucrainene să păstreze integritatea teritorială a ţării lor şi să îşi amelioreze capacităţile de interoperabilitate” cu sistemele de armament ale NATO, a precizat John Kirby.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște în două rapoarte privind pandemia de COVID-19 care urmează să fie prezentate la viitoarea sa adunare generală că a reacționat lent în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce privește emiterea de recomandări și adoptarea de măsuri, anunță EFE, citat de Agerpres.

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost ”întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

În raport este subliniat că OMS ”ar fi trebuit să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aștepte aprobarea țărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgență” în perioada în care era nevoie de o reacție față de primele focare.

Documentul semnalează că ”omenirea nu era pregătită pentru o amenințare de acest tip”, scoțând la iveală lipsa de abilitate colectivă pentru a prezice evoluția pandemiei, nu doar în ceea ce privește chestiunile sanitare, dar și în ceea ce privește aspectele sociale și economice. ”Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează documentul.

De exemplu, adaugă textul, ”implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială” a coronavirusului ce provoacă maladia COVID-19.

Pendularea între necesitatea de a proteja sănătatea publică și cea de a salva economia s-a numărat printre elementele care au determinat o reacție lentă a multor guverne la începutul pandemiei, estimează comitetul care a realizat rapoartele.

Raportul arată că ”este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real”, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.

Acesta este motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care ”necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri”.

În cel de-al doilea raport, realizat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, critici similare nu sunt puține și arată că în 2020 a existat ”o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală” care s-a tradus prin probleme, precum limitarea producţiei de vaccinuri şi o finanţare insuficientă a răspunsului global în faţa pandemiei.

Documentul face apel, în perspectiva unor pandemii viitoare, la revizuirea rolului şi impactului restricţiilor impuse călătoriilor şi altor măsuri de frontieră, precum şi la coordonarea acestui tip de măsuri.

Viitoarea adunare generală a Organizației Mondiale a Sănătății va avea loc în perioada 24 mai – 1 iunie.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. 

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.