Connect with us

FONDURI EUROPENE

Băsescu, Barosso, fiţuica şi banii europeni…

Published

on

La sfarsitul saptamanii trecute reprezentantii a 15 state UE si Croatia – printre care 9 premieri – si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-au reunit la Bucuresti pentru adoptarea unei pozitii comune de sustinere a unei finantari corespunzatoare a politicii de coeziune, pentru urmatoarea perioada financiara 2014-2020. Grupul intitulat “Prietenii coeziunii” reuneste statele care beneficiaza cel mai mult de pe urma politicii de coeziune a UE respectiv a fondurilor structurale.

Cu aceasta ocazie presedintele Traian Basescu l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, caruia i-a inmanat o ciorna cu explicatiile privind motivele pentru care Romania are o absorbtie scazuta a fondurilor europene. Documentul nu are valoare oficiala, insa modul si gestul presedintelui este ridicol, din punctul meu de vedere. Societatea civila, reprezentata de cele mai puternice organizatii si institutii (Institutul de Politici Publice, Societatea Academica Romana, Academia de Advocacy, Transparency International, Centrul Roman de Politici Europene) trag semnale de alarma cu privire la cheltuirea fondurilor europene, inca din 2009. Culmea e, ca nimeni nu i-a ascultat. Numeroase scrisori au fost adresate guvernului Romaniei si fostului prim-ministru Boc, pentru deblocarea utilizarii fondurilor europene, printre care, cea mai importanta, semnata de peste 100 de ONG-uri este cea din martie 2010. Formatul intreg al scrisorii il puteti citi aici. Din pacate consultariile cu potentialii beneficiari care nu au prea existat si slaba comunicare cu societatea civila, plus coruptia si birocratia excesiva a aruncat Romania in haosul in care se afla in prezent, cand vine vorba de fonduri europene. Insa eu am o dilema :

Oare ce avea domnul presedinte Basescu scris pe fitzuica pe care a inmanat-o presedintelui Baroso ? Scria oare despre incapacitatea administratiei publice de a absoarbe banii europeni ? Scria oare despre numeroasele acte de coruptie intalnite in acest fenomen ? despre cum se realizeaza achizitiile publice in Romania, in  cadrul proiectelor,  despre ce salarii au unii asa zisi consultanti in POSDRU sa zicem, despre cum se aproba unele proiecte, in functie de culoarea politica a aplicantului ? Scria oare despre alocarile financiare care se fac de la Bucuresti, pe culoare politica, pentru bugetele locale ? Scria oare ca un Consiliu Judetean in Romania are  in medie intre 3000 si 4000 de angajati, impreuna cu institutiile adiacente, bugetari angajati in mare parte pe ‘pile’, ceea ce face sa avem un sistem public putred si ineficient ? Scria despre  faptul ca descentralizarea si regionalizarea-care in cazul Poloniei a ajutat la absorbirea banilor europeni in procent de 100%- este un subiect pus pe agenda politicienilor numai cu anumite ocazii electorale ? Se scria oare in acea fituica despre sustenabilitatea proiectelor aprobate pana in prezent si despre faptul ca la nivelul admnistratiei locale, castigatorii proiectelor au fost comunitati conduse de reprezentantii tuturor partidelor politice ?

Sunt curios ce scria in acel document neoficial despre Programul Operational de Transport si de faptul ca Romania a accesat 3% din totalul de 6 miliarde acordate pentru infrastructura. Cum poti explica faptul ca desi primesti o gramada de bani pentru infrastructura, plus bani din bugetul public, in tara nu s-au construit decat 300 de km de autostrada in cinci ani de zile.

La momentul in care s-au elaborat majoritatea documentelor strategice, care ulterior s-au transformat in Programe Operationale, a existat o lipsa de viziune a expertilor romani, lucru care speram sa nu se intample si pentru urmatoarea perioada financiara 2014-2020. Multe dintre proiectele aprobate pana in prezent nu sunt proiecte sustenabile, ele fiind scrise numai pentru a incasa bani europeni. Pregatim oameni, insa nu stim daca exista locuri de munca pentru ei, facem strategii de dezvoltare pe bugete enorme – strategii care de multe ori nu sunt urmate-, sau construim centre de afaceri, fara obligativitatea de a dovedi ce plus de valoare economica aduc acestea. Este si cazul POSDRU, program care a fost intrerupt de Bruxelles.

Un articol bun a aparut in Dilema Veche despre cum stau lucrurile cu acest Program Operational : «Aşa şi-au făcut loc proiecte fantasmagorice, multe şi mărunte, în care femei de peste 60 de ani urmau cursuri pentru salvamari. Sau în care tineri defavorizaţi din mediul rural, unii care de-abia ştiau să scrie bine româneşte, erau pregătiţi să-şi dezvolte abilităţile de comunicare. Cum balta s-a dovedit bogată în peşte, beneficiarii şi-au şi asigurat salarii de manageri din sectorul bancar, unii dintre ei cumulînd atîtea proiecte, încît orele de lucru zilnice depăşeau bine de tot 24 de ore….avand salarii de 10.000 de euro». Nu stiu din ce cauza imi vine obsesiv in minte cazul Ioan Botis, ministrul Muncii, care a fost demis in 2011, dupa ce sotia sa, consilier al unui ONG, a primit finantare in valoare de 500.000 de euro, de la acelasi minister prin POSDRU.

Ton Van Lierop, purtator de cuvant al Comisiei Europene, al directoratului de Politici Regionale spunea ca problemele Romaniei sunt sitematice si sunt legate de corupţie, legislaţie, incompetenţa, lipsa de eficienta in management şi a autorităţilor de control, birocraţie şi conflictele de interese. Oare Comisia Europeana, condusa de Barosso, avea nevoie de acea fituica de o pagina a presedintelui Basescu pentru a explica esecul Romaniei in absorbtia fondurilor europene ?

Autor: Gratian Mihailescu, Consultant Afaceri Europene

Foto: presidency.ro

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene: Peste 8.700 de startup-uri au fost înființate din fonduri europene în perioada de programare financiară 2014-2020

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Finanțările acordate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) au susținut înființarea, în România, a peste 8.700 start-up-uri în actuala perioadă de programare (2014-2020), informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele mai multe dintre acestea, peste 1.500, au fost înființate în regiunea Centru – în județele Brașov, Sibiu, Alba, Mureș, Harghita și Covasna. În top 3 regiuni urmează Sud-Muntenia, cu peste 1.400 start-up-uri, apoi regiunea Sud-Vest Oltenia, cu peste 1.300 noi companii create cu sprjinul fondurilor nerambursabile.

Situația la zi a start-up-urilor finanțate din bani europeni a fost prezentată joi, într-o conferință de presă de ministrul Fondurilor Europene Roxana Mînzatu.

“Am făcut o analiză pe ceea ce avem astăzi, august 2019, ca firme, start-up-uri nou create din bani europeni, din scheme de antreprenoriat din bani europeni. Am cumulat Diaspora Start-up cu România Start-up Plus şi cu o componentă de proiecte care au făcut parte din Start-Up Nation, programul naţional, dar care au ajuns să fie rambursate sau decontate din bani europeni, e vorba de ediţia 2017, şi o să vă arătăm câteva cifre. Prima cifră: 8.715 start-up-uri create prin scheme de antreprenoriat din fonduri europene, în speţă POCU, până astăzi”, a declarat Roxana Mînzatu.

Conform datelor prezentate în cadrul conferinţei, în 173 de firme realizate prin programul Start-up Plus s-a investit peste 482 milioane de euro, din care 346 milioane de euro reprezintă subvenţii pentru înfiinţarea start-up-urilor. În cazul Diaspora Start-up, au fost semnate 32 de contracte de finanţare în valoare de 75,35 milioane de euro, din care 38,2 milioane de euro sunt subvenţii pentru înfiinţare. Prin Start-up Nation au fost create 1.631 de firme care au solicitat rambursare prin POCU. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Primăria Sibiu va construi un parc verde de 6,2 hectare cu ajutorul fondurilor europene

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Primăria Sibiu va deschide ofertele pentru proiectarea unui parc de 6,2 ha, care va deveni al doilea cel mai mare parc al orașului, relatează Turnul Sfatului.ro

Cei 62.000 de mp pe care ar urma amenajat noul parc al Sibiului au fost folosiți până acum cinci ani drept spațiu de depozitare a deșeurilor de construcții. De altfel, acest fapt este și unul din motivele pentru care Primăria a ales locul pentru o astfel de investiție: pentru că în actualul exercițiu financiar european sunt alocate sume importante pentru reconversia și refuncționalizarea terenurilor degradate (iar noul parc din Tilișca va fi realizat cu cofinanțare din fonduri europene, proiectul fiind depus de anul trecut la Agenția de Dezvoltare Regională Centru, fiind în faza de precontractare).

© Planșă ărezentare parc – Sursă Foto: TurnulSfatului

Din cele 12,4 milioane de lei (fără TVA) necesare implementării proiectului de amenajare unui parc pe fosta groapă de deșeuri din capătul străzii Preot Bacca, pentru construcțiile și montajul viitorului parc sunt necesari 9,2 milioane de lei.

Terenul va fi astfel modelat încât să fie amenajat un loc generos de joacă, pentru grupa de vârstă 8 – 15 ani. “Mobilierul dedicat nu se limitează la obișnuitele leagăne și balansoare tipice, ci vor fi reprezentate de ansambluri complexe de joacă de tipul labirinturilor, ansambluri de cățărare, echipamente multifuncționale, cu rol important în dezvoltarea abilităților copiilor“, se arată într-un raport întocmit de Direcția Strategie, programe și prognoze din cadrul Primăriei Sibiu, pe tema viitorului parc.

Parcul va mai beneficia și de o zonă de fitness, destinate gimnasticii în aer liber, dar și diferitelor exerciții specifice celor care își “cultivă trupul“. În zona centrală a parcului este prevăzut un teren de minigolf, iar la bază (înspre Câmpșor), un teren de sport, de 694 de mp, pentru fotbal, baschet și volei.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Președintele PNL Ludovic Orban somează Guvernul să accelereze absorbția fondurilor europene: ”Riscăm să pierdem peste 10 miliarde de euro”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a cerut luni Guvernului să accelereze toate procedurile pentru absorbţia de fonduri europene, subliniind că în caz contrar România riscă să piardă 10 miliarde de euro la care are dreptul în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020.

“Tragem un semnal de alarmă în ceasul al 12-lea şi somăm Guvernul să accelereze toate procedurile privitoare la absorbţia de fonduri europene. După ce ne-au minţit la elaborarea bugetului că vor absorbi miliarde în cursul acestui an, Guvernul recunoaşte în rectificarea bugetară că nivelul absorbţiei va fi sub nivelul prognozat, deoarece la rectificare au recunoscut, scăzând veniturile care provin din decontările de la nivelul Comisiei Europene ale fondurilor europene alocate pentru proiectele din România cu o sumă de peste un miliard”, a declarat Orban, la finalul şedinţei Biroului Executiv al Partidului Național Liberal.

”Treziţi-vă, pentru că altfel riscăm să pierdem peste 10 miliarde de euro, bani care pot fi folosiţi pentru o infrastructură modernă, spitale regionale, modernizarea instituţiilor de învăţământ”, a continuat acesta.

Luna trecută, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, a afirmat că România absorbit fonduri europene în valoare totală de 9,25 miliarde de euro, din alocarea 2014-2020, reprezentând o rată de 30% și aflându-se astfel sub media europeană, rata la nivelul UE fiind de 33%. 

România beneficiază și în exercițiul financiar 2014-2020 de regula N+3, potrivit căreia va putea absorbi fondurile aferente actualului cadru bugetar multianual până în anul 2023.

Pentru următoarea perioada financiară, respectiv 2021-2027, România ar urma să beneficieze de al patrulea cel mai mare buget, aproximativ 31 miliarde de euro, conform propunerii Comisiei Europene.

 

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending