Evenimentul “România şi sistemul NATO de rachete balistice defensive – o contribuţie strategică transatlantică pentru securitatea Euro-Atlantică” a fost un moment “deosebit de important”, de marcare a cinci ani de la momentul în care facilitatea antirachetă de la Deveselu a devenit operaţională, sistem ce reprezintă o contribuţie româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

“Astăzi a fost un moment deosebit de important, de marcare a cinci ani de la momentul la care facilitatea antirachetă de la Deveselu a devenit operaţională. Exact pe 12 mai 2016, a fost declarată capacitatea operaţională deplină a acestei facilităţi antirachetă. Tot anul acesta se împlinesc zece ani de la momentul la care a fost semnat şi, respectiv, a intrat în vigoare Acordul în sistemul antirachetă al Statelor Unite din România. Este un proiect pe care l-am îngrijit de la bun început şi până la momentul în care a fost finalizat, am fost negociatorul şef al acestui acord pentru România şi am discutat astăzi despre semnificaţia acestui proiect”, a precizat Aurescu la încheierea manifestării organizate de Comisia pentru apărare din Senat.

Şeful diplomaţiei române a adăugat că sistemul antirachetă de la Deveselu reprezintă o contribuţie româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO.

“Am amintit faptul că reprezintă, pe de o parte, o contribuţie comună româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO. Acest sistem de la Deveselu este în momentul de faţă integrat în sistemul NATO antirachetă care se dezvoltă în continuare, deci este un proiect care cunoaşte în continuare dezvoltări şi cu privire la care contribuim. În acelaşi timp, reprezintă o dimensiune extrem de importantă în cooperarea securitară şi militară, între România şi Statele Unite, în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA”, a afirmat ministrul.

Citiți și România salută aniversarea a 5 ani de la operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice

Ministerul Afacerilor Externe a salutat aniversarea, miercuri, 12 mai 2021, la cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest moment reconfirmă angajamentul substanțial al României  pentru sporirea profilului său în cadrul NATO și pentru întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, două coordonate cheie ale politicii noastre externe.

Dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă un proiect transatlantic de primă importanță, fiind, totodată, o reconfirmare a voinței colective aliate de a consolida apărarea comună și demersurile de adaptare continuă la realitățile mediului internațional de securitate.

Sistemul de apărare antirachetă al NATO are un caracter în întregime defensiv, vizează amenințări din afara spațiului euro-atlantic și reflectă atât contribuția majoră a SUA la securitatea europeană, cât și determinarea României de a sprijini consolidarea securității Aliate, fiind în același timp una din componentele esențiale ale apărării colective a NATO și un element cheie al relației transatlantice.

Dezvoltarea acestui sistem respectă deplin atât principiul fondator al NATO, de solidaritate între Aliați, prin asigurarea indivizibilității securității Aliate și prin acoperirea teritoriului Aliat, cât și angajamentul democrațiilor care formează Alianța pentru respectarea dreptului internațional și consolidarea arhitecturii de securitate cu scopul asigurării unui mediu internațional de securitate stabil și predictibil.

„În calitate de aliat responsabil și activ în cadrul NATO, poziționat în sudul Flancului Estic al Alianței, și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, România s-a implicat în acest proiect pentru a-și aduce contribuția la protejarea de potențiale atacuri cu rachete balistice a populațiilor, teritoriului și forțelor armate ale NATO,  într-o lume în care proliferarea amenințărilor cu rachete balistice și interesul unor actori statali și nestatali din afara spațiului euro-atlantic de a dobândi tehnologii de acest tip reprezintă provocări de securitate care nu pot fi ignorate. Prin găzduirea, la Deveselu, a facilității Aegis Ashore, România s-a alăturat, astfel, eforturilor comune la nivelul NATO, într-un context internațional complicat, aflat în continuă schimbare, asigurând consolidarea securității naționale și a capabilităților de apărare colectivă la nivelul Alianței. Găzduirea și operaționalizarea Facilității de la Deveselu reprezintă unul dintre cele mai semnificative repere pentru securitatea României, dar și la nivel Aliat, din ultimii ani, proiect în care am avut onoarea să fiu implicat personal de la bun început, prin negocierea, în numele României, a Acordului privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, de la a cărui semnare vom marca în luna septembrie 10 ani”, a declarat cu acest prilej ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fost negociator-șef pentru România al Acordului din 2011.

România și SUA au semnat Acordul privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice (BMDA) la data de 13 septembrie 2011, acesta intrând în vigoare la 23 decembrie 2011, în acest an urmând să se împlinească un deceniu de la acel moment.

La 18 decembrie 2015 a fost declarată Capacitatea Tehnică a Facilității Antirachetă, iar ceremonia de inaugurare (declararea capacității operaționale depline) a Facilității Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016.

România și Polonia își vor coagula energia, forța și hotărârea pentru asigurarea prosperității și securității comunității europene și euroatlantice, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis în cadrul Conferinței internaționale dedicate marcării centenarului Alianței defensive dintre România și Polonia – „Un singur popor, două drapele”, care a avut loc la Ambasada României în Republica Polonă, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mesajul a fost prezentat de către Andrei Muraru, Consilier Prezidențial, Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă.

“Istoria noastră nu a început acum un secol, dar din 1921 am început să ne cunoaștem mai bine. Încheierea alianței defensive româno-polone a reprezentat un punct important de sprijin în sistemul de alianțe menit să garanteze integritatea teritorială a României după Primul Război Mondial. Polonia, care își redobândise, la rândul său, la 11 noiembrie 1918, suveranitatea și independența naționale, avea interese strategice similare. Această alianță a însemnat primul proiect de securitate colectivă la nivel regional și, în definitiv, primul nostru parteneriat strategic”, a spus Iohannis.

Șeful statului a arătat că încheierea Alianței a marcat, totodată, și începutul unei prietenii de lungă durată. Acesta a amintit că în spiritul acestei prietenii și al dreptului umanitar internațional, în toamna tragicului an 1939, România a contribuit la salvarea Tezaurului național polonez și a asigurat refugiul și tranzitul, prin România, pentru circa 100.000 de polonezi, printre care și înalți conducători ai statului polon, precum Președintele Ignacy Mościcki și ministrul de externe Józef Beck.

“Astăzi, prin Parteneriatul Strategic încheiat între România și Republica Polonă în 2009 și reînnoit în 2015, continuăm ceea ce înaintașii noștri au început acum 100 de ani, pe calea dezvoltării dialogului și coordonării dintre cele două state, ca o reflectare naturală a unei lungi istorii de abordări și acțiuni comune. Suntem astăzi ceea ce înaintașii noștri și-ar fi dorit, probabil, să fim. Statele noastre împărtășesc valori și idealuri comune, sunt bine integrate și își aliniază interesele în structurile și cadrele de cooperare regională și globală. Vom continua să oferim Europei și lumii un exemplu în ceea ce privește respectul și colaborarea pentru îndeplinirea aspirațiilor de pace, armonie și prosperitate în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri. Dialogul politico-diplomatic dinamic, precum și cooperarea economică și sectorială substanțială reprezintă fundamentele Parteneriatului Strategic, iar consolidarea acestuia subliniază atât relația specială dintre cele două state, cât și angajamentul ferm de a contribui la securitatea regională”, a mai adăugat el.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Citiți și Klaus Iohannis și Andrzej Duda au decis că România și Polonia vor elabora un nou plan de acțiune al Parteneriatului Strategic bilateral pentru perioada 2021-2025

Citiți și Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

Președintele Iohannis a evocat vizita pe care președintele polonez Andrzej Duda a efectuat-o luni și marți în România pentru a marca Centenarul alianței româno-polone, pentru a prezida alături de omologul român Summitul București 9 și pentru a participa la un exercițiu militar multinațional.

“Coordonarea și angajamentele concrete asumate de statele noastre au condus la o interacțiune bilaterală extinsă, prin construcții strategice regionale de referință – Formatul București (B9) și Inițiativa Celor Trei Mări, de care suntem mândri și pe deplin dedicați să le întărim în viitor. Folosesc acest prilej și pentru a sublinia importanța recentei vizite a Președintelui Andrzej Duda în România și a co-găzduirii Summitului Formatului București (B9). Formatul București a consacrat rolul țărilor noastre în atingerea unor obiective concrete majore în direcția consolidării Flancului Estic al NATO, atât în dimensiunea nordică, cât și în cea sudică a acestuia, pe linia contribuției României și Poloniei la promovarea și asigurarea securității și stabilității în regiune. Într-un context regional și global extrem de complex, vom acționa energic și ferm pentru consolidarea coeziunii în cadrul Uniunii Europene și a solidarității în interiorul NATO, precum și pentru sprijinirea statelor din vecinătate în eforturile lor de apropiere față de valorile și modelele europene și euroatlantice”, a continuat șeful statului.

“În spiritul Convenției încheiate acum 100 de ani, statele noastre își vor coagula energia, forța și hotărârea pentru asigurarea prosperității și securității comunității europene și euroatlantice. Timpurile care vin reclamă parteneri puternici și coordonare eficientă, iar România și Polonia privesc umăr la umăr spre zorii de mâine, cu credința în valorile și principiile care ne-au apropiat acum un secol și care continuă să ne țină împreună”, a conchis Klaus Iohannis.

Nava maritimă de patrulare (corvetă) “Commandant Birot” va face o escală de cinci zile în Portul Constanţa, în perioada 13 – 17 mai, potrivit unui comunicat de presă remis marţi de Ambasada Franţei în România, citat de Agerpres.

Nava “Commandant Birot” este dislocată în Marea Neagră în cadrul misiunilor desfăşurate în mod regulat de Marina Militară Franceză în regiune, pentru a demonstra solidaritatea Franţei faţă de aliaţii săi, pentru a păstra libertatea de navigaţie şi a contribui la asigurarea unui climat de stabilitate şi securitate pe această mare.

“Escala în Portul Constanţa a navei ‘Commandant Birot’ se înscrie în marja cooperării dintre forţele navale franceze şi române şi dezvoltă seria de acţiuni bilaterale, prin schimburi de experienţă şi de expertiză, precum şi prin exerciţii comune, pe durata escalei şi pe mare. Comandată de căpitanul de corvetă Florentin Dhellemmes, nava maritimă de patrulare ‘Commandant Birot’ are un echipaj compus din 88 de marinari”, se arată în comunicatul Ambasadei Franţei în România.

Concepută iniţial pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, “Commandant Birot” este în prezent o navă polivalentă, capabilă să desfăşoare misiuni care acoperă cele cinci funcţii strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecţie, protecţie şi informaţii.

“Commandant Birot” este o navă robustă, economică şi bine dotată cu armament, adaptată pentru misiunile de supraveghere a spaţiilor aeromaritime.

Nava a luat parte la operaţiunile Harmattan şi Unified Protector în largul coastei Libiei, în 2011, precum şi la numeroase misiuni operaţionale atât în Mediterană (FRONTEX / TRITON, apoi SOPHIA), cât şi în Marea Neagră sau în largul coastei Africii de Vest şi în Oceanul Atlantic (misiunea CORYMBE).