Connect with us

FONDURI EUROPENE

Băsescu, Barosso, fiţuica şi banii europeni…

Published

on

La sfarsitul saptamanii trecute reprezentantii a 15 state UE si Croatia – printre care 9 premieri – si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-au reunit la Bucuresti pentru adoptarea unei pozitii comune de sustinere a unei finantari corespunzatoare a politicii de coeziune, pentru urmatoarea perioada financiara 2014-2020. Grupul intitulat “Prietenii coeziunii” reuneste statele care beneficiaza cel mai mult de pe urma politicii de coeziune a UE respectiv a fondurilor structurale.

Cu aceasta ocazie presedintele Traian Basescu l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, caruia i-a inmanat o ciorna cu explicatiile privind motivele pentru care Romania are o absorbtie scazuta a fondurilor europene. Documentul nu are valoare oficiala, insa modul si gestul presedintelui este ridicol, din punctul meu de vedere. Societatea civila, reprezentata de cele mai puternice organizatii si institutii (Institutul de Politici Publice, Societatea Academica Romana, Academia de Advocacy, Transparency International, Centrul Roman de Politici Europene) trag semnale de alarma cu privire la cheltuirea fondurilor europene, inca din 2009. Culmea e, ca nimeni nu i-a ascultat. Numeroase scrisori au fost adresate guvernului Romaniei si fostului prim-ministru Boc, pentru deblocarea utilizarii fondurilor europene, printre care, cea mai importanta, semnata de peste 100 de ONG-uri este cea din martie 2010. Formatul intreg al scrisorii il puteti citi aici. Din pacate consultariile cu potentialii beneficiari care nu au prea existat si slaba comunicare cu societatea civila, plus coruptia si birocratia excesiva a aruncat Romania in haosul in care se afla in prezent, cand vine vorba de fonduri europene. Insa eu am o dilema :

Oare ce avea domnul presedinte Basescu scris pe fitzuica pe care a inmanat-o presedintelui Baroso ? Scria oare despre incapacitatea administratiei publice de a absoarbe banii europeni ? Scria oare despre numeroasele acte de coruptie intalnite in acest fenomen ? despre cum se realizeaza achizitiile publice in Romania, in  cadrul proiectelor,  despre ce salarii au unii asa zisi consultanti in POSDRU sa zicem, despre cum se aproba unele proiecte, in functie de culoarea politica a aplicantului ? Scria oare despre alocarile financiare care se fac de la Bucuresti, pe culoare politica, pentru bugetele locale ? Scria oare ca un Consiliu Judetean in Romania are  in medie intre 3000 si 4000 de angajati, impreuna cu institutiile adiacente, bugetari angajati in mare parte pe ‘pile’, ceea ce face sa avem un sistem public putred si ineficient ? Scria despre  faptul ca descentralizarea si regionalizarea-care in cazul Poloniei a ajutat la absorbirea banilor europeni in procent de 100%- este un subiect pus pe agenda politicienilor numai cu anumite ocazii electorale ? Se scria oare in acea fituica despre sustenabilitatea proiectelor aprobate pana in prezent si despre faptul ca la nivelul admnistratiei locale, castigatorii proiectelor au fost comunitati conduse de reprezentantii tuturor partidelor politice ?

Sunt curios ce scria in acel document neoficial despre Programul Operational de Transport si de faptul ca Romania a accesat 3% din totalul de 6 miliarde acordate pentru infrastructura. Cum poti explica faptul ca desi primesti o gramada de bani pentru infrastructura, plus bani din bugetul public, in tara nu s-au construit decat 300 de km de autostrada in cinci ani de zile.

La momentul in care s-au elaborat majoritatea documentelor strategice, care ulterior s-au transformat in Programe Operationale, a existat o lipsa de viziune a expertilor romani, lucru care speram sa nu se intample si pentru urmatoarea perioada financiara 2014-2020. Multe dintre proiectele aprobate pana in prezent nu sunt proiecte sustenabile, ele fiind scrise numai pentru a incasa bani europeni. Pregatim oameni, insa nu stim daca exista locuri de munca pentru ei, facem strategii de dezvoltare pe bugete enorme – strategii care de multe ori nu sunt urmate-, sau construim centre de afaceri, fara obligativitatea de a dovedi ce plus de valoare economica aduc acestea. Este si cazul POSDRU, program care a fost intrerupt de Bruxelles.

Un articol bun a aparut in Dilema Veche despre cum stau lucrurile cu acest Program Operational : «Aşa şi-au făcut loc proiecte fantasmagorice, multe şi mărunte, în care femei de peste 60 de ani urmau cursuri pentru salvamari. Sau în care tineri defavorizaţi din mediul rural, unii care de-abia ştiau să scrie bine româneşte, erau pregătiţi să-şi dezvolte abilităţile de comunicare. Cum balta s-a dovedit bogată în peşte, beneficiarii şi-au şi asigurat salarii de manageri din sectorul bancar, unii dintre ei cumulînd atîtea proiecte, încît orele de lucru zilnice depăşeau bine de tot 24 de ore….avand salarii de 10.000 de euro». Nu stiu din ce cauza imi vine obsesiv in minte cazul Ioan Botis, ministrul Muncii, care a fost demis in 2011, dupa ce sotia sa, consilier al unui ONG, a primit finantare in valoare de 500.000 de euro, de la acelasi minister prin POSDRU.

Ton Van Lierop, purtator de cuvant al Comisiei Europene, al directoratului de Politici Regionale spunea ca problemele Romaniei sunt sitematice si sunt legate de corupţie, legislaţie, incompetenţa, lipsa de eficienta in management şi a autorităţilor de control, birocraţie şi conflictele de interese. Oare Comisia Europeana, condusa de Barosso, avea nevoie de acea fituica de o pagina a presedintelui Basescu pentru a explica esecul Romaniei in absorbtia fondurilor europene ?

Autor: Gratian Mihailescu, Consultant Afaceri Europene

Foto: presidency.ro

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Premierul desemnat Ludovic Orban: Avem ca prioritate evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Premierul desemnat Ludovic Orban a susținut luni, în discursul său în plenul reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului, că una din prioritățile asumate de viitorul cabinet executiv este evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene.

O prioritate este adoptarea măsurilor pentru evitarea riscului de dezangajare a fondurilor europene. Riscăm să pierdem 600 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor 3,2 miliarde de euro, mai ales din cauza că pe POIM nu s-a semnat aproape niciun contract din marile proiecte”, a spus Orban, în plen.

Săptămâna trecută, în timpul audierilor din Comisiile de specialitate ale Parlamentului, propunerea de ministru pentru Ministerul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a susținut că există un risc de dezangajare de 3,2 miliarde de euro în anul 2020.

De altfel, în programul de guvernare depus de PNL în Parlament, figurează ca obiectiv ”adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement”.

Plenul reunit al Parlamentului României s-a întrunit luni pentru votul de învestire a Guvernului propus de premierul desemnat Ludovic Orban, la peste trei săptămâni distanță după ce cabinetul Vioricăi Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură și cu șase zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul interimar al Fondurilor Europene: Valea Jiului ar putea beneficia de fonduri europene speciale în următorul exercițiu financiar 2021-2027

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul interimar al fondurilor europene, Roxana Mînzatu,  a declarat că Valea Jiului ar putea beneficia de fonduri europene speciale în următorul exercițiu financiar 2021-2027, prin alocări de tip Investiţie Teritorială Integrată, care se aplică momentan doar Deltei Dunării, realtează Agepres.

 “Astăzi avem această abordare de tip ITI doar în Delta Dunării. Pentru exerciţiul 2021-2027 se încearcă a avea cel puţin un alt teritoriu cu această abordare, este vorba despre Valea Jiului, pentru care de altfel ne-am pregătit, dar ne dorim să existe şi alte teritorii din România, pentru că sunt zone care au nevoie de o astfel de finanţare dedicată”, a susţinut ministrul interimar.

Roxana Mînzatu a mai spus că a propus, pentru noul exerciţiu financiar 2021-2027, ca Programul Operaţional Regional (POR), care acum este gestionat la nivel centralizat, să fie descentralizat pe cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, astfel încât să existe opt autorităţi de management, nu una singură, cum este în prezent.

“Este o propunere curajoasă. În toate negocierile informale, Comisia Europeană ne-a susţinut propunerea. Am argumentat prin faptul că fiecare regiune are priorităţile ei: undeva este nevoie de proiecte în combaterea sărăciei şi abandon şcolar, altele vor să investească prioritar în digitalizare şi tehnologii. Ideea a fost preluată şi în programul viitorului Guvern”, a mai spus Mînzatu, arătând că Agenţiile de Dezvoltare Regională, care au experienţă în gestionarea fondurilor europene, ar putea deveni autorităţi de management.

Ea a amintit că alocarea de la Comisia Europeană, propusă pentru România în următoarea perioadă de finanţare, 2021-2027, este de 30,6 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Președintele Klaus Iohannis, prezent la deschiderea târgului internațional INDAGRA: ”România poate progresa semnificativ printr-o mai bună utilizare a fondurilor europene destinate agriculturii”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cu prilejul deschiderii Târgului Internațional INDAGRA, cel mai important eveniment expozițional destinat agriculturii din Sud-Estul Europei, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs despre rolul unei agriculturi performante, dar și despre rolul fondurilor europene în progresul agriculturii românești.

”Eu cred că România poate progresa semnificativ printr-o mai bună utilizare a fondurilor europene destinate agriculturii, din care a atras până acum doar puțin peste jumătate. Recoltele bune din ultimii ani și plățile directe susțin agricultura, dar încă nu contribuie suficient la reducerea sărăciei și a depopulării zonelor rurale. Trebuie să schimbăm România în bine pornind de la nevoile oamenilor și de la dorința lor de a avea o viață mai bună.”

În contextul în care producătorii și fermierii, reprezentanți ai industriei alimentare, comercianți și finanțatori contribuie la dezvoltarea agriculturii României, șeful statului subliniază că eforturile acestora sunt lăudabile, ”date fiind dificultățile cu care vă confruntați.”

Cu această ocazie, Klaus Iohannis a transmis un mesaj de susțintere fermierilor români: ”Am convingerea că agricultura poate fi vârf de lance pentru creșterea economică a României și tocmai de aceea este imperativ ca noul ministru al agriculturii să acționeze cu pricepere și responsabilitate.”

Totodată, șeful statului are așteptări de la noul Minister al Agriculturii, ”să aibă nu doar ușile, ci și mințile și inimile deschise pentru problemele dumneavoastră.”

Cu toții ne dorim să avem o agricultură performantă. Pentru aceasta, avem nevoie de activarea responsabilă a tandemului public-privat: implicare, profesionalism, investiții sustenabile și debirocratizare, competență, dar și sprijin real din partea instituțiilor publice.

”Anul acesta se împlinesc trei decenii de când ne-am recâștigat libertatea și democrația. În toată această perioadă, dumneavoastră, fermierii, ați acționat cu hotărâre și ați progresat continuu pe multiple planuri. Mă bucură acest lucru și am încredere că veți face la fel și mai departe”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending