Connect with us

FONDURI EUROPENE

Bani europeni pentru cercetare si inovatie

Published

on

Unul dintre colaboratorii europarlamentarului Petru Luhan, Gratian Mihailescu, a comentat una dintre temele dezbatute pe Facebook, la provocarea lansata de dl profesor Munteanu. Imi permit sa postez si aici interventia interesanta a dlui Mihailescu.

“Pentru domnul Munteanu: Am citit intrebarile dumneavoastra postate pe siteul emisiunii caleaeuropeana si voi incerca pe scurt sa raspund la una dintre ele, in calitatea de colaborator al domnului europarlamentar Petru Luhan. Politicile europene de cercetare si inovatie constituie un fapt primordial pentru oamenii politici de la Bruxelles, fie ei din Parlamentul Europei sau Comisie. Scopul declarat al strategiei de la Lisabona este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale. Procesul de globalizare implică creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei. Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului de educaţie din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii europeni.
Obiectivul central al Strategiei Lisabona, respectiv acela de a transforma Uniunea în cea mai competititvă şi dinamică economie din lume până în anul 2010, a fost reformulat în anul 2005, cu ocazia efectuării evaluării pe termen mediu a Strategiei.
Obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii intr-un spatiu mai atractiv pentru investitii si munca, promovarea cunoasterii si inovarii şi crearea de locuri de munca mai numeroase si mai bune. Pentru perioada de programare financiare 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor
Strategiei Lisabona
Pentru cercetare si inovatie exista pe plan european un program numit FP7.Bugetul programului este de 55 de milioane de euro pana in 2013.Programele cadru au fost implementate din 1984. FP7 se va desfăşura până la sfârşitul anului 2013. A fost astfel creat încât să se bazeze pe realizările programelor anterioare pentru a crea spaţiul european de cercetare şi a-l duce mai departe spre dezvoltarea economiei şi societăţii cunoaşterii în Europa. Cel de-al şaptelea program cadrul propus va fi organizat în patru programe principale care corespund celor patru componente de bază ale cercetării europene: Cooperare-cercetare in cooperare, Idei-cercetare de frontiera, Oameni-potential uman si Capacitati-capacitate de cercetare.”

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

O nouă finanțare europeană în valoare de 116,1 milioane de EURO pentru îmbunătățirea vieții europenilor

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

UE investește 116,1 milioane de euro pentru a îmbunătăți calitatea vieții europenilor, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

Noua finanțare a programului LIFE va oferi mai mult de 3,2 miliarde de euro pentru a sprijini suplimentar 12 proiecte de mediu și probleme climatice pe scară largă pentru a sprijini tranziția Europei către o economie circulară cu emisii reduse de carbon.

Comisia Europeană a anunțat pe 15 februarie o investiție de 116,1 milioane de euro pentru cele mai recente proiecte integrate care vor fi finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediul înconjurător și acțiunea privind clima. Finanțarea va sprijini proiecte în 10 state membre: Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia.

Proiectele integrate îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să se conformeze legislației UE în cinci domenii: natură, apă, aer, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Acestea sprijină planurile necesare pentru punerea în aplicare a legislației privind mediul și clima în mod coordonat și pe o scară teritorială largă.

Cele 12 proiecte selectate au un buget total de 215,5 milioane de euro, dintre care 116,1 milioane de euro au fost cofinanțate de UE. Finanțarea UE va mobiliza investiții care vor conduce la o sumă suplimentară de 3,2 miliarde de euro, deoarece statele membre pot utiliza și alte surse de finanțare UE, inclusiv fondurile agricole, regionale și structurale, Orizont 2020, precum și fondurile naționale și investițiile din sectorul privat.

 

 

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb: Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a salutat miercuri aprobarea de către Comisia Europeană a finanțării Magistralei 6 de metrou 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă, după ce comisarul Corina Crețu a aprobat acordarea de fonduri europene de peste jumătate miliard de euro pentru construcția magistralei de metrou până la Aeroportul Otopeni.

”Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă, atât de așteptat de bucureșteni. Este încununarea unei munci de peste 2 ani a colegilor mei care gestionează Programul Operațional Infrastructură Mare, a experților Metrorex și Ministerului Transporturilor, precum și a partenerilor noștri de la Comisia Europeană, cărora le mulțumesc. Așteptăm de la Metrorex demararea lucrărilor pentru acest proiect de mare importanță pentru creșterea mobilității la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Magistrala 6 de metrou este un prim pas pentru dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă”, a declarat Plumb, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul, în valoare totală de 1,391 miliarde euro (inclusiv TVA), vizează lucrările aferente secțiunii dintre stațiile 1 Mai și Aeroportul Henri Coandă, în lungime de 14,2 km. Vor fi finanțate, de asemenea, lucrările pentru 12 stații de metrou și 12 trenuri de călători.

Finanțarea aprobată din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 este de 608,97 milioane euro (fără TVA).

Contribuția Comisiei Europene, prin Fondul de Coeziune, reprezintă 517,63 milioane euro.

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Avertismentul lui Klaus Iohannis pentru Guvern: ”Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de Cenușăreasă”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a criticat marți, în contextul participării sale la o recepție organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, stadiul absorbției fondurilor europene din actuala perioadă de programare 2014-2020, comparând această situația cu ”Cenușăreasa”.

Nevoile de dezvoltare ale economiei, în direcții esențiale precum modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, necesită alocări importante în sfera investițiilor publice. Deși s-a promis că 2018 va fi anul investițiilor, ceea ce s-a obținut se numește inflație, importuri și adâncirea unor dezechilibre macroeconomice, precum deficitul comercial și cel de cont curent (…) Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de «Cenușăreasă». Guvernul a absorbit cu circa 20% mai puțin decât propria țintă asumată, neglijând investiții absolut necesare dezvoltării”, a declarat Iohannis.

Precizările șefului statului vin în contextul în care România trebuie să ofere și o orientare generală cu privire la noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, unde țara noastră ar urma să aibă alocat un buget de aproximativ 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult decât în prezent.

Pe de altă parte, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene publicate la începutul lunii ianuarie, România a ajuns la o absorbție de 26% a fondurilor europene, aproape de media Uniunii Europene, care este de 27%.

În context, ministrul de resort Rovana Plumb preciza că rata de absorbție trebuie calculată începând cu anul 2017, până în acea perioadă nivelul de absorbție fiind la 0%.

Reamintim că o serie de critici în această privință au venit și din partea comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, în ceea ce privește discuția construcției spitalelor regionale prin parteneriat public-privat, în condițiile în care România are alocate fonduri europene cu această destinație.

De asemenea, Corina Crețu avertiza autoritățile române la finalul anului trecut asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending