Preşedintele rus Vladimir Putin a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, în baza unei propuneri făcute de noul președinte american Joe Biden și a unei înțelegeri pe care liderul de la Kramlin a convenit-o marți, într-o convorbire telefonică, cu liderul de Casa Albă. Cu toate acestea, Putin a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată de tensiuni internaţionale crescânde.

Această prelungire “este fără îndoială un pas în direcţia cea bună”, a declarat Vladimir Putin, în timpul unui discurs video în cadrul forumului de la Davos, avertizând totodată că ordinea mondială riscă în continuare “să evolueze de o manieră imprevizibilă şi incontrolabilă”, informează AFP, potrivit Agerpres.

El a subliniat că un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”, făcând o paralelă între “provocările şi ameninţările” tot mai numeroase la nivel global şi anii 1930 care au dus la cel de-Al Doilea Război Mondial, la două zile distanță după ce omologul său chinez Xi Jinping a utilizat tribuna virtuală de la Davos pentru a avertiza împotriva unui nou Război Rece și pentru a denunța perturbarea lanțurilor de aprovizionare, într-un gest de teamă că Occidentul și-ar putea uni forțele împotriva Beijingului.

“Amploarea ameninţărilor (de atunci şi de astăzi) este comparabilă (…) şi nimic din toate astea nu favorizează stabilitatea, caracterul previzibil al relaţiilor internaţionale” a spus Putin, adăugând că “incapacitatea de a rezolva astfel de probleme a dus la război mondial în secolul al XX-lea”.

Potrivit lui Vladimir Putin, pandemia de coronavirus a accelerat transformările sociale, economice şi politice în curs, ceea ce alimentează “contradicţiile” susceptibile să destabilizeze ordinea mondială.

Parlamentul bicameral al Rusiei a ratificat miercuri prelungirea cu cinci ani a tratatului de dezarmare nucleară New START cu SUA, ultimul tratat major privind controlul armelor între cele două ţări. Marți seară, Vladimir Putin și Joe Biden au convenit ca echipele de negociere ale SUA și Rusiei să lucreze urgent pentru a finaliza până la data de 5 februarie negocierile de prelungire cu cinci ani a Tratatului New Start. Anterior, la 22 ianuarie, preşedintele american a propus prelungirea cu cinci ani a tratatului de limitare a armelor nucleare strategice New START încheiat între SUA şi Rusia.

Tratatul New Start, semnat la 8 aprilie 2010 la Praga de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002. Tratatul este scadent la 5 februarie 2021, însă există o prevedere care permite prelungirea acestui acord cu până la cinci ani.

Extinderea New Start oferă mediului internațional de securitate mai puțină instabilitate decât deja există după încetarea Tratatului privind forțele nucleare intermediare, eșecul administrației Trump de a aduce China la masa unor tratative mai cuprinzătoare și dezvoltarea de către Rusia a noi arsenale.

Extinderea acestui acord a fost salutată de șeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, prelungire ce, în opinia ministrului de externe de la Berlin, constituie “un adevărat plus pentru securitate, inclusiv în Europa”.

Preşedintele american, Joe Biden, este de părere că gazoductul Nord Stream 2 este o “afacere proastă pentru Europa” iar administraţia sa va reexamina sancţiunile privind acest proiect incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump, a anunţat Casa Albă marţi, 

“Continuăm să credem, preşedintele continuă să creadă că Nord Stream 2 este o afacere proastă pentru Europa“, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în cursul cotidianului briefing de presă, adăugând că actuala administraţie “va revizui” restricţiile incluse în legislaţia privind politica de apărare, scrie Reuters, potrivit Agerpres.

Sancţiunile cu privire la acest gazoduct submarin au fost incluse în proiectul de lege anual asupra politicii de apărare, adoptat la 1 ianuarie. Acestea se aplică oricărei companii care ajută Gazprom, compania energetică rusă conducând proiectul, să pună conducte, să furnizeze nave ori să verifice echipamente.

Administraţia Trump, ca şi administraţia Obama înainte, s-a opus proiectului pe motiv că va întări influenţa economică şi politică a preşedintelui rus, Vladimir Putin, asupra Europei. În trecut, Rusia a redus livrările de combustibil către Ucraina şi regiuni din Europa în timpul iernii, în cursul unor dispute privind preţul gazelor naturale.

Joe Biden s-a opus, de asemenea, proiectului, care ar ocoli Ucraina şi ar priva-o de taxele de tranzit profitabile, încă de când era vicepreşedintele democratului Barack Obama.

În schimb, cancelarul german Angela Merkel a arătat săptămâna trecută că deși relația transatlantică va reveni pe un făgaș al normalității și dialogului, ea va continua să susțină proiectul Nord Stream 2 și a criticat sancțiunile extrateritoriale americane. În perioada administrației precedente, Donald Trump a criticat virulent Germania că se transformă într-un prizonier al relației energetice cu Rusia și a denunțat construcția gazoductului Nord Stream 2.

De altfel, în urma unei convorbiri telefonice pe care a avut-o luni seară cu Joe Biden, Angela Merkel nu a făcut referire la proiectul Nord Stream 2 în comunicatul remis după conversația cu liderul cu SUA. Pe de altă parte, președintele american a spus, pe Twitter, că a vorbit cu cancelarul german despre o coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, inclusiv relațiile cu Rusia.

Președintele SUA a avut marți prima sa convorbire telefonică și cu președintele rus Vladimir Putin în care i-a transmis că Statele Unite vor acționa ferm în apărarea intereselor sale ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva SUA și aliaților săi.

Recent, și Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi.

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Prin Parteneriatul Strategic cu SUA, România are o voce puternică regională și globală, iar această relație strategică va continua și în timpul administrației Biden, a declarat ambasadorul României la Washington, George Cristian Maior, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în care a punctat că va lucra la materializarea unei vizite a președintelui Joe Biden în România, care a efectuat deja două vizite în calitate de vicepreședinte, în anii 2009 și 2014.

George Cristian Maior a subliniat că președintele Joe Biden cunoaște foarte bine realitățile politice și strategice din România și din arealul geografic regional, punctând că se așteaptă ca “această bună cunoaștere din partea noii administrații a SUA să imprime o dinamică și mai substanțială Parteneriatului Strategic, pe toate dimensiunile sale: cea de securitate, cea de cooperare economică și cea de dialog intensificat politic”

“Președintele Biden a vizitat România și a avut, pe lângă discuții importante, substanțiale, la nivel de lideri de atunci ai celor două state, și mesaje puternice pentru procesul de dezvoltare democratică a României, în conexiune strânsă cu prosperitatea sa economică și cu capacitatea de a-și asigura apărarea și securitatea și de a extinde acest concept de stabilitate democratică în alte zone din regiunea noastră. (…) Voi lucra intens la materializarea unei vizite a președintelui american, Joe Biden, în România“, a spus Maior, evocând faptul că în 2021 se împlinesc zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic.

Ambasadorul român a subliniat, în acest context aniversar, că noi borne ale Parteneriatului Strategic vor viza cooperarea în domeniul energiei, proiectele de infrastructură din cadrul Inițiativei celor Trei Mări sau continuarea investițiilor strategice în domeniul apărării a SUA. 

Un alt element în relația Washington – București invocat de George Cristian Maior vizează Republica Moldova. “Vom promova întotdeauna un mesaj solid și în favoarea Republicii Moldova”, a afirmat ambasadorul.

Să nu uităm însă că și prima vizită a președintelui Klaus Iohannis la Washington, în context bilateral, a avut loc în toamna anului 2015, când vicepreședintele Joe Biden de atunci l-a primit foarte călduros și practic s-a dezvoltat o relație foarte bună de comunicare, bazată pe principii, pe onestitate în transmiterea mesajelor legate de interesele ambelor state. Sunt convins că această relație va continua.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, ați acumulat o experiență bogată instituțională și politică în ce privește destinul occidental al României. Atât ca secretar de stat MApN care a coordonat strategic și militar aderarea României la NATO, cât și ca director al SRI și ambasador al României în SUA de aproape șase ani, ați avut oportunitatea de a lucra pentru consolidarea Parteneriatului Strategic și a relației transatlantice. Cum ar fi arătat astăzi România, eliberată de sub dictatura comunistă după Revoluția din 1989, fără Parteneriatul Strategic cu Statele Unite? 

Ambasador George Cristian Maior: Este o întrebare interesantă care predispune la un exercițiu de istorie contrafactuală. Într-adevăr, am muncit enorm pentru aderarea României la NATO, într-un moment în care securitatea națională era expusă unor forțe importante și era greu de realizat în afara unei asemenea alianțe. Și, de aici, vine și răspunsul: consider că dacă România nu ar fi dezvoltat Parteneriatul Strategic cu SUA, nu ar fi aderat la NATO, nu s-ar fi integrat în Uniunea Europeană, ar fi avut, în mod cert, și un deficit de securitate important iar calea spre prosperitate economică și spre modernizare, până la urmă, a statului și a societății ar fi fost profund afectate.

Paradoxal ar fi fost vorba, în esență, de o pierdere de suveranitate, așa cum am mai trăit istoric, prinși în blocul sovietic fără voia noastră. În sensul că România ar fi trebuit, într-o situație de izolare, să facă față – vedeți foarte bine ce se întâmplă și acum – unei succesiuni de crize, de la domeniul securității, până la cel economic și până la cel de securitate sanitară, fizică, singură. Ceea ce ar fi pus o presiune imensă pe instituții și ar fi generat, probabil, multă impredictibilitate și volatilitate în evoluția noastră internă și externă.

Prin acest Parteneriat Strategic cu SUA, România are o voce puternică regională și globală. Se poate exprima în legătură cu promovarea intereselor sale semnificative din punct de vedere strategic, economic, din punct de vedere al apărării, și poate să dezvolte – ceea ce și face de altfel  – un rol regional pozitiv important în acest context transatlantic.

CaleaEuropeană.ro: Ați participat la ceremonia de inaugurare a celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, Joe Biden, un bun și apropiat cunoscător al realităților politico-strategice ale României și Europei Centrale și de Est. Cât de importantă este astăzi România pentru noua administrație de la Washington și în ce direcții vedeți dezvoltate relațiile dintre cei doi aliați în anii următori? 

Ambasador George Cristian Maior: Într-adevăr, am participat în calitate de invitat la ceremonia de inaugurare a noului președinte american, Joe Biden. El cunoaște bine realitățile politico-strategice ale României dar și pe cele dintr-un areal mai vast: Europa Centrală și de Est, state aflate la frontiera de est a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene. Mă aștept ca această bună cunoaștere din partea noii administrații a SUA să imprime o dinamică și mai substanțială Parteneriatului Strategic, pe toate dimensiunile sale: cea de securitate, cea de cooperare economică și cea de dialog intensificat politic. De altfel, am început într-un ritm bun reluarea unor contacte cu noii membri ai administrației care sunt conștienți de valoarea relației bilaterale cu România și importanța ei. Și care, într-un fel, s-au reangajat să lucreze în continuare pentru o mai bună comunicare între cele două state, o aprofundare a parteneriatului și o gândire inteligentă a unor inițiative noi care să aducă plus-valoare ambelor țări, din toate aceste puncte de vedere.

CaleaEuropeană.ro: Câștigarea alegerilor americane de către Joe Biden și instalarea administrației sale a dat un semnal de speranță, judecând fie și numai după reacțiile europenilor. Cum credeți că va evolua relația transatlantică, pe ansamblu, și pe axa Washington – București într-o nouă eră în care SUA promit să își repare alianțele, iar Europa dorește să își asume mai multă responsabilitate și autonomie strategică?

Ambasador George Cristian Maior: Eu cred că relația transatlantică va fi abordată – într-un context dificil din punct de vedere internațional – va fi abordată foarte intens din punct de vedere al unui narativ care practic afirmă relevanța acestei relații pentru promovarea democrației, a stabilității și a securității într-o lume tot mai complexă. Alianțele se mențin și printr-o comunicare constantă, o împărtășire a problematicilor care în general duce la o bună înțelegere a priorităților și intereselor statelor aflate în asemenea alianțe.

Desigur, Europa este foarte importantă prin vocea sa, prin capacitatea sa diplomatică de a aborda situații sensibile și complicate pe plan internațional, iar America are foarte mare nevoie de Europa în acest sens. După cum și Europa are nevoie de America, într-o lume complexă.

Când vorbim însă de autonomie strategică trebuie să fim foarte atenți la definirea acestui concept, astfel încât dezvoltarea sa firească, naturală, să nu conducă la duplicări inutile și până la urmă contraproductive, în context NATO și în contextul mai larg al întregii relații transatlantice.

CaleaEuropeană.ro: Printre primele vizite ale lui Joe Biden în calitate de vicepreședinte al SUA, în 2009, s-a numărat cea de la București, unde a dat semnalul unei noi borne pentru cooperarea politico-militară dintre România și SUA prin discuțiile privind amplasarea scutului antirachetă în țara noastră. Când ne-am putea aștepta la o vizită a noului președinte american în România, având în vedere că anul acesta marcăm zece ani de la semnarea Declarației Comune a Parteneriatului Strategic?

Ambasador George Cristian Maior: Da, într-adevăr, președintele Biden a vizitat România și a avut, pe lângă discuții importante, substanțiale, la nivel de lideri de atunci ai celor două state, și mesaje puternice pentru procesul de dezvoltare democratică a României, în conexiune strânsă cu prosperitatea sa economică și cu capacitatea de a-și asigura apărarea și securitatea și de a extinde acest concept de stabilitate democratică în alte zone din regiunea noastră.

Să nu uităm însă că și prima vizită a președintelui Klaus Iohannis la Washington, în context bilateral, a avut loc în toamna anului 2015, când vicepreședintele Joe Biden de atunci l-a primit foarte călduros și practic s-a dezvoltat o relație foarte bună de comunicare, bazată pe principii, pe onestitate în transmiterea mesajelor legate de interesele ambelor state. Sunt convins că această relație va continua.

Într-adevăr, marcăm anul acesta zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite. Rețin bine acel moment, pentru că am făcut parte din delegația de atunci, cea care a dezvoltat împreună cu partenerii americani un concept adaptat Secolului XXI, în construirea relației româno-americane, deschizând noi orizonturi de cooperare, în special în domenii importante, precum domeniul economic, în domeniul tehnologiei, al educației, pe lângă cele tradiționale legate de securitate, cooperare militară și dialog politic. Vom marca cum se cuvine acest moment.

Noi punem extrem de repede pe agendă necesitatea unor întâlniri la nivel înalt, între conducătorii celor două state, în funcție, bineînțeles, de programele conducerii și de momentele oportune pentru realizarea de contacte fizice, atât de importante. Voi lucra intens la materializarea unei vizite a președintelui american, Joe Biden, în România. Dar, pe de altă parte, dincolo de un anumit optimism legat de noua administrație și relațiile sale cu aliații tradiționali, trebuie să avem în vedere și importanța pe care o acordă președintele Biden și echipa sa unor probleme stringente de natură internă în evoluția SUA, legate de reforme economice și dezvoltare economică, legate de combaterea mai viguroasă a acestei pandemii care ne afectează viața în sensul cel mai larg, de rezolvarea unor probleme de justiție rasială și surmontarea unor polarizări care au avut loc în societatea americană.

CaleaEuropeană.ro: Împlinirea, în 2021, a zece ani de la Declarația Comună semnată de președinții Obama și Băsescu în Biroul Oval vine la pachet cu câteva certitudini – o nouă foaie de parcurs în domeniul apărării, un angajament financiar al SUA față de construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, sprijin pentru proiectele de infrastructură din I3M și alocarea a 130 de milioane de dolari pentru Baza de la Câmpia Turzii. La ce noi borne ne putem aștepta în acest an sub egida Parteneriatului româno-american?

Ambasador George Cristian Maior: Într-adevăr, cooperarea în domeniul energiei face parte, după părerea mea, din conceptul de cooperare și în domeniul securității economice și energetice. După cum se știe, dezvoltarea capabilităților civil-nucleare ale României sunt foarte importante pentru obținerea unei anumite independențe energetice a țării, sau cel puțin a reducerii dependenței de resurse externe. De aceea acest lucru este foarte important pe agenda noastră și sperăm că vom trece de la faza de înțelegeri la nivel strategic, la faza de operaționalizare a proiectelor. Și aici mă refer și la cele de infrastructură, în contextul Inițiativei celor 3 Mări.

Noi, ca ambasadă, am subliniat în repetate rânduri, în discuțiile pe care le avem cu noii oficiali de la Washington, importanța unei continuități din acest punct de vedere, privind implicarea SUA în Inițiativa celor 3 Mări, care va duce, dacă suntem deciși și inteligenți, la o reducere a discrepanțelor economice dintre partea de est a Europei – și aici am în vedere marele areal geografic de la Marea Neagră până la Marea Baltică, pe axa Sud-Nord sau Nord-Sud, cum vreți să îi spuneți – și zona Europei occidentale clasice. Precum și la atenuarea unor tendințe privind interese din afara spațiului euro-atlantic, în legătură cu sectoare strategice din punct de vedere economic din această zonă.

Mă aștept, de asemenea, la o continuare a investițiilor strategice în domeniul apărării a SUA, o creștere necesară a prezenței militare, având în vedere contextul geopolitic volatil în care ne aflăm, în special în arealul Mării Negre, cu dezvoltările destul de periculoase din punct de vedere militar care au loc în această zonă. Mă refer la militarizarea accelerată a Peninsulei Crimeea sau la reizbucnirea unor conflicte calde din zona celor înghețate, așa-zis înghețate. Vedeți chiar recent problema dintre Armenia și Azerbaidjan, pe o linie contiguă cu regiunea mai extinsă a Mării Negre.

Nu în ultimul rând aș vrea să subliniez că vom promova întotdeauna un mesaj solid și în favoarea Republicii Moldova și a eforturilor acesteia de a realiza reforme și de a se apropia mai mult de Europa, de Uniunea Europeană, de zona euro-atlantică în general. Iar sprijinul SUA, în acest context, pentru vecinul nostru cu care avem o relație istorică specială, este foarte important.