Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Barroso si Merkel lanseaza la Berlin NOUA VIZIUNE pentru EUROPA. Cum arata viitorul nostru? Aflati doar daca stiti engleza si germana!

Published

on

Pentru cine se plangea ca Europa Unita nu are nicio viziune si ca a iesit slabita din criza economico-financiara, ignorata de partenerul transatlntic si ignorata de restul lumii, neori de proprii cetateni, a aparut o raza de speranta. Una filosofica, judecand dupa titlul proiectului lansat de dl Barroso, anul trecut. La 1 martie a.c., dupa un an de dezbateri – mai exact doua dezbateri, proiectul a lansat, la cea de-a treia dezbatere, organizata unde altundeva decat la Berlin, in prezenta dnei Angela Merkel, “NOUA VIZIUNE PENTRU EUROPA”. Caleaeuropeana.ro a consultat documentul si va prezinta principalele concluzii.

barroso merkel

“Ca organism politic, Europa trebuie sa foloseasca pe deplin calitatile de soft power, nu doar pe continent, dar si dincolo de granitele sale, pentru a se bucura de respect ca partener international, promovand un nou model global de societate bazata pe valori etice, estetice si sutenabile, se arata in documentul citat. Pentru ca noul organism politic sa prinda forma, Europa are nevoie de angajament colectiv puternic:

-are nevoie de lideri politici curajosi, imaginativi si luminati, care vorbesc si inteleg limbajul Europei ca organism politic, animat si energizat prin cultura.

-Europa are nevoi de artisti si oameni de stiinta, educatori si jurnalisti, istorici si sociologi, intreprinzatori si functionari cuvili pregatiti sa treaca de starea de confort al autonomiei lor si sa isi asume noi responsabilitati spre un organism politic european.

-In final, Europa are nevoid de cetateni sa isi ridice vocile si sa ia parte la spatiul public European al dezbaterilor, impartasind povestile si preocuparile lor. Aceste viziuni vor spune povestea a ce inseamna a fi European in secolul 21.

Ca artisti, intelectuali si oameni de stiinta, este misiunea noastra sa oferim o viziune asupra perspectivei noastre ca suntem increzatori ca va stimula dezbaterea viitorului Europei. Renasterea si cosmopolitanismul sunt doua idealuri culturale pe care le consideram vitale ca parte a Europei astazi si maine.”

Rezultat al contributiilor oamenilor de cultura si de stiinta, filosofilor europeni, documentul insumeaza patru – 4- pagini, pe care le puteti consulta aici. Noua viziune este accesibila celor care stiu engleza si germana. Pentru ceilalti, Noua Viziune ramane, inca, o necunoscuta. Cat de clara este aceasta viziune pentru cei care citesc in engleza si germana, ramane de vazut.
Puteti urmari aici declaratia de la Berlin:

 Iata cateva informatii suplimentare oferite de catre Comisia Europeana:

„Avem nevoie de o nouă viziune asupra Europei. Nu pentru că nu vrem să rămânem loiali rațiunii de a fi a Comunității Europene și a Uniunii Europene. Acest lucru rămâne, desigur, valabil. Ci pentru că acum, la începutul secolului al XXI-lea, cred că trebuie să continuăm povestea Europei, în special pentru noua generație, care nu se identifică prea mult cu istoria proiectului european. Exact cum am face cu o carte: nu putem rămâne doar la primele pagini, chiar dacă ele au fost foarte frumoase. Trebuie să urmăm firul narativ, să continuăm să scriem cartea prezentului și a viitorului. De aceea avem nevoie de o nouă viziune asupra Europei.”

Președintele Barroso
Lansarea inițiativei „O nouă viziune asupra Europei”
Bozar – Bruxelles, 23 aprilie 2013

“În ultimele luni, artiștii, oamenii de știință și intelectualii din Europa au discutat intens „Noua viziune pentru Europa”, menită să mobilizeze sectorul cultural și cetățenii în favoarea Europei, prin identificarea motivelor pentru care aceasta este importantă la ora actuală și de ce este esențial să luptăm împotriva naționalismului și populismului și să sprijinim viitorul nostru european comun, se arata intr-un comunicat al CE, din 5 martie a.c..

La 1 martie, declarația finală privind „O nouă viziune asupra Europei” a fost făcută publică în prezența președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și a cancelarului german Angela Merkel, în cadrul celei de a 3-a, respectiv ultimei, adunări generale a proiectului, care a avut loc la Academia de Arte (Akademie der Künste) din Berlin.

Declarația a fost coordonată de un comitet cultural format din reprezentanți de marcă ai lumii culturale și artistice, însărcinat cu gestionarea proiectului. Evenimentul a fost organizat de Comisia Europeană.

Context:

„O nouă viziune asupra Europei” este un proiect propus de Parlamentul European și pus în practică de Comisia Europeană în urma apelului lansat de președintele Comisiei, José Manuel Barroso, în cadrul „Discursului privind starea Uniunii” (2012), apel adresat artiștilor, scriitorilor, gânditorilor, oamenilor de știință și persoanelor care profesează în sectorul cultural, care s-au angajat să contribuie la viitorul Europei și la proiectul european.

Președintele a declarat la evenimentul de lansare din aprilie 2013: „Trebuie să continuăm să spunem povestea Europei. Să luăm exemplul unei cărți: nu ne putem opri la primele pagini, chiar dacă ele sunt extrem de frumoase. Trebuie să continuăm firul narativ, să continuăm să scriem cartea prezentului şi a viitorului. De aceea avem nevoie de o nouă viziune pentru Europa.”

După lansarea evenimentului, la Bruxelles, în data de 23 aprilie 2013, și cele două adunări generale ce au avut loc la Varșovia (11 iulie 2013) și Milano (8-9 decembrie 2013), cea de a 3-a și ultimă adunare generală a avut loc la Berlin și a marcat finalizarea primei etape a proiectului dedicat noii viziuni, intitulat „Imaginație și reflecție pentru Europa”.

Evenimentul de la Berlin s-a încheiat cu un spectacol artistic ce a ilustrat legătura dintre cultură și proiectul european”, se arata in comunicatul Comisiei din 5 martie a.c..

Evenimentul a fost transmis în direct pe internet și este disponibil la adresele:

http://webcast.ec.europa.eu/eutv/portal/_v_fl_300_en/player/index_player.html?id=21970
și
http://ec.europa.eu/avservices/ebs/schedule.cfm?sitelang=en&page=3&institution=0&date=03/01/2014#

Mai multe detalii AICI.

FOTO – Comisia Europeana

COMISIA EUROPEANA

”Per aspera ad astra”. Uniunea Europeană avansează ideea creării unei Forțe Spațiale Europene pentru a rivaliza cu SUA și China

Published

on

Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene, a precizat comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, informează EuObserver.

”Mai multe state membre abordează acum modalități de consolidare a politicii de apărare spre dimensiunea spațială. Vorbesc despre forțele spațiale. Ceea ce devine o realitate la nivel național, probabil ar trebui să devină o realitate și la nivel european. Trebuie să discutăm, pe termen mediu și lung, despre o Forță Spațială Europeană”, a menționat comisarul european Elzbieta Bienkowska, al cărei portofoliu include și politica spațială a Uniunii Europene, la cea de-a 11-a Conferință anuală a Politicii spațiale a Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles.

Nu este clar la care state s-a referit comisarul european atunci când a amintit că mai multe state iau în calcul ideea de a înființa forțe spațiale.

Amintim faptul că în luna decembrie a anului trecut, președintele american, Donald Trump ordona Departamentului Apărării să creeze un nou comandament militar însărcinat pentru spațiu, menit să supervizeze activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Se așteaptă ca ideea înființării unei Forțe Spațiale Europene să fie primită cu scepticism și critici, având în vedere că afacerile militare reprezintă un domeniu gestionat de guvernele naționale, drept argument stând polarizarea Uniunii Europene cu privire la înființarea unei armate europene.

Cu toate acestea, se așteaptă ca programele spațiale finanțate de Uniunea Europeană, care erau inițial destinate uzului civil, să fie folosite de forțele militare europene, făcând trimitere, în acest caz, la proiectul Galileo, care cuprinde 24 de sateliți ce oferă o poziție de navigație foarte precisă.

O sursă europeană care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că este nevoie ca Uniunea Europeană să devină mai independentă în domeniul militar.

”Trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil pentru că, cu Trump la conducere, Statele Unite ar putea, de exemplu, să se retragă din NATO de la o zi la alta”, a completat sursa europeană.

Îngrijorările unei posibile astfel de idei amintite mai sus se reflectă și în decizia pe care Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat-o marți, 22 ianuarie.

Camera, condusă de democrați, a adoptat marți, în urma unui vot bipartizat încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, un document intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, o alianță septuagenară, începând cu acest an.

Hotărârea forului american survine în contextul în care, săptămâna trecută, New York Times, relata că, pe parcurusl anului 2018, președintele american, Donald Trump a invocat de mai multe ori, în convorbiri private, retragerea SUA din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Citiți și: 

VIDEO China a reușit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pregătirea pentru Brexit: Comisia Europeană adoptă două propuneri vizând atenuarea impactului asupra pescuitului în UE în situația unui Brexit fără acord

Published

on

Având în vedere continua incertitudine din Regatul Unit cu privire la ratificarea acordului de retragere, Comisia a adoptat astăzi două propuneri legislative menite să contribuie la atenuarea impactului semnificativ pe care l-ar avea un Brexit fără acord asupra pescuitului în UE, se arată într-un comunicat publicat de aceasta.

Aceste propuneri fac parte din activitățile continue desfășurate de Comisie în vederea pregătirii pentru situația unui Brexit fără acord și a realizării de planuri de acțiune în acest sens și vor contribui la asigurarea unei abordări coordonate la nivelul UE într-un astfel de scenariu.

Prima propunere vizează posibilitatea pentru pescarii și operatorii din statele membre ale UE să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit. Ele vor contribui la atenuarea parțială a impactului în cazul în care un Brexit fără acord ar duce la închiderea bruscă a apelor Regatului Unit pentru navele de pescuit din UE.

A doua propunere modifică Regulamentul privind gestionarea sustenabilă a flotei externe. Scopul acestei propuneri este de a asigura faptul că UE este în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit. Propunerea prevede, de asemenea, o procedură simplificată de autorizare a navelor Regatului Unit pentru a pescui în apele UE și a navelor UE pentru a pescui în apele Regatului Unit – în cazul în care Regatul Unit ar acorda accesul necesar. Această propunere se limitează la anul 2019 și se bazează pe acordul din 17 și 18 decembrie 2018 al Consiliului Agricultură și Pescuit privind posibilitățile de pescuit pentru 2019. 

Aceste măsuri de pregătire nu diminuează impactul de ansamblu al unui Brexit fără acord și nu reinstituie, în niciun fel, toate beneficiile conferite de apartenența la UE sau termenii unei posibile perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Ele sunt limitate la aceste domenii specifice în cazul cărora protejarea intereselor vitale ale UE este absolut necesară, iar simpla existență a unor măsuri de pregătire nu este suficientă. Ca regulă generală, măsurile vor avea un caracter temporar, un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. 

În perioada următoare, Comisia va conlucra cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 29 martie 2019. De asemenea, Comisia va continua să pună în aplicare planul ei de acțiune vizând pregătirea pentru Brexit și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Reamintim că la data de 19 decembrie 2018, Comisia a publicat cea de a treia comunicare privind pregătirea pentru Brexit, care a pus în aplicare planul de acțiune în caz de Brexit fără acord. Această comunicare a inclus 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii în care scenariul unui Brexit fără acord ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Printre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, serviciile vamale și politica privind clima.

Comisia a publicat, de asemenea, 88 de anunțuri vizând măsuri de pregătire specifice unor sectoare, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere. Ele sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspecte generale legate de stadiul pregătirilor, cât și în ceea ce privește măsuri de pregătire vizând sectoare specifice, precum și aspecte juridice și administrative specifice. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL&PPE): ”Prestația ministrului Rovana Plumb, profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European”

Published

on

Prestația Ministrului Rovana Plumb profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European! Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”, a menționat eruoaprlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Această reacție a eurodeputatului survine după ce,  Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a prezentat marți 22 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European.

Daniel Buda adaugă faptul că ,,dezbaterea din Comisia pentru Dezvoltare Regională a demonstrat încă o dată că rezervele exprimate asupra Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene nu au fost fără suport. Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”

România a ratat șansa de a-și sublinia prioritățile dar, în același timp, și de a-și prezenta viziunea concretă asupra proiectului european. O prezentare plină de generalități și banalități în care am vorbit despre cum trebuie să facem “să fie bine ca să nu fie rău”, o prezentare lipsită de substanță și de asumări concrete asupra noilor provocări și nevoi ale Uniunii Europene. Ajustările financiare generate de BREXIT, care au dus la tăieri de fonduri din Politica de Coeziune, criza migrației, nevoile crescânde legate de cercetare, inovare, digitalizare, creșterea rolului autorităților locale în procesul de absorbție a fondurilor europene erau teme care aveau nevoie de răspunsuri ferme.

,,Atât eu, cât și colegii mei am adresat întrebări concrete legate de simplificarea procedurilor dar și de schimbarea regulilor în timpul jocului, așa cum a fost de exemplu în România când, prin Ordonanța 114/2018, s-au schimbat autoritățile de implementare, transferând competențe de la o autoritate la alta, fără a exista personalul necesar pentru implementarea corectă și la timp a acestor proiecte.” Fără răspuns au rămas și

Aspectele legate de opinia Președinției Române față de macrocondiționalități, ratele de cofinanțare sau regula N+3, care se dorește a fi dusă la N+2 de către Comisia Europeană ,,au râmas fără răspuns”.

În mod paradoxal, deși România a ales ca motto al Președinției “Coeziune, o valoare europeană”, Politica de Coeziune nu este tratată într-un capitol aparte și este menționată alături de alte priorități în cadrul “Europa convergenței: creștere, coeziune, comeptitivitate și conectivitate”, menționează eurodeputatul.

,,Deși îmi doresc o președinție de succes a României, rezervele sunt incomensurabile, în condițiile în care actuala guvernare nu reușește să atragă fonduri europene în proiectele majore de infrastructură ale României. Este greu să faci figură bună în exterior, câtă vreme la tine acasă mizeria economică, socială și morală este ridicată la rang de virtute.”

Citiți și:

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene și ministru intermar al Transporturilor, prezintă în comisiile REGI și TRAN ale PE prioritățile Președinției române a Consiliului UE

Continue Reading

Trending