Connect with us

INTERNAȚIONAL

Barack Obama critică China și Rusia pentru că nu au participat la COP26: Liderii mondiali trebuie “să acționeze acum” pentru a evita dezastrul climatic

Published

on

© Screenshot/ UN Climate Change Youtube

Fostul preşedinte democrat american Barack Obama a criticat luni, la conferinţa COP26 asupra schimbărilor climatice, faptul că Rusia şi China, două dintre ţările cu cele mai mari emisii de carbon, nu par să considere urgentă problema schimbărilor climatice şi a comparat abordarea lor în această chestiune cu cea a republicanilor din SUA, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE, informează Agerpres. El a făcut apel la liderii mondiali să “acționeze și să acționeze acum” pentru a evita dezastrul climatic, indicând China și Rusia ca fiind cele mai importante țări care nu reușesc să reducă suficient de repede emisiile care încălzesc planeta.

Obama a declarat că, deși s-au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor de la Glasgow privind clima, inclusiv angajamentele semnificative ale țărilor de a reduce emisiile de metan și de a pune capăt defrișărilor, “nu suntem nici pe departe acolo unde trebuie să fim” în ceea ce privește reducerea emisiilor și că “majoritatea națiunilor nu au reușit să fie atât de ambițioase pe cât trebuie să fie”, relatează The Guardian.

“A fost deosebit de descurajant să vedem că liderii a doi dintre cei mai mari emițători din lume, China și Rusia, au refuzat chiar să participe la dezbaterile” de la Glasgow, a spus Obama. ”Planurile lor naţionale reflectă până în prezent ceea ce pare a fi din partea acestor guverne o periculoasă lipsă de acţiune urgentă şi dorinţa de a menţine status quo-ul”, şi-a continuat el critica faţă de Moscova şi Beijing.

 

Fostul lider de la Casa Albă a produs astfel un ecou al afirmațiile fostului său vicepreședinte și actual președinte al SUA, Joe Biden. Săptămâna trecută, la finalul participării sale la summitul liderilor mondiali de la Glasgow, Biden a criticat absența lui Xi Jinping și a lui Vladimir Putin de la COP26, despre care a spus că au comis “o gravă eroare”, în timp ce SUA s-au prezentat și și-au arătat rolul de lider.

Obama a vorbit la fel şi despre Partidul Republican american al fostului preşedinte Donald Trump, care în mandatul său nu a fost favorabil măsurilor de reducere a emisiilor de carbon, considerând că acestea afectează competitivitatea economiei SUA. De altfel, prezent la COP26 la un an după ce l-a înfrânt pe Donald Trump în cursa pentru Casa Albă, Biden și-a început turneul diplomației climatice de la Glasgow prezentându-și scuze liderilor lumii pentru că Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris.

Fostul preşedinte democrat a susţinut, cu referire la republicani, că atât el, cât şi actualul preşedinte democrat Joe Biden au fost ”constrânşi în mare parte de faptul că unul dintre cele două mari partide ale noastre (ale SUA – n.r.) a decis nu doar să stea pe margine, ci să manifeste în plus o ostilitate activă faţă de ştiinţa privind climatul şi să facă din schimbările climatice o chestiune partizană”.

Pe de altă parte, Obama a cerut ţărilor bogate să le ajute financiar pe cele sărace pentru a se adapta efectelor schimbărilor climatice. ”Trebuie să acţionăm acum cu adaptarea şi rezilienţa”, a indicat fostul preşedinte american.

Eşecul statelor dezvoltate de a-şi pune în aplicare promisiunile privind asistenţa destinată ţărilor în dezvoltare a alimentat neîncrederea şi este văzut drept un obstacol major în calea limitării impactului încălzirii globale. Angajament în acest sens de 100 de miliarde de dolari pe an avansat de ţările dezvoltate încă din anul 2009 a fost amânat pentru anul 2023.

La summitul liderilor mondiali COP26, Joe Biden și liderii țărilor și organizațiilor partenere au anunțat o serie de acorduri importante în combaterea schimbărilor climatice.

Astfel, peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden și Klaus Iohannis, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii”.

Totodată, peste 100 de țări s-au alăturat acordului dintre SUA și Uniunea Europeană. de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030.

În egală măsură, președintele american Joe Biden, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul britanic Boris Johnson și-au asumat angajamentul de a combate criza climatică prin reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial. Pe lângă această inițiativă, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice Parteneriatul pentru tranziție energetică echitabilă cu Africa de Sud pentru a crea ”noi locuri de muncă și oportunități pentru comunitățile sud-africane din sectorul mineritului.”

Nu în ultimul rând, Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR). Potrivit Case Albe, această centrală SMR este “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

Published

on

© Ambasada Israelului în România - Facebook

Doi angajați ai ambasadei Israelului în Statele Unite au fost uciși miercuri seară într-un atac armat în exteriorul Muzeului Evreiesc din Washington DC, iar suspectul a fost reținut, potrivit oficialităților și relatărilor mass-media, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Un bărbat și o femeie au fost împușcați mortal în zona străzilor 3rd și F din Northwest, care se află în apropierea muzeului, a unui birou FBI și a biroului procurorului american, potrivit relatărilor.

Șefa poliției din Washington, Pamela Smith, a declarat că un singur suspect care a fost văzut plimbându-se prin fața muzeului înaintea incidentului a fost arestat. Suspectul a scandat „Palestina liberă, Palestina liberă”, în arest, a precizat ea. Smith l-a identificat pe suspect drept Elias Rodriguez, în vârstă de 30 de ani. 

Înalți oficiali israelieni – între care președintele Isaac Herzog, premierul Benjamin Netanyahu și ministrul de Externe, Gideon Saar – au condamnat joi uciderea a doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA, împușcați mortal miercuri seară lângă Muzeul Evreiesc din Washington D.C., calificând atacul drept un act de antisemitism.

„Acesta este un act josnic de ură și antisemitism care a curmat viețile a doi tineri angajați ai ambasadei Israelului. Inimile noastre sunt alături de rudele celor uciși, iar rugăciunile noastre imediate se îndreaptă către cei răniți”, a declarat Isaac Herzog într-o postare pe rețelele de socializare.

Președintele israelian s-a declarat „devastat” de veste și a dat asigurări că „teroarea și ura” nu vor distruge spiritul țării.

„Suntem alături de comunitatea evreiască din Washington D.C. și din întreaga SUA. America și Israelul vor fi unite în apărarea poporului nostru și a valorilor noastre comune. Teroarea și ura nu ne vor distrug”, a adăugat președintele israelian, potrivit Agerpres.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că lumea este martoră la „prețul teribil al antisemitismului și incitarea la violență împotriva statului Israel”.

„Vedem prețul teribil al antisemitismului și al incitării sălbatice împotriva statului Israel. Calomniile omorului ritual împotriva Israelului sunt în creștere și trebuie combătute până la capăt”, a declarat șeful executivului israelian într-un comunicat distribuit de biroul său.

Netanyahu a anunțat totodată că securitatea va fi întărită la ambasadele israeliene din întreaga lume.

„Am dat ordin să fie întărite măsurile de securitate în misiunile israeliene din întreaga lume și să fie crescută protecția reprezentanților statului”, a declarat el.

La rândul său, Danny Danon, ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, a numit atacul armat „un act odios de terorism antisemit”.

„Atacul armat mortal care a avut loc în afara evenimentului desfășurat la Muzeul Evreiesc din Washington, D.C. este un act odios de terorism antisemit. Atacarea comunității evreiești înseamnă depășirea unei limite de netolerat. Suntem încrezători că autoritățile americane vor lua măsuri ferme împotriva celor responsabili de acest act criminal. Israelul va continua să acționeze cu hotărâre pentru a-și proteja cetățenii și reprezentanții – oriunde în lume”, a scris Danon într-o postare pe X.

 

Președintele american Donald Trump a afirmat joi dimineață că împușcarea a doi angajați ai ambasadei Israelului din SUA, cu câteva ore mai devreme în afara unui eveniment din Washington, DC, a fost „evident” rezultatul „antisemitismului”.

„Aceste crime oribile din Washington D.C., având la bază, în mod evident, antisemitismul, trebuie să se încheie ACUM! Ura și radicalismul nu au ce căuta în SUA. Condoleanțe familiilor victimelor. Este atât de trist că se pot întâmpla astfel de lucruri!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

De asemenea, secretarul de stat american Marco Rubio a dat asigurări joi că autoritățile îi vor găsi pe cei responsabili pentru atacul armat din fața Muzeului Evreiesc din Washington.

„A fost un act grosolan de violență lașă și antisemită. Să nu vă faceți iluzii: îi vom găsi pe cei responsabili și îi vom aduce în fața justiției”, a scris el pe rețeaua de socializare X, un prim suspect fiind deja arestat la scurt timp după incident.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Friedrich Merz temperează așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina: Germania trebuie să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Cancelarul german Friedrich Merz a temperat miercuri așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina.

”În prezent, nu există semne că acest război se va încheia rapid”, a declarat Merz la Berlin. Cu toate acestea, atunci când a menționat eforturile diplomatice de a pune capăt războiului, el s-a referit la posibila mediere a papei ca ”ultima autoritate pământească”, informează Deutsche Welle.

Merz a spus că nu se poate decât spera că va fi posibilă cel puțin reunirea părților aflate în conflict pentru o discuție constructivă la Vatican. Cancelarul a subliniat, de asemenea, importanța ca Germania să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace.

Comentariile lui Merz vin după conversația telefonică de luni dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin.

După convorbire, Trump a scris că Rusia și Ucraina vor „începe imediat negocierile pentru o încetare a focului și, mai important, pentru sfârșitul războiului”. El a menționat, de asemenea, că Vaticanul a declarat că ar fi foarte interesat să găzduiască negocierile.

Trump și-a reiterat avertismentul că ar putea abandona procesul de încetare a focului dacă nu se înregistrează progrese în cadrul discuțiilor. ”Acesta nu este războiul meu”, le-a spus el reporterilor.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că liderul american a evaluat eronat capacitatea sa de a-l influența pe Putin.

Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că se așteaptă ca Rusia să își prezinte termenii privind un armistițiu ”în câteva zile”. 

Un loc de întâlnire vehiculat în acest sens este Vaticanul, Sfântul Scaun oferindu-se să găzduiască dialogul în vederea obținerii păcii, după ce primul contact între delegațiile rusă și ucraineană în mai bine de trei ani, ce a avut loc săptămâna trecută la Istanbul, s-a soldat fără rezultate notabile, deși o ușoară dezmorțire a putut fi observată prin  acordul ca ambele părți să facă schimb de prizonieri. 

În fața certitudinii că discuția dintre Trump și Putin s-a soldat fără rezultate, Uniunea Europeană și Marea Britanie au adoptat noi sancțiuni contra Moscovei.

Și Statele Unite, dar din partea senatorilor, iau în calcul impunerea de noi sancțiuni contra Rusiei dacă aceasta continuă să tergiverseze eforturile în vederea obținerii păcii în Ucaina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Kremlinul că încearcă să tragă de timp pentru a-și continua avansul în Ucraina, din moment ce Putin a refuzat să sprijine propunerea americană ca armele să tacă timp de 30 de zile, acceptată deja de Kiev.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

„Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă”, a subliniat Volodimir Zelenski într-o convorbire cu secretarul general al NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut miercuri o discuție telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în care au abordat situația de pe front, măsurile comune care urmează să fie luate și importanța menținerii presiunii asupra Rusiei.

„Am discutat despre sancțiuni care pot avea un impact real asupra Rusiei. Este esențial ca toate deciziile să fie coordonate — doar astfel sancțiunile vor fi eficiente. Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă. Toată lumea înțelege acest lucru”, a scris Zelenski pe platforma X.

 

Potrivit comunicatului oficial, președintele ucrainean l-a informat pe secretarul general al NATO despre recentele contacte cu partenerii internaționali și despre pregătirile pentru reluarea negocierilor cu partea rusă privind o posibilă încetare a focului. Zelenski a evidențiat, în special, opțiunile aflate în discuție pentru modul și locul în care ar putea avea loc o astfel de întâlnire.

Volodimir Zelenski și Mark Rutte au discutat și despre sancțiunile capabile să genereze un impact real asupra Rusiei, menționând în acest context adoptarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene și noile măsuri anunțate de Regatul Unit.

Cei doi oficiali au subliniat că eficiența sancțiunilor depinde de coordonarea strânsă între parteneri și că toate măsurile viitoare ar trebui gândite în acest cadru.

O atenție specială a fost acordată cooperării la nivelul NATO și pregătirilor pentru reuniunile care urmează. Președintele Ucrainei și secretarul general al NATO au convenit să rămână în contact.

Statele membre UE au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA8 minutes ago

Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării

ENERGIE42 minutes ago

Ministrul Energiei invită companiile din domeniu să acceseze peste 300 de milioane de euro pentru producția de energie electrică pentru autoconsum astfel încât acestea să devină mai competitive

S&D51 minutes ago

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

INTERNAȚIONAL54 minutes ago

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

ROMÂNIA59 minutes ago

Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Friedrich Merz temperează așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina: Germania trebuie să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Președinta Sloveniei face apel la o mai mare autonomie strategică a UE în fața crizelor multiple și subliniază responsabilitatea Uniunii de a susține ordinea mondială multilaterală

ROMÂNIA1 hour ago

ICI București a participat la conferința de deschidere a „Bucharest Leaders’ Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

„Fără presiune asupra Moscovei, nu poate exista o pace justă”, a subliniat Volodimir Zelenski într-o convorbire cu secretarul general al NATO

U.E.2 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE3 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA2 weeks ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Trending