Țările din Uniunea Europeană (UE) sunt cunoscute pentru bogăția, stabilitatea și caracterul democratic al acestora. Totuși, această imagine curată este compromisă de probleme care variază de la inegalitatea regională și erodarea statului de drept până la probleme de corupție.

Noul Barometru Global al Corupției – UE 2021 realizat de Transparency International este unul dintre cele mai ample și mai detaliate sondaje privind opiniile și experiențele oamenilor în materie de corupție în întregul bloc comunitar.

În cadrul sondajului au fost chestionate peste 40 000 de persoane din toate cele 27 de țări ale UE. Rezultatele arată că aproape o treime dintre cetățeni consideră că fenomenul corupției se înrăutățește în țara lor. Alți 44% cred ca aceasta nu se îmbunătățește.

Fie că este vorba de percepția corupției guvernamentale și a impunității pentru infracțiuni, fie că este vorba de utilizarea relațiilor personale pentru a avea acces la serviciile publice, rezultatele contestă imaginea UE ca fiind un spațiu de integritate. De asemenea, rezultatele îndeamnă la acțiuni imediate și coordonate împotriva unei probleme în creștere.

Corupția este în creștere când afacerile și politica se întrepătrund

În UE, cetățenii analizează din ce în ce mai atent relația intimă dintre mediul de afaceri și guvernare. Atunci când nu este clar ce legături au decidenții politici cu mediul de afaceri, există riscul ca politicile și reglementările să fie elaborate în favoarea unor interese private restrânse, mai degrabă decât a binelui comun.

S-a constatat că mai puțin de o treime dintre europeni (32%) consideră că guvernul lor ține cont de opiniile lor atunci când ia decizii.

Aproximativ jumătate dintre ei consideră că mita sau legăturile sunt folosite în mod obișnuit de întreprinderi pentru a obține contracte guvernamentale profitabile și că marile companii evită adesea să-și plătească impozitele.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că mai mult de jumătate dintre cetățenii UE consideră că guvernul lor este condus de interese private.

Procentul persoanelor care consideră că corupția a crescut în ultimele 12 luni este cel mai ridicat în Cipru (65%), Slovenia (51%), Bulgaria (48%) și România (45%).

Cine este văzut ca fiind cel mai corupt?

S-a constatat că aproape două treimi dintre cetățenii UE consideră că în țara lor corupția guvernamentală reprezintă o problemă. Acest lucru este agravat de percepția larg răspândită privind impunitatea, doar 21 % dintre oameni considerând că funcționarii se confruntă adesea cu sancțiuni adecvate pentru corupție.

Cetățenii sunt împărțiți în ceea ce privește instituțiile care au cele mai mari probleme de corupție. În jumătate dintre țările UE, prim-miniștrii și membrii parlamentului sunt considerați ca fiind cei mai corupți. În cealaltă jumătate, sunt directorii de întreprinderi și bancherii.

Cu toate acestea, încrederea în poliție, în administrațiile locale și în instanțe este ridicată în întreaga regiune. Peste 60 % dintre locuitorii UE au declarat că au încredere în aceste instituții.

Cât de egal este accesul la serviciile publice?

În timp ce rata dării de mită rămâne scăzută, la 7%, s-a constatat că aproximativ trei din zece persoane au folosit o legătură personală pentru a avea acces la serviciile de sănătate, educație și alte servicii publice. Acest lucru echivalează cu peste 106 milioane de persoane din întregul bloc.

Asistența medicală reprezintă un focar de corupție. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în timpul actualei pandemii COVID-19, când cetățenii au nevoie urgentă de asistență medicală și de vaccinări. Deși doar 6 % dintre persoane au plătit mită pentru asistență medicală, 29 % dintre rezidenții UE au folosit relații personale pentru a primi asistență medicală.

„În timpul unei crize de sănătate, folosirea relațiilor personale pentru a avea acces la serviciile publice poate fi la fel de dăunătoare ca și darea de mită. Se pot pierde vieți atunci când persoanele cu relații primesc un vaccin COVID-19 sau un tratament medical înaintea celor cu nevoi mai urgente. Este esențial ca guvernele din întreaga UE să își dubleze eforturile pentru a asigura o redresare corectă și echitabilă în urma pandemiei în curs”, a declarat Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.

Frecvenţa mitei în sectorul sanitar, raportată de respondenţi, este mai ridicată în România (22%) şi Bulgaria (19%), în timp ce folosirea relaţiilor personale este mai frecventă în Cehia (54%) şi Portugalia (46%).

Șantajul sexual pentru obținerea de favoruri sau servicii

Barometrul global al corupției – UE 2021 evidențiază date privind șantajul sexual, care reprezintă abuzul de putere pentru a obține un beneficiu sau un avantaj sexual. Acest lucru se întâmplă adesea în schimbul unor servicii publice, cum ar fi asistența medicală sau educația.

În timp ce 75 % dintre rezidenții UE consideră că șantajul sexual are loc cel puțin ocazional, doar 7 % dintre persoane declară fie că au experimentat acest lucru în mod direct, fie că cunosc pe cineva care a făcut acest lucru.

Bulgaria, Croația și România au cele mai ridicate rate de șantaj în cazul persoanelor care accesează servicii publice.

Per ansamblu, sondajul a arătat că în UE opiniile sunt împărțite în ceea ce privește siguranța semnalării faptelor de corupție – aproximativ jumătate dintre cetățeni cred că vor suferi represalii dacă raportează fapte de corupție, iar un număr similar consideră că este sigur să facă acest lucru.

Dar persoanele din întreaga regiune sunt încrezătoare. Aproape două treimi dintre rezidenții UE consideră că oamenii obișnuiți pot face diferența în lupta împotriva corupției.