Connect with us

NEWS

Băsescu a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Published

on

holocaust basescuPreședintele Traian Băsescu a transmis luni un mesaj cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în care își exprimă convingerea că societatea românească poate oferi un exemplu de bună conviețuire, care să cultive demnitatea fiecărui cetățean.

Mesajul preşedintelui, redat de Administraţia Prezidenţială:

„Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este, pentru noi toți, un prilej de a reflecta la semnificația pe care o au gesturile și atitudinile noastre în fața istoriei. Această zi ne oferă posibilitatea de a ne gândi la greșelile pe care le-am comis împotriva semenilor noștri. Condamnarea Holocaustului, alături de condamnarea regimurilor totalitate și a tuturor crimelor săvârșite împotriva umanității sunt pași necesari pe care statul român i-a făcut și continuă să îi facă din dorința de a putea, în deplină libertate și responsabilitate, să-și continue evoluția. Am convingerea că societatea românească este capabilă să ofere un exemplu de bună conviețuire care să cultive demnitatea fiecărui cetățean, indiferent de minoritatea etnică sau religioasă căreia îi aparține. Avem o tradiție care poate să ne ofere premisele reale ale unui dialog constructiv, dincolo de momentele care ne-au dovedit slăbiciunea în fața extremismului și a ideologiilor totalitare.

Am încrederea că, purtând permanent în conștiință responsabilitatea împărtășită față de trecutul istoric, vom putea să consolidăm o societate a solidarității și a dialogului, prin care să dovedim, mai ales pentru generațiile care vor veni, fermitatea noastră împotriva a tot ceea ce ne poate dezumaniza.
«Să ne amintim!» respectând memoria suferinței printr-o responsabilitate asumată zi de zi și cultivând, totodată, ca fundament al acțiunii noastre individuale și politice, vocația păcii și a reconcilierii.”
Preşedintele a reluat astfel, ideile susţinute în vizita sa din Israel şi Teritoriile Palestiniene, din 19-21 ianuarie, unde  a vizitat Muzeul Memorial al Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”.
Foto: caleaeuropeana.ro (Traian Băsescu, în vizită laMuzeului Memorial al Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”)

INTERNAȚIONAL

Cel mai important diplomat pentru Europa de Est din administrația Trump demisionează. Cine îi va lua locul lui Wess Mitchell

Published

on

Cel mai important diplomat în dimensiunea afacerilor europene și al relației cu Europa de Est din cadrul administrației președintelui american Donald Trump a anunțat marți că demisionează, invocând motive personale.

Wess Mitchell, asistent al secretarului de Stat american pentru Afaceri europene şi euroasiatice, a anunţat marţi seară că demisionează, la doar 16 luni după preluarea funcţiei, informează Washington Post, citând scrisoarea acestuia.

Întrucât administrația își încheie cel de-al doilea an de activitate, simt că am finalizat ceea ce am hotărât să fac când am acceptat această poziție“, a scris el, citând dezvoltarea unei strategii europene și ajutând tranziția de la fostul secretar de Stat Rex Tillerson către actualul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

“Ca atare, cred că a venit timpul să petrec mai mult timp cu familia mea, care a suferit multe zile fără mine în ultimele câteva luni”.

Într-un interviu, Mitchell a declarat că demisia sa nu este un protest împotriva politicilor administrației sau a direcției politicii externe și a lăudat viziunea lui Pompeo.

Mitchell va părăsi poziția de asistent al secretarului de Stat american pentru afaceri europene şi eurasiatice la 15 februarie, potrivit sursei citate, rolul său urmând a fi preluat de către Elisabeth Millard, adjunctul său. 

Reamintim că Wess Mitchell este diplomatul american care în urmă cu câteva luni anunța revenirea la competiția marilor puteri între SUA, Rusia și China, chiar în fief-ul aliaților săi din Europa Centrală și de Est și făcea un apel către parteneri să nu își facă iluzii că puteri precum Moscova și Beijing ”sunt prietene”.

De altfel, într-una din vizitele sale a București, Mitchell declara că România este un simbol al libertății la frontiera estică a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice și arăta că administrația americană apreciază angajamentul strategic al Bucureștiului și seriozitatea din cadrul NATO.

Expert în politica şi istoria Europei, diplomatul Wess Mitchell a devenit adjunct al secretarului de stat american pentru Europa şi Eurasia în noiembrie 2017.

A. Wess Mitchell este un cunoscător avizat al regiunii central și est-europene, fiind co-fondator al singurului think tank specializat în Europa Centrală și de Est – Center for European Policy Analysis (CEPA) – ce are sediul la Washington.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

După o absență de mai bine de un deceniu, România va fi reprezentantă la Forumul Economic Mondial de la Davos, care reunește cele mai importante figuri din sfera economică și politică la nivel mondial

Published

on

Vicepremierul Ana Birchall reprezintă România la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, într-un moment în care Europa se află în mijlocul unor dezbateri legate de cum va arăta viitorul Uniunii Europene după alegerile din luna mai a anului 2019, iar România, care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, are ocazia de a avea un aport pozitiv prin promovarea unității.

Trebuie precizat că ultima participarea a unui reprezentant al statului român la Formul Economic Mondial de la Davos, care reunește anual elita mondială din mediul politic, economic și de afaceri, a avut loc acum mai bine de un deceniu. 

Brexit-ul, criza „vestelor galbene”, shutdown-ul sau războiul comercial sunt unele dintre motivele pentru care importanți lideri internaționali au anunțat că nu vor fi prezenți.

Marii absenți din acest an sunt președinții american, Donald Trump, francez, Emmanuel Macron, dar și premierul britanic, Theresa May.

Donald Trump a anunțat că nu va participa la Forumul de la Davos, un eveniment rar pentru un președinte american în exercițiu, și nici nu va fi reprezentat. Casa Albă a anunțat că a fost anulată și deplasarea delegației care urma să fie condusă de secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, și de secretarul de stat, Mike Pompeo.

Motivul invocat este shutdown-ul, care paralizează din 22 decembrie un sfert din agențiile federale americane și a cauzat impasul bugetar în Congres, unde democrații se opun finanțării zidului pe care Donald Trump intenționează să-l construiască la frontiera cu Mexicul.

O altă absență în acest an va fi și cea a lui Emmanuel Macron, Palatul Elysee făcând cunoscut că președintele francez nu va participa la Forumul de la Davos pentru a se ocupa de criza „vestelor galbene” și de lansarea marii dezbateri naționale.

Premierul Marii Britanii a declinat invitația pentru Forumul de la Davos pentru a se concentra asupra problemelor legate de Brexit.

A 49-a ediție a Forumului Economic Mondial intenționează să analizeze deciziile de luat pentru un mai bun control al celei de-a 4-a revoluții industriale care se anunță și pentru a pune bazele a ceea ce economiștii numesc mondializarea 4.0.

Deși Forumul de la Davos se axează cu precădere pe aspectele legate de economie, principalele două riscuri ale anului sunt geopolitice pe termen scurt și de mediu pe termen lung și, potrivit experților, aceste două urgențe converg în final spre o destabilizare totală a economiei mondiale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina

Published

on

Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare în apropiere de granița cu Ucraina, în zona de litoral a Mării Negre, potrivit unor imagini din satelit, scrie Newsweek, citat de Adevărul.ro

Fotografiile, făcute de ImageSat International, arată plasarea unor lansatoare de rachete nucleare Iskander cu rază scurtă în apropierea oraşului Krasnodar, care se află la 434 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina, a informat Fox News.

Fotografiile ImageSat sunt folosite de obicei de guverne şi agenţii de apărare pentru analize de securitate. Imaginile din satelit arată o bază militară cu mai multe buncăre şi o a doua bază militară situată în apropiere.

Un vehicul echipat cu un lansator Iskander poate fi văzut cum părăseşte un buncăr din apropiere. Capturi similare au fost surprinse în apropierea oraşului siberian Ulan-Ude.

Rachetele de tip Iskander au o rază de 498 de kilometri, ele fiind capabile astfel să ajungă în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Aminitim faptul că la 14 ianuarie, ministrul ucrainean pentru teritoriile ocupate temporar, Vadim Cernâș, atrăgea atenția asupra intențiilor Rusiei de militarizare a zonelor cu deschidere la Marea Neagră, precizând că Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată ilegal în luna martie a anului 2014, nu doar pentru potențialii adversari militari, ci și pentru organizațiile umanitare, experți internaționali sau misiuni de monitorizare.

Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un ”factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj”. ”În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc”, a insistat responsabilul de la Kiev.

Citiți și:

Rusia mobilizează avioane de luptă în Crimeea pe fondul tensiunilor cu Ucraina

În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.

Militanţii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernului în regiunile estice separatiste din 2014 pentru a forma un stat independent. Forţele ruse au susţinut militar atât direct cât şi indirect rebelii.

Deşi războiul este în desfăşurare, intensitatea sa a scăzut de când liniile de front s-au stabilizat iar un acord privind încetarea ostilităţilor a fost semnat în 2015.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat după incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre. Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Ucraina a denunţat o ”agresiune” a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Rusia continuă să încalce în mod clar Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat în urmă cu câteva zile un oficial din cadrul Adminsitrației Donald Trump, în contextul negocierilor americano-ruse de la Geneva, care, după afirmațiile subsecretarului de Stat american Andrea Thompson, reuniunea a fost dezolantă.

Întâlnirea a fost urmată de anunțul Washingtonului din 17 ianuarie, acela că Statatele Unite vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acord semnat de URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa.

Thompson a avertizat, de asemenea, că SUA vor suspenda activitățile de observare ale acordului pe 2 februarie, oferind în același timp o notificare de șase luni până la retragerea completă.

Amintim faptul că președintele rus, Vladimir Putin, avertiza în luna decembrie că Moscova va reacționa simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

În încercarea de a opri o cursă a înarmării, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a propus în cadrul unei vizite la Moscova, organizarea unei conferințte internaționale la Berlin privind controlul armelor, semnalând că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) nu mai este suficient, fiind nevoie ”să repunem pe masa negocierilor problema controlului armelor”.

Continue Reading

Trending