Connect with us

ROMÂNIA

Barometrul Global al Corupției-UE 2021: România, în top 5 state membre cu o creștere a corupției în sectorul guvernamental și sanitar

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Țările din Uniunea Europeană (UE) sunt cunoscute pentru bogăția, stabilitatea și caracterul democratic al acestora. Totuși, această imagine curată este compromisă de probleme care variază de la inegalitatea regională și erodarea statului de drept până la probleme de corupție.

Noul Barometru Global al Corupției – UE 2021 realizat de Transparency International este unul dintre cele mai ample și mai detaliate sondaje privind opiniile și experiențele oamenilor în materie de corupție în întregul bloc comunitar.

În cadrul sondajului au fost chestionate peste 40 000 de persoane din toate cele 27 de țări ale UE. Rezultatele arată că aproape o treime dintre cetățeni consideră că fenomenul corupției se înrăutățește în țara lor. Alți 44% cred ca aceasta nu se îmbunătățește.

Fie că este vorba de percepția corupției guvernamentale și a impunității pentru infracțiuni, fie că este vorba de utilizarea relațiilor personale pentru a avea acces la serviciile publice, rezultatele contestă imaginea UE ca fiind un spațiu de integritate. De asemenea, rezultatele îndeamnă la acțiuni imediate și coordonate împotriva unei probleme în creștere.

Corupția este în creștere când afacerile și politica se întrepătrund

În UE, cetățenii analizează din ce în ce mai atent relația intimă dintre mediul de afaceri și guvernare. Atunci când nu este clar ce legături au decidenții politici cu mediul de afaceri, există riscul ca politicile și reglementările să fie elaborate în favoarea unor interese private restrânse, mai degrabă decât a binelui comun.

S-a constatat că mai puțin de o treime dintre europeni (32%) consideră că guvernul lor ține cont de opiniile lor atunci când ia decizii.

Aproximativ jumătate dintre ei consideră că mita sau legăturile sunt folosite în mod obișnuit de întreprinderi pentru a obține contracte guvernamentale profitabile și că marile companii evită adesea să-și plătească impozitele.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că mai mult de jumătate dintre cetățenii UE consideră că guvernul lor este condus de interese private.

Procentul persoanelor care consideră că corupția a crescut în ultimele 12 luni este cel mai ridicat în Cipru (65%), Slovenia (51%), Bulgaria (48%) și România (45%).

Cine este văzut ca fiind cel mai corupt?

S-a constatat că aproape două treimi dintre cetățenii UE consideră că în țara lor corupția guvernamentală reprezintă o problemă. Acest lucru este agravat de percepția larg răspândită privind impunitatea, doar 21 % dintre oameni considerând că funcționarii se confruntă adesea cu sancțiuni adecvate pentru corupție.

Cetățenii sunt împărțiți în ceea ce privește instituțiile care au cele mai mari probleme de corupție. În jumătate dintre țările UE, prim-miniștrii și membrii parlamentului sunt considerați ca fiind cei mai corupți. În cealaltă jumătate, sunt directorii de întreprinderi și bancherii.

Cu toate acestea, încrederea în poliție, în administrațiile locale și în instanțe este ridicată în întreaga regiune. Peste 60 % dintre locuitorii UE au declarat că au încredere în aceste instituții.

Cât de egal este accesul la serviciile publice?

În timp ce rata dării de mită rămâne scăzută, la 7%, s-a constatat că aproximativ trei din zece persoane au folosit o legătură personală pentru a avea acces la serviciile de sănătate, educație și alte servicii publice. Acest lucru echivalează cu peste 106 milioane de persoane din întregul bloc.

Asistența medicală reprezintă un focar de corupție. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în timpul actualei pandemii COVID-19, când cetățenii au nevoie urgentă de asistență medicală și de vaccinări. Deși doar 6 % dintre persoane au plătit mită pentru asistență medicală, 29 % dintre rezidenții UE au folosit relații personale pentru a primi asistență medicală.

„În timpul unei crize de sănătate, folosirea relațiilor personale pentru a avea acces la serviciile publice poate fi la fel de dăunătoare ca și darea de mită. Se pot pierde vieți atunci când persoanele cu relații primesc un vaccin COVID-19 sau un tratament medical înaintea celor cu nevoi mai urgente. Este esențial ca guvernele din întreaga UE să își dubleze eforturile pentru a asigura o redresare corectă și echitabilă în urma pandemiei în curs”, a declarat Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.

Frecvenţa mitei în sectorul sanitar, raportată de respondenţi, este mai ridicată în România (22%) şi Bulgaria (19%), în timp ce folosirea relaţiilor personale este mai frecventă în Cehia (54%) şi Portugalia (46%).

Șantajul sexual pentru obținerea de favoruri sau servicii

Barometrul global al corupției – UE 2021 evidențiază date privind șantajul sexual, care reprezintă abuzul de putere pentru a obține un beneficiu sau un avantaj sexual. Acest lucru se întâmplă adesea în schimbul unor servicii publice, cum ar fi asistența medicală sau educația.

În timp ce 75 % dintre rezidenții UE consideră că șantajul sexual are loc cel puțin ocazional, doar 7 % dintre persoane declară fie că au experimentat acest lucru în mod direct, fie că cunosc pe cineva care a făcut acest lucru.

Bulgaria, Croația și România au cele mai ridicate rate de șantaj în cazul persoanelor care accesează servicii publice.

Per ansamblu, sondajul a arătat că în UE opiniile sunt împărțite în ceea ce privește siguranța semnalării faptelor de corupție – aproximativ jumătate dintre cetățeni cred că vor suferi represalii dacă raportează fapte de corupție, iar un număr similar consideră că este sigur să facă acest lucru.

Dar persoanele din întreaga regiune sunt încrezătoare. Aproape două treimi dintre rezidenții UE consideră că oamenii obișnuiți pot face diferența în lupta împotriva corupției.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobat memorandumul propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene referitor la măsurile pe care Romania trebuie să le implementeze pentru îndeplinirea condițiilor favorizante. Acestea stau la baza documentelor programatice (acordul de parteneriat și programele operaționale), pe lângă recomandările specifice de țară, se arată în comunicatul oficial.

Astfel, România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru ca țara noastră să poate atragă fonduri europene în perioada financiară 2021-2027.

„Țara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 condiții favorizante, 4 fiind deja rezolvate – cele referitoare la achiziții și ajutor de stat, riscuri de dezastre și biodiversitate”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Pentru îndeplinirea condițiilor vizând transporturile, educația și formarea, egalitatea de gen și incluziunea socială sunt în curs de actualizare și finalizare evaluările naționale, ce vor fi transmise Comisiei Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele PMP: Finanțarea gazului natural în cadrul Green Deal, pentru europeni și nu pentru Gazprom

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, consideră că decizia UE de a introduce gazele naturale și energia nucleară în pachetul „verde” de investiții UE, este una salutară, dar trebuie gândită bine, ca o soluție complementară și doar acolo unde este necesară, ca un pas înainte spre „Green Deal”.

Potrivit acestuia, finanțarea proiectelor europene de transport a gezelor naturale trebuie să se facă transparent, în beneficiul cetățenilor europeni, fără negocieri pe sub masă și nu ca o formă ascunsă de a investi în companiile de energie ex-comunitare: „Experiența UE, rezultată din criza energetică, demonstrează că este nevoie de o politică coerentă în interiorul Uniunii Europene care să combată tendințele de șantaj promovate de Moscova, care folosește gazul natural ca o armă letală, pentru controlul pieței de energie din spațiul european.”

De asemenea, Cristian Diaconescu crede că deciziile cu privire la finanțarea proiectelor pentru tanzacționarea gazelor naturale trebuie să întrunească susținerea tuturor țărilor europene, fără nicio derogare, fără înțelegeri bilaterale cu state ex-comunitare, care să pună în pericol politica UE privind energia verde: „Din păcate, deschiderea, de curând, a gazeoductului Nord Stream demonstrează că Moscova folosește unele țări europene ca și cap de pod pentru a impune monopolul prețurilor pe piața de energie.”

„În același timp, decizia luată de UE privind extinderea Green Deal trebuie gândită ca o măsură pentru eliminarea dependenței și a șantajului gazului rusesc, ca o politică de independență energetică, prin folosirea energiei neconvenționale și nepoluante, în tot spațiul european”, a mai spus domnul Diaconescu.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

Citiți și: UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Continue Reading

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.5 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu6 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA8 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL23 hours ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending