Connect with us

ROMÂNIA

Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Published

on

© Declic/ România

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11%  energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrica este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

Această săptămână este dedicată climei, iar milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală.

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Tinerii români s-au alăturat protestelor și au scandat în mai multe orașe din țară.

Mai multe persoane s-au strâns în fața Bibliotecii Naționale din Capitală. Se pleaca imediat in marș către Ministerul Mediului. “Vrem aer curat, nu poluat”, ”Vrem schimbări politice, nu climatice”, “Trăim intr-o criza climatică” câteva mesaje din mesajele manifestamților.

Aproape 1.000 de persoane și-au anunțat prezența la Global Climate Strike numai în București.

Vineri, campania Declic s-a alăturat protestului pentru climă inspirat de tânăra de 16 ani, Greta Thunberg: ”Din respect pentru planeta noastră și viitorul copiilor, vineri ieșim în stradă și ne alăturăm acestei mișcări globale. În România ne unim forțele cu Climate Strike Romania, Fridays for Future Romania, Greenpeace România și Fridays for Future Bacău.

Detalii aici > https://stiri.declic.ro/cs
Info despre schimbările climatice în România găsești aici: https://urgenta-climatica.declic.ro/

© Declic/ Facebook

Citiți și: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Citiți și: România, în linia țărilor europene care militează pentru o planetă curată. Inițiativa ”Let’s Do It, Romania” a implicat în 9 ani peste 1.800.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

Citiți și: Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Barometrul Securității Energetice a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro)  la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) (www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României: Un act de dreptate istorică. După 71 de ani, Regina se întoarce în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște

Published

on

Demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982) este un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic, apreciază președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis vineri.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena sunt repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

”Președintele Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi. Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX. După 71 de ani, ea se întoarce acasă, în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște, unde se va odihni la loc de cinste, în panteonul Regilor și Reginelor României”, se arată în mesajul șefului statului.

Iohannis consideră că aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane. 

”În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”. Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român”, mai spune președintele.

Klaus Iohannis amintește că, alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică  și a susținut ferm principiile democrației autentice. 

”Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar. Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă”, a conchis președintele.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

ROMÂNIA

Principesa Margareta, Custodele Coroanei: ”Regina-Mamă Elena se întoarce, dincolo de moarte, la ţara ei, la Coroana ei, la ce a avut mai de preţ, dragostea şi încrederea în România”

Published

on

© familiaregalaaromaniei/ Instagram

Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, precizează, într-un mesaj transmis cu ocazia repatrierii rămășișelor pământești ale Reginei-Mamă Elena, care va avea loc vineri, că aceasta ”se întoarce dincolo de moarte, la țara ei, la Coroana ei, la ce a avut mai de preț, dragostea și încrederea în România”.

”După şapte decenii, Regina-Mamă Elena se întoarce în România pentru eternitate. Exilul ei, început la 4 ianuarie 1948, a continuat şi după trecerea ei la Domnul. Regina-Mamă revine acasă victorioasă în lupta cu timpul, cu destinul, cu istoria. Puterea ei a stat în credinţă şi în calităţile umane cu care Dumnezeu a înzestrat-o. Regina Elena a călăuzit paşii Regelui Mihai şi, ani mai târziu, m-a îndrumat pe mine. Pentru două generaţii succesive ale Casei Regale, ea a fost far şi lumină”, a spus principesa Margareta într-un video postat de Casa Regală cu ocazia acestui moment istoric.

Custodele Coroanei a vorbit și despre ”rolul concret, vital” pe care Regina Elena l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, ”cultivând binele şi înfruntând răul copleşitor şi agresiv, dinăuntrul şi din afara ţării. Ea a salvat zeci de mii de vieţi de cetăţeni români de origine evreiască, a confruntat dictatorii, inumanitatea şi naţionalismul brutal, din respect faţă de valorile umane şi din credinţă în Dumnezeu. Regina Elena a iubit România şi oamenii ei, natura şi istoria ei. Ea a crezut în locul ţării noastre în Europa. De aceea, România şi întregul continent au datoria de a învăţa din umanitatea acestei regine. Regina Elena s-a gândit mereu la binele generaţiilor viitoare. Ea a dorit o Românie demnă şi curajoasă. Şi întotdeauna a văzut ceea ce era mai bun în oamenii noştri. Graţie ei, ţara noastră a fost mai respectată în lume. Acesta este înţelesul profund al legământului Reginei-Mamă”, a mai spus principesa Margareta.

”Este datoria noastră să-i continuăm legământul, construind o Românie care cultivă respectul pentru cel de aproape, încrederea în oameni, o societate care îşi foloseşte energia pentru binele comun, nu pentru binele personal, o ţară în care tinerii români să dorească să trăiască. Regina se întoarce, dincolo de moarte, la ţara ei, la Coroana ei, la ce a avut mai de preţ, dragostea şi încrederea în România. Odihnească-se în pace!”, și-a încheiat mesajul Custodele Coroanei Române, principesa Margareta.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena vor fi repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Vineri, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi principesa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai corpului diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie. La ora 11.45, cortegiul funerar va pleca de la Aeroportul Internaţional Otopeni la Palatul Elisabeta. Între orele 12.00 – 12.45, sicriul va fi depus în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală se va reculege la catafalc.

Publicul va avea acces în faţa Palatului Elisabeta. În intervalul orar 12.45 – 16.00, cortegiul funerar se va deplasa până la Curtea de Argeş, pe ruta Chitila (ora 13.00), Titu (ora 13.45), Găeşti (ora 14.10), Topoloveni (ora 14.40), prin centrul municipiului Piteşti (intrare în oraş la ora 15.05) şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş (intrare în oraş la ora 16.00). Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală şi Regală vineri, la ora 16.45. Începând cu ora 17.15, publicul se va putea închina şi reculege la catafalc. Sâmbătă, publicul se va putea reculege şi închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8.00 la ora 10.00. Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi aşezate în scuarul din faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale (de la intrarea în mânăstire). Principesa Margareta roagă pe toţi cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea şi bunătatea Reginei-Mamă.

Sâmbătă, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei. La ora 12.40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală unde, la ora 13.00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din faţa Noii Catedrale.

O carte de condoleanţe este la dispoziţia publicului la Palatul Elisabeta, până pe 21 octombrie. Condoleanţele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/

Toţi cei care doresc să aprindă lumânări şi să depună flori ca omagiu faţă de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în faţa Palatului Elisabeta din Bucureşti sau la Curtea de Argeş, în faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

Familia regală anunţă doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Regina-Mamă Elena se întoarce în România pentru eternitate. Rămăşiţele pământeşti ale acesteia vor fi repatriate vineri și reînhumate la Curtea de Argeş, alături de fiul său, Regele Mihai I

Published

on

© peles.ro

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena vor fi repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, anunță Casa Regală printr-un comunicat.

Vineri, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi principesa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai corpului diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie. La ora 11.45, cortegiul funerar va pleca de la Aeroportul Internaţional Otopeni la Palatul Elisabeta. Între orele 12.00 – 12.45, sicriul va fi depus în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală se va reculege la catafalc.

Principesa Margareta doreşte ca, în mod simbolic, ”sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeş de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă şi Regele Mihai au fost forţaţi să-l părăsească. Se închide astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani”, potrivit sursei amintite mai sus.

Publicul va avea acces în faţa Palatului Elisabeta. În intervalul orar 12.45 – 16.00, cortegiul funerar se va deplasa până la Curtea de Argeş, pe ruta Chitila (ora 13.00), Titu (ora 13.45), Găeşti (ora 14.10), Topoloveni (ora 14.40), prin centrul municipiului Piteşti (intrare în oraş la ora 15.05) şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş (intrare în oraş la ora 16.00). Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală şi Regală vineri, la ora 16.45. Începând cu ora 17.15, publicul se va putea închina şi reculege la catafalc. Sâmbătă, publicul se va putea reculege şi închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8.00 la ora 10.00. Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi aşezate în scuarul din faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale (de la intrarea în mânăstire). Principesa Margareta roagă pe toţi cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea şi bunătatea Reginei-Mamă.

Sâmbătă, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei. La ora 12.40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală unde, la ora 13.00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din faţa Noii Catedrale.

O carte de condoleanţe este la dispoziţia publicului la Palatul Elisabeta, până pe 21 octombrie. Condoleanţele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/

Toţi cei care doresc să aprindă lumânări şi să depună flori ca omagiu faţă de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în faţa Palatului Elisabeta din Bucureşti sau la Curtea de Argeş, în faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

Familia regală anunţă doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Potrivit casa-regala.blogspot.com, la 3 mai 1896, s-a născut, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României.

Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending