Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a Statelor Unite, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice, mai arată sursa citată.

Ministerul Apărării Naționale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe si miniștrilor apărării din statele membre ale NATO.

Citiți și Retragerea NATO din Afganistan. Ministrul Nicolae Ciucă: Pentru MApN, misiunea se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Exercițiul NATO Steadfast Defender 2021, cea mai amplă operațiune de descurajare și apărare din ultimii ani, a debutat în această săptămână, reunind peste 20 de aliați NATO și parteneri din America de Nord și Europa care vor desfășura 9.000 de militari, inclusiv din și în România.

“Exercițiul Steadfast Defender 2021 va testa pregătirea și mobilitatea militară a NATO – cu forțe care se desfășoară pe uscat și pe mare, din America de Nord până în regiunea Mării Negre și în largul coastei Portugaliei. Cu peste 9.000 de soldați, exercițiul demonstrează că NATO are capacitățile și hotărârea de a proteja toți aliații împotriva oricărei amenințări”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al Alianței.

Steadfast Defender are loc de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă și desfășurându-se ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România. 

Steadfast Defender 2021 va fi primul test pe scară largă al structurii de comandă adaptate a NATO, cu implicarea a două noi comandamente NATO – Comandamentul de sprijin și abilitare comună cu sediul în Ulm, Germania și Comandamentul forțelor întrunite din Norfolk, cu sediul în Statele Unite.

La exercițiu participă militari din 18 state membre NATO Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite și două țări partenere Finlanda și Suedia.

De altfel, exercițiul debutează în mod simultan cu o decizie a statelor membre ale Uniunii Europene de a invita trei aliați NATO – Canada, Norvegia și SUA – să se alăture la proiectul mobilității militare al UE.

Scenariul exercițiului a fost descris generalul locotenent Brice Houdet de la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa, iar el implică și România.

Prima fază a Steadfast Defender 2021 se concentrează pe consolidarea rapidă a aliaților europeni ai NATO de către forțele nord-americane.

Această fază este condusă de Comandamentul Forțelor Comune Norfolk și va include un exercițiu maritim cu aproximativ 5.000 de forțe și 18 nave.

Între timp, o parte a exercițiului se va desfășura la Ulm, Germania. Acest lucru va antrena și testa capacitatea noului Comandament  de a coordona mișcarea rapidă a forțelor și echipamentelor aliate de-a lungul granițelor europene.

Ulterior, la sfârșitul lunii mai, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări. Alte exerciții asociate vor avea loc și în regiune.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Președintele PMP și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a invocat vineri scenariile unor situații precum “Yalta 2021” sau “Ribbentrop-Molotov 2.0” pentru a prefigura mizele unui summit între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin, care ar putea avea loc în Europa, în cursul lunii iunie.

“Premisele sunt tensionate”, a atenționat Diaconescu, subliniind că Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse şi Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, au dat mandat negociatorilor ruşi să prezinte americanilor o variantă de înţelegere prin care să se “legitimeze“ dreptul Rusiei de a-şi promova, în regiune, abordările de securitate naţională privind exerciţiul suveranităţii inclusiv posibilitatea de a apăra “vorbitorii de limba rusă“ oriunde s-ar afla aceştia.

Fostul șef al diplomației române a punctat că preşedintele Joe Biden şi Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, consideră că stabilizarea relaţiilor ruso-americane depinde de acceptarea de către partea rusă a consecinţelor atacurilor cibernetice, amestecului în alegerile din SUA, încălcării drepturilor omului sau agresiunea împotriva Ucrainei.

“SUA ar dori să coopereze cu Rusia în domenii privind: controlul armamentului nuclear, lupta împotriva terorismului islamic, controlul pandemiei sau schimbările climatice. În esenţă, Kremlinul încearcă un joc “de miză nulă” prin întoarcerea la situaţia anterioară anului 2014, renunţarea reciprocă la regimurile de sancţiuni, cu păstrarea influenţei ruse în Crimeea şi Donbas. Partea rusă consideră că proiectul Yalta-1945 poate fi replicat în 2021, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea necesare în scopul prevenirii unei conflagraţii mondiale“, a susținut Diaconescu.

El a amintit că Summit-ul de la Yalta din 1945, cu scopurile declarate privind reconstruirea comunităţii internaţionale după al Doilea Război Mondial, a reprezentat un dezastru strategic pentru Europa Centrală şi de Est, dar un mare succes pentru URSS şi generarea sistemului influenţelor comuniste.

“Prin mobilizarea militară excepţională (peste 300.000 de militari), precum şi încercarea de a se angaja într-un război convenţional, generalizat în Ucraina, Rusia a trecut la o fază superioară şi anume semnalul transmis SUA şi aliaţilor săi că nu ar exclude chiar o confruntare nucleară globală”, a punctat acesta.

“Yalta – 2021 sau Molotov-Ribbentrop 2.0 ar plasa România ca parte a Europei Centrale şi de Est sub acelaşi regim diferit, discriminatoriu şi criminal, care a distrus destine şi naţiuni. Până în acest moment, Washingtonul nu a cedat în ceea ce priveşte agenda Summit-ului. Rămâne de văzut. Dar poziţionarea puterilor europene influente este necesară, mai mult decât oricând. Este nu numai o problemă de semnal dar mai ales de expresie a solidarităţii, necesare astăzi în logica pace-război”, a conchis Cristian Diaconescu.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Această propunere a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.