Connect with us

U.E.

Barroso: Serbia ar trebui să facă parte din Uniunea Europeană

Published

on

Serbia ar trebui să facă parte din Uniunea Europeană, iar reformele efectuate de guvernul condus de premierul Aleksandar Vucic sunt în interesul cetățenilor, cu sau fără UE, a apreciat fostul președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, într-un interviu publicat luni de Tanjug, preluat de Agerpres.

Cu această ocazie, Barroso s-a declarat foarte mândru de faptul că se afla la cârma executivului european în momentul în care s-a pus problema deschiderii negocierilor de aderare cu Serbia, remarcând că procesul a început și se desfășoară așaJose Manuel Barroso cum trebuie. “Știu că premierul Aleksandar Vucic a primit un mandat puternic din partea populației sale și sper că un progres real va fi realizat pe drumul Serbiei spre UE. Eu cred Serbia ar trebui să fie în UE”, a subliniat Barroso.

Responsabilul de origine portugheză se așteaptă ca Serbia și UE să dezvolte relații mult mai apropiate, dar a refuzat să speculeze cu privire la eventualul calendar al procesului de aderare la UE. Trebuie realizate progrese în negocieri, dar și în ceea ce privește reformele din domeniul economic, al administrației centrale și al statului de drept din Serbia, a spus el.

Rugat să comenteze cu privire la aceste eforturi, Barroso a reluat o poziție exprimată deja de Comisia Europeană pe parcursul mandatului său de președinte. “Recunoaștem progresele realizate în mai multe domenii — statul de drept, independența justiției, reforma administrației și cooperarea regională—, mai ales cu privire la relațiile cu Pristina”, iar acest lucru este benefic pentru Serbia și pentru regiune, a explicat el.

Totuși, rămân zone unde eforturile trebuie să continue cu mare hotărâre, precum “libertatea presei, respectarea tuturor principiilor statului de drept și anumite elemente de reformă economică”, a conchis Jose Manuel Barroso.

 

.

 

.

CONSILIUL EUROPEAN

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

Published

on

©Volkspartei/ Twitter

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, la sosirea la summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie.

Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer, citat de Digi24.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, cu două zile înainte de decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen, că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment.

Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI ai miniștrilor de Interne și Justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci încă e nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acestei decizii. Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment“, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă susținute la sosirea la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana.

El a recunoscut că deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, iar, prin urmare, “nici rezultatele nu pot fi tocmai identice”.

Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți. O decuplare e o chestiune care s-a mai discutat. Speranța e să avem o decizie pozitivă, să nu fie nevoie să discutăm despre aceste chestiuni“, a declarat Klaus Iohannis, în contextul în care există scenariul în care România ar putea fi primită în spațiul Schengen, iar Bulgaria nu.

Pe de altă parte, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, că Austria se opune integrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen, afirmațiile sale fiind făcute în același context, la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana.

 

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

U.E.

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

Published

on

© European Union

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, o regiune prin care Uniunea Europeană s-ar putea aproviziona pe ”noi rute, din surse diferite și într-un mod mult mai fiabil”, a evidențiat luni comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, în cadrul comisiei pentru afaceri europene a parlamentului ungar, relatează MTI, citat de Agerpres.

Făcând trimitere la summitul Balcanilor de Vest, găzduit de Albania, oficialul european a menționat că alegerea locului ”indică în mod clar faptul că extinderea a devenit una dintre cele trei priorităţi principale pentru UE”.

”Stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Europa nu pot fi asigurate fără extindere”, a spus comisarul, adăugând că Europa nu poate nici să concureze la nivel global, nici să-şi protejeze interesele geopolitice regionale fără a integra pe deplin Balcanii de Vest.

Liderii statelor membre UE și cei ai partenerilor din Balcanii de Vest se reunesc marți la Tirana în cadrul unui summit dedicat acestei regiuni, primul de acest fel organizat într-o capitală a unei țări aspirante la Uniune, care a dechis, alături de Macedonia de Nord, o nouă etapă în relațiile cu UE în urma primelor conferințe interguvernamentale privind negocierile de aderare, care au avut loc la 19 iulie 2022. 

Citiți și:
Klaus Iohannis participă marți la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana. Gestionarea migrației, reziliența și energia, printre temele dominante

Reuniunea are loc la scurtă vreme după ce Comisia Europeană a adoptat pachetul său de extindere 2022, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de țările din Balcanii de Vest și de Turcia pe calea fiecăreia către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reforme.

Până a deveni însă poartă energetică pentru Europa, țările din această regiune sunt sprijinite financiar de Uniunea Europeană, care a anunțat la începutul lunii noiembrie un pachet de un miliard de euro pentru Balcanii de Vest, care se confruntă cu provocări generate de criza energetică.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN17 mins ago

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

INTERNAȚIONAL20 mins ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN31 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.2 hours ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending