Connect with us

POLITICĂ

Barometrul Opiniei Publice: 59% dintre români susțin decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Aproape 60% dintre cetățenii români sunt de acord cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției, pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European, arată datele Barometrului Opiniei Publice realizat de INSCOP pentru Academia Română, LARICS – Laborator pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”.

La întrebarea ”Dvs. sunteți sau nu de acord cu decizia președintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum privind situația Justiției, pe 26 mai 2019?”, cei chestionați au răspunst astfel: 59% sunt de acord cu convocarea acestuia, 23,8% nu sunt de acord, iar 17,2% – nu ştiu, nu răspund, iar 60,5% spun că se vor prezenta.

Barometrul Opiniei Publice al Academiei Române a fost publicat cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Potrivit rezultatelor, peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot, pe 26 mai, iar PSD şi PNL au fost alese în egală măsură de aceştia, având scoruri apropiate în intenţiile de vot. 

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Ludovic Orban: Alegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene este o victorie pentru PNL. Vom putea susține interesele României

Published

on

Preşedintele liberal Ludovic Orban a declarat, marţi, că pentru PNL este o victorie alegerea Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene, arătând că astfel pot fi susţinute interesele României.

“Pentru noi este o victorie. (…) Este o alegere care va ajuta PNL să aibă o relaţie de parteneriat cu preşedintele Comisiei Europene, să poată să susţină interesele României, să poată să influenţeze deciziile la nivel european astfel încât România să obţină avantaje. De exemplu, să crească subvenţiile la hectar pentru fermierii din România, să menţinem în bugetul Uniunii Europene alocările pe fondurile de coeziune, lucru care iarăşi e important, pentru că România având un nivel de dezvoltare mai redus beneficiază de foarte multe fonduri de coeziune, să obţinem un acces mai facil de exemplu la finanţările care sunt direct de la nivelul Uniunii Europene, suntem pe ultimul loc în domeniul cercetării şi inovării, unde dacă reuşim să obţinem finanţări, reuşim să dezvoltăm un segment”, a declarat Orban, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Victor Ponta, după alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Urmează decizia importantă pentru România – cine va fi comisar european și ce portofoliu va avea”

Published

on

Alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene este o veste bună pentru Europa, însă ea va fi urmată de o decizie importantă pentru România în ce privește persoana desemnată să fie viitor comisar european și portofoliul pe care îl va primi, a afirmat Victor Ponta, liderul Pro România.

”O veste buna pentru Europa/ acum insa urmeaza decizia importanta pentru Romania : cine va fi Comisar European si ce portofoliu va avea! In 2007 Romania a primit un portofoliu nesemnificativ (era normal fiind ultimii veniti si avand un conflict ridicol intre Presedinte si Guvern). În 2009 Franta a primit Agricultura pentru Ciolos (Basescu fiind de acord cu aceasta “tranzactie” imorala). In 2014 Romania a primit Dezvoltarea Regionala (printr-o negociere cu Juncker, Hollande si Renzi si impotriva sabotajului lui Basescu) si am reusit sa aducem in tara 15 miliarde de euro. In 2019 Viorica Dancila si Klaus Iohannis trebuie sa negocieze cat mai bine pentru Romania! Ne trebuie un Comisar ProRomania”, a scris Ponta, pe Facebook.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Viorica Dăncilă, interviu pentru The Guardian: ”Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie și nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect”

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Facebook

Premierul Viorica Dăncilă a vorbit marți, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Guardian acordat înaintea prezentării rezultatelor președinției României la Consiliul UE în Parlamentul European, despre alegerile europarlamentare şi despre motivele pentru care Guvernul nu susţine candidatura lui Kovesi la şefia Parchetului European.

În urma protestelor masive, ”Viorica Dăncilă trebuie să facă dovada faptului că nu este doar o mandatară a fostului lider PSD, care a fost condamnat pentru corupţie”, precizează The Guardian, informează Adevărul.

Cotidianul britanic descrie „tripla doză de realitate” primită de PSD în doar 48 de ore, după înfrângerea suferită la alegerile europarlamentare, validarea referendumului şi condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi jumătate pentru corupţie.

În context, Dăncilă a spus că PSD a înţeles mesajul transmis la alegerile europarlamentare şi că partidul se va concentra mai mult pe cetăţeni şi mai puţin pe sistemul judiciar.

Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie, nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect… Mi-aş dori să revenim la politici care se concentrează pe cetăţean şi mai puţin pe sistemul judiciar”, a declarat Viorica Dăncilă pentru The Guardian, notează și Digi24.

Potrivit sursei menționate, premierul României s-a ferit să spună dacă guvernul va continua să se opună numirii Laurei Codruţa Kovesi ca procuror-şef european. A precizat însă că, personal, consideră că Laura Codruța Kovesi „trebuie să îşi rezolve problemele cu sistemul judiciar” înainte de a-și asuma această misiune.

Viorica Dăncilă a vorbit pentru The Guardian și despre creşterea economică a României, infrastructură și sistemul de sănătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending