Fostul preşedinte democrat american Barack Obama a criticat luni, la conferinţa COP26 asupra schimbărilor climatice, faptul că Rusia şi China, două dintre ţările cu cele mai mari emisii de carbon, nu par să considere urgentă problema schimbărilor climatice şi a comparat abordarea lor în această chestiune cu cea a republicanilor din SUA, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE, informează Agerpres. El a făcut apel la liderii mondiali să “acționeze și să acționeze acum” pentru a evita dezastrul climatic, indicând China și Rusia ca fiind cele mai importante țări care nu reușesc să reducă suficient de repede emisiile care încălzesc planeta.
Obama a declarat că, deși s-au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor de la Glasgow privind clima, inclusiv angajamentele semnificative ale țărilor de a reduce emisiile de metan și de a pune capăt defrișărilor, “nu suntem nici pe departe acolo unde trebuie să fim” în ceea ce privește reducerea emisiilor și că “majoritatea națiunilor nu au reușit să fie atât de ambițioase pe cât trebuie să fie”, relatează The Guardian.
“A fost deosebit de descurajant să vedem că liderii a doi dintre cei mai mari emițători din lume, China și Rusia, au refuzat chiar să participe la dezbaterile” de la Glasgow, a spus Obama. ”Planurile lor naţionale reflectă până în prezent ceea ce pare a fi din partea acestor guverne o periculoasă lipsă de acţiune urgentă şi dorinţa de a menţine status quo-ul”, şi-a continuat el critica faţă de Moscova şi Beijing.
Fostul lider de la Casa Albă a produs astfel un ecou al afirmațiile fostului său vicepreședinte și actual președinte al SUA, Joe Biden. Săptămâna trecută, la finalul participării sale la summitul liderilor mondiali de la Glasgow, Biden a criticat absența lui Xi Jinping și a lui Vladimir Putin de la COP26, despre care a spus că au comis “o gravă eroare”, în timp ce SUA s-au prezentat și și-au arătat rolul de lider.
Obama a vorbit la fel şi despre Partidul Republican american al fostului preşedinte Donald Trump, care în mandatul său nu a fost favorabil măsurilor de reducere a emisiilor de carbon, considerând că acestea afectează competitivitatea economiei SUA. De altfel, prezent la COP26 la un an după ce l-a înfrânt pe Donald Trump în cursa pentru Casa Albă, Biden și-a început turneul diplomației climatice de la Glasgow prezentându-și scuze liderilor lumii pentru că Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris.
Fostul preşedinte democrat a susţinut, cu referire la republicani, că atât el, cât şi actualul preşedinte democrat Joe Biden au fost ”constrânşi în mare parte de faptul că unul dintre cele două mari partide ale noastre (ale SUA – n.r.) a decis nu doar să stea pe margine, ci să manifeste în plus o ostilitate activă faţă de ştiinţa privind climatul şi să facă din schimbările climatice o chestiune partizană”.
Pe de altă parte, Obama a cerut ţărilor bogate să le ajute financiar pe cele sărace pentru a se adapta efectelor schimbărilor climatice. ”Trebuie să acţionăm acum cu adaptarea şi rezilienţa”, a indicat fostul preşedinte american.
Eşecul statelor dezvoltate de a-şi pune în aplicare promisiunile privind asistenţa destinată ţărilor în dezvoltare a alimentat neîncrederea şi este văzut drept un obstacol major în calea limitării impactului încălzirii globale. Angajament în acest sens de 100 de miliarde de dolari pe an avansat de ţările dezvoltate încă din anul 2009 a fost amânat pentru anul 2023.
La summitul liderilor mondiali COP26, Joe Biden și liderii țărilor și organizațiilor partenere au anunțat o serie de acorduri importante în combaterea schimbărilor climatice.
În egală măsură, președintele american Joe Biden, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul britanic Boris Johnson și-au asumat angajamentul de a combate criza climatică prin reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial. Pe lângă această inițiativă, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice Parteneriatul pentru tranziție energetică echitabilă cu Africa de Sud pentru a crea ”noi locuri de muncă și oportunități pentru comunitățile sud-africane din sectorul mineritului.”
Nu în ultimul rând, Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR). Potrivit Case Albe, această centrală SMR este “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.
