Connect with us

SUA

Barack Obama neaga acuzațiile că ar fi cerut ascultarea telefoanelor lui Donald Trump

Published

on

Fostul președinte american Barack Obama nu a ordonat vreodată punerea sub supraveghere a unui cetățean american, a precizat sâmbătă purtătorul său de cuvânt, dezmințind acuzațiile aduse de președintele SUA Donald Trump conform cărora predecesorul său i-ar fi pus sub ascultare telefoanele înainte de alegerile prezidențiale din luna noiembrie a anului trecut, transmite AFP, informează Agerpres.

Președintele Obama și nici un responsabil al Casei Albe nu au ordonat vreodată supravegherea vreunui cetățean american“, a precizat Kevin Lewis, purtătorul de cuvânt al lui Barack Obama, într-un scurt comunicat.

Președintele american Donald Trump l-a acuzat sâmbătă pe predecesorul său Barack Obama că i-a pus sub ascultare telefoanele înainte de alegerile prezidențile.

“Execrabil! Am descoperit că președintele Obama mi-a pus sub ascultare liniile telefonice în Trump Tower încă înainte de victoria mea“, a notat Trump în cadrul unor postări pe Twitter, fără însă a oferi detalii suplimentare și nici dovezi.

“Pot să garantez că un avocat bun ar face din acest lucru un caz extraordinar“, a completat președintele american, făcând o comparație și cu cazurile Watergate în care șeful de la Casa Albă de la acea vreme, Richard Nixon a fost implicat într-un scandal de spionaj politic, lucru ce a dus la demisia sa în anul 1974.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Published

on

© The White House/ Flickr

Preşedintele american, Joe Biden, va avea o ”videoconferinţă securizată” cu mai mulţi lideri europeni luni la ora 20:00 GMT pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, a anunţat Casa Albă, potrivit AFP şi Reuters, informează Agerpres.

În timp ce SUA devin tot mai alarmiste în legătură cu posibilitatea unui atac iminent din partea Rusiei, preşedintele american urmează să aibă discuţii în ”Situation Room” cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul italian, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele polonez Andrzej Duda şi premierul britanic, Boris Johnson.

Anunțul Casei Albe vine după ce The New York Times a relatat că președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina.

De asemenea, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman.

O mare parte dintre ranforsările militare vizează regiunea Mării Negre și României. SUA și Franța, dispuse să trimită militari în România

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și NATO au respins cu fermitate pretențiile nefondate ale Rusiei

© NATO/ Twitter

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

Rusia nu are forța Occidentului unit, susține șeful diplomației SUA. Cum joacă aliații europeni în tensiunile cu Rusia?

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Consultările dintre Biden și liderii aliați vin la câteva zile după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”. 

Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joia trecută la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul căRusia nu are forța Occidentului unit“.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

© France Diplomatie/ Flickr

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat, în timpul unei vizite la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Săptămâna 10-14 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.

La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice

Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Astfel, rodul rundelor de discuții diplomatice continuă să întârzie în timp ce escaladarea tensiunilor continuă.

Cum este România implicată în aceste procese de consultări inițiate de SUA

România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

© Administrația Prezidențială

Joi seară, înainte de reuniunea Blinken-Lavrov, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

Continue Reading

SUA

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit luni scrisorile de acreditare ale noului ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană, Mark Gitenstein, subliniind importanța parteneriatului transatlantic în vremuri provocatoare.

Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite în România, a  fost nominalizat de președintele american Joe Biden pentru funcția de ambasador al SUA la Uniunea Europeană anul trecut.

“Parteneriatul nostru transatlantic, puternic și de lungă durată, este mai important ca oricând în aceste vremuri provocatoare”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

În cursul audierii sale în Senatul SUA, Gitenstein a dat asigurări că va continua să promoveze valorile susținute și în misiunea sa de ambasador în România, pentru ca SUA să acționeze în UE pentru construcția de piețe libere și “ca bastion împotriva autocrației”.

El a subliniat că obiectivul său va fi revitalizarea și ridicarea nivelului în relația SUA-UE și susținerea în profunzime a relației de cooperare dintre Statele Unite și UE pe toate nivelurile, inclusiv între Congres și Parlamentul European.

“Nu pot să mă gândesc la un privilegiu mai mare decât să fac parte din ceea ce președintele Biden numește provocarea generației noastre: dovedirea faptului că democrația și instituțiile independente puternice sunt cea mai bună formă de guvernanță. Ele sunt, într-adevăr, cea mai scurtă și mai sigură cale către „căutarea fericirii”. Știu din experiența mea din România că a fi ambasador este o mare provocare, dar și unul dintre cele mai bune locuri de muncă din guvern. Dacă voi fi confirmat, voi folosi această poziție pentru a consolida relațiile SUA-UE și voi susține politica externă a Administrației în interesul americanilor”, a spus Gitenstein.

Colaborator al președintelui Biden încă de la începuturile carierei sale politice, Gitenstein s-a alăturat echipei de la Senat a actualului președinte încă din anii 70, pentru ca patruzeci de ani mai târziu să devină ambasador al SUA în România, în timpul administrației Obama-Biden, între 2009 și 2012.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Continue Reading

SUA

Ucraina a primit de la SUA un al doilea transport de armament pentru a răspunde agresiunii Rusiei

Published

on

© USEmbassyKyiv/Twitter

Ucraina a primit un al doilea transport de armament din partea Statelor Unite, pe fondul amenințării iminente a unei potențiale invazii rusești, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„A doua pasăre la Kiev! Mai mult de 80 de tone de arme pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noștri din SUA! Și acesta nu este sfârșitul”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-un tweet duminică.

Primul transport de asistență de securitate din partea SUA a ajuns vineri în Ucraina. Acest transport a cuprins „aproape 200.000 de kilograme de ajutor letal, inclusiv muniție pentru apărătorii Ucrainei din prima linie a frontului”, a transmis vineri seară pe Twitter Ambasada SUA la Kiev.

 

Aceste transporturi au loc în contextul în care SUA au încercat să convingă Moscova să detensioneze situația de la granița ucraineană, unde Rusia a adunat peste 100.000 de soldați.

Citiți și Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista „decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

Anterior, duminică, secretarul de stat Antony Blinken și-a accentuat avertismentul împotriva unei invazii rusești în Ucraina, afirmând că „un singur soldat rus suplimentar” care intră în Ucraina „într-un mod agresiv” va duce la un răspuns sever din partea SUA și a aliaților săi.

„Dacă un singur soldat rus suplimentar intră în Ucraina într-un mod agresiv, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei”, a declarat Antony Blinken.

Duminică, Blinken a justificat, de asemenea, refuzul Administrației de a impune sancțiuni împotriva Rusiei în mod preventiv, în ciuda faptului că președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a îndemnat SUA și aliații săi să penalizeze Moscova imediat pentru acumularea masivă de trupe de-a lungul granițelor Ucrainei.

„Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă”, a declarat el. „Deci, dacă sunt declanșate acum, se pierde efectul de descurajare. Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv consolidarea într-un mod unit cu Europa, consecințele masive pentru Rusia, sunt concepute pentru a intra în calculul președintelui (Vladimir) Putin și pentru a-l descuraja să întreprindă acțiuni agresive, chiar dacă în același timp căutăm să acționăm în mod diplomatic.”

 

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

CONSILIUL UE8 hours ago

Ministrul de externe al Ucrainei salută propunerea lui Bogdan Aurescu: Suntem pregătiți să primim o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Kiev

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA11 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE12 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE12 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO13 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE6 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE6 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.6 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending