Ministrul Educației și Cercetării Daniel Dvid a avut o discuție în format videoconferință cu Yevhen Kudriavets, prim-viceministru al Educației și Științei din Ucraina, privind implementarea măsurilor de reformă educațională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învățământului cu predare în limba română.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, cei doi interlocutori au agreat constituirea rapidă a unui grup de lucru la nivel tehnic, format din reprezentanți ai celor două ministere, ai autorităților regionale din Ucraina și ai ministerelor de externe din cele două state.

„Așa cum am spus în diverse contexte, un ministru român al educației și cercetării trebuie să răspundă prezent și să fie implicat de fiecare dată când comunitățile românești din afara țării îi solicită sprijinul în promovarea limbii și culturii naționale sau în orice problemă care privește sistemul de educație-cercetare”, a declarat Daniel David.

Scopul grupului de lucru este elaborarea de propuneri ce vizează asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române la educația în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina. Rezultatele activității acestui grup vor fi discutate la nivel de miniștri, în cel mai scurt timp.

Citiți și: Ministrul Educației, Daniel David, i-a adresat omologului său ucrainean o scrisoare, în contextul măsurilor de reformă educațională din Ucraina: Propunem organizarea unor consultări

În egală măsură, ministrul Educației s-a întâlnit marți, la Chișinău, cu omologul moldovean Dan Perciun, context în care au fost analizate proiectele comune aflate în derulare și demararea unui nou proiect prin care profesori români să susțină programe de învățare a limbii române pentru diverse comunități din Republica Moldova, proiect care va fi supus atenției și în cadrul următoarei întâlniri între premierii celor două țări.

Numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, Ucraina, vor dispărea începând de la 1 septembrie 2027, ca urmare a reorganizării sistemului de învățământ, a declarat, pentru Agerpres, secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.

Potrivit acesteia, Consiliul Regional Cernăuți a aprobat noua rețea de licee din regiune, care prevede doar patru licee cu predare în română și nouă mixte.

România a obținut joi aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, a anunțat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, precizând că România ar urma să încaseze încă 10,7 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026.

„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele 4 luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României. Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 mld euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ aceeași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.

Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise). 

Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate.

Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU.

În cadrul reuniunii ECOFIN au mai fost aprobate planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei.

Pe agenda reuniunii de la Bruxelles se află, de asemenea, teme majore privind consolidarea economiei europene, printre care reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității.

Reforma vamală europeană

Miniștrii de finanțe au ajuns azi la un acord în ceea ce privește propunerea de regulament privind introducerea unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale.

România a susținut eliminarea pragului, considerând-o o măsură esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor semnificative de venituri din taxe vamale și TVA.

Revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (ETD)

Un alt dosar important aflat pe agenda ECOFIN a vizat revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD), parte a pachetului legislativ „Fit for 55”.

Miniştrii de finanțe europeni au salutat eforturile Președinției daneze de a avansa negocierile pe un dosar complex, din discuţii rezultând că textul actual necesită în continuare ajustări pentru a asigura un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea economică.